Bazele Comertului

Bazele Comertului

Mecanizarea   complexa a   activitatii   din   depozite,   con stand   din
vehicularea marfurilor cu ajutorul paletelor sau conteinerelor n ntregul circuit de
primire, depozitare si livrare a marfurilor.

Folosirea pe scara larga n depozite a mijloacelor mecanizate de
vehiculare a marfurilor (electrocare, benzi transportoare, monorai etc.)

Informatizarea  preluarii,  executarii  si  evidentei  comenzilor de  la
beneficiari,   ajung ndu-se  chiar la  automatizarea  depozitelor.   Computerele  tin
evidenta analitica a zed de mii de sortimente si a mii de beneficiari si furnizori. Gratie
informatizarii, de exemplu, un depozit din Kamen (Germania) aprovizioneaza de magazine de doua oh pe saptam na, efectuarea unei comenzi dur nd o jumatate
de ora

Pentru   usurarea   ncarcahi   si   descarcarii   marfurilor,   vehiculele   de
transport sunt dotate cu oblon hidraulic sau macara plianta, iar produsele
circula la magazine n boxpalete sau rolpalete care sunt folosite ca utilaje de
expunere a marfuhlor n magazine.

Depozitele beneficiaza la amplasarea si constructia lor, n zone denumite
platforme de depozite sau n locuri individuale, de o infrastructure economica
sosele, cai ferate, amenajah edilitare etc.).

11.3.2. Mobilierul si utilajul comercial

Efectuarea operatiunilor de primire, depozitare si livrare a marfurilor din depozite necesita utilaje si mobilier adecvate vehiculahi si stocarii marfuhlor. Ansamblul operatiunilor tehnice de deplasare a produselor n intehorul depozitelor si a mijloacelor utilizate pentru efectuarea acestora formeaza sistemul de manutentiune, specific fiecarui tip de depozit si grupe de marfuri.

Mobilierul si utilajul comercial fac parte din sistemul de manutentiune si sunt adaptate procedeelor de stocaj folosite n depozite, respectiv stocahi n vrac, n ncarcaturi unitare si n ncarcatuh diverse³.

Stocarea n vrac sau fara ambalaj este specifica produselor granulate,
lichidelor si gazelor lichefiate, care constituie ansambluri omogene si n cantitati mari
(cereale, cartofi, carbuni, zahar, petrol etc.), Stocarea se face n gramezi, n fose
(gropi),   hangare,  tremii,   silozuri,   rezervoare  si  conteinere,  folosindu-se  pentru

R. Leclere: Les stocages dans la production, la distribution et la vente, Compagnie Frangais d'Editions, Paris,

Baza tehnico-materiala a comertului

ncarcarea si evacuarea locurilor de depozitare transportoare, macarale, buldozere etc.

Stocarea n ncarcaturi unitare este specifica produselor care se pot
constitui n grupuri din punctul de vedere al formei, ngramadirii, greutatii si conditiilor
de ambalaj (de exemplu placi de piatra pentru constructii, tevi pentru instalatii,
recipiente pentru transportul diverselor produse etc.). Sistemul de manutentiune
consta n stivuirea acestora, folosindu-se palete, conteinere si navete, iar pentru
vehiculare   diverse   masini   cum   sunt   electrocare,   electrostivuitoare,   monorai,
macarale.

Stocarea n ncarcaturi diverse se refera la acea parte a produselor care
se prezinta sub forma de articole sau piese constitutive ale acestora (confectii,
articole electrocasnice,  articole  mecanice etc.), foarte variate ca dimensiuni  si
greutate, de aceea necesit nd mijloace specifice de depozitare. Forma de depozitare
a acestora o constituie magazinajul, adica pastrarea marfurilor n rafturi si rastele,
de dimensiuni si naltimi variabile, pentru a suporta paletele folosite la transportul
marfurilor n interiorul depozitelor. Mijloacele de manutentiune sunt asemanatoare
celor privind ncarcaturile unitare: carucioare manuale, electrocare, translatoare,
macarale pe sine sau pe roti, porticuri si poduri rulante.

Corelarea bazei tehnico-materiale cu volumul activitatii economice

Ca resursa economica baza tehnico-materiala a societatilor comerciale se coreleaza cu volumul activitatii economice a acestora, ntre ele exist nd un raport de interconditionare; baza tehnico-materiala este determinata de volumul activitatii economice, dar, la r ndul sau, pe o piata concurentiala nivelul de dezvoltare si modernizare a ei este o conditie a prosperitatii oricarei firme.

Asigurarea elementelor bazei tehnico-materiale reprezinta pentru societatile comerciale investitii de capital, propriu sau mprumutat, care se recupereaza treptat prin amortizarile cuprinse n cheltuielile de circulatie. Deoarece aceste cheltuieli, la care se adauga si cheltuielile cu dob nzile la creditele bancare pentru investitii, greveaza asupra marimii profitului, societatile comerciale sunt interesate, n primul r nd, n utilizarea intensiva a bazei tehnico-materiale existente, adica sporirea v nzarilorfolosind aceeasi baza dar la capacitatea ei deplina

Bazele Comertului

Deciziile de noi investitii se iau de catre societatile comerciale pentru a nlatura insuficienta retelei n zonele pietei deservite de fiecare societate, din necesitatea maririi suprafetei comerciale, n cazul n care reteaua comerciala a unei societati este subdimensionata n raport cu volumul v nzarilor si se rasfr nge negativ asupra solicitarii unitatii de catre cumparatori si din necesitatea modernizarii retelei pentru a face fata altor firme care ofera clientilor prin retea un nivel superior de deservire comerciala

■ Corelatia dintre nivelul de dezvoltare a bazei tehnico-materiale si cel al activitatii este pusa n evidenta de diferiti indicatori de eficienta economica Se delimiteaza astfel doua grupe de indicatori:

Indicatori exprim nd raporturile dintre capacitatea (valoarea) mijloacelor
fixe utilizate si volumul activitatii economice (de exemplu suprafata comerciala la un
milion de lei v nzari) sau, invers, raportul dintre volumul activitatii economice si
mijloacele fixe utilizate (de exemplu v nzari pe m² de suprafata comerciala, marfuh
depozitate pe un m² de suprafata de pastrare etc.). De asemenea, pentru a reliefa,
prin  marimea bazei tehnico-materiale,  nivelul  deservirii comerciale,  se folosesc
indicatori calculati ca raport ntre elementele bazei tehnico-materiale si numarul
populatiei deservite (de exemplu suprafata comerciala la o mie de locuitori sau
numarul de locuitori ce revin pe o   unitate comerciala Prin compararea de fiecare
societate a propriilor indicatori cu cei ai firmelor concurente se pot obtine concluzii
asupra efortului de investitii ce trebuie facut.

Indicatori exprim nd raportul dintre dinamica valorii mijloacelor fixe utilizate
si dinamica activitatii economice. Cresterea mai rapida a activitatii economice dec t
valoarea mijloacelor fixe indica sporirea utilizarii acestora din  urma.  Indicii  de
devansare fie a cresterii mijloacelor fixe de catre cea a v nzarilor, fie a v nzarilor de
catre mijloacele fixe sunt optiuni de politica economica a fiecarei ntreprinderi - asa
cum s-a aratat mai nainte - corespunzator cu aprecierea perspectivelor profitului.

mbunatatirea indicatorilor de utilizare a mijloacelor fixe se concretizeaza n economia relativa de mijloace fixe. Ea se calculeaza ca diferenta ntre valoarea mijloacelor fixe efectiv folosite si valoarea lor recalculata. Aceasta din urma se obtine prin mentinerea aceluiasi raport dintre mijloacele fixe si v nzari din perioada de baza si n perioada urmatoare.