În etapa actuala se întâlnesc, diferite tipuri de înbracaminte, diferite tipuri de îmbracaminte, care se pot clasifica dupa diverse criterii si anume:

Dupa materia prima:

îmbracaminte din tesuturi, tricoturi si blanuri

Dupa anotimpul în care se poarta:

îmbracaminte subtire folosita în anotimpurile calduroase, care se produce din tesaturi si tricoturi subtiri, bune conductoare de caldura

îmbracaminte semigroasa folosita în anotimpurile de toamna si primavara, care se produce din tesuturi si tricoturi mai groase

îmbracaminte groasa folosita pe timpul iernii, care produce din material gros sau din blanuri sau conductoare de caldura

Îmbracamintea exterioara sau de zi se poarta peste lenjerie.

Aceasta categorie vestimentala poate capata caracteristici specifice anotimpului în care se poarta, prin adaptarea de materiale corespunzatoare în procesul de confectii.

Îmbracamintea de zi se utilizeaza în activitatea zilnica a anului atât în casa, pe strada, sau cu ocazia unor festivitati.

Vedere din fata

Vedere din spate

Moda îmbracamintei

Îmbracamintea ca obiect vestimental, difera de la o zona geografica la alta atât pe plan mondial cât si pe plan mondial. Acestea deosebiri sunt determinate de factorii climatici si nationali care determina regiunile geografice respective.

Moda este un ansamblu de gusturi, preferinte care predomina la un moment dat în cadrul societati.

Aparitia modei la îmbracaminte este determinata de o serie de factori decisivi cum ar fi: linia de conceptie, materiile prime si auxiliare aparute în zona geografica în care traieste populatia, motivele populare din zona si destinatia îmbracamintei.

Frumusetea îmbracamintei este ansamblul de forme, armonii si culori pe care trebuie sa le îndeplineasca vestimentatia oamenilor.

Notiuni de frumusete deriva din cuvântul frumos a carui provenienta este de origine latina care înseamna ,formos'.

Etapa a II-a

Alegerea materialului

Pentru producerea îmbracamintei se folosesc materiale textile de baza si materiale auxiliare. Aceste materiale la îmbracaminte au roluri diferite si se adapta în functie de specificul produsului la care se aplica si de destinatia acesteia în procesul purtarii.

Dupa importanta pe care o au în comparatia produsului materialele utilizate pot avea functia de baza fiind numite materiale de baza, sau functia auxiliara denumite materiale auxiliare.

Materiale de baza

Rolul principal în componenta unui obiect vestimentar îl îndeplineste materialul de baza. Ca urmare, materialul de baza se numeste materialul care îndeplineste functia principala la produs si este întrebuintat la confectionarea fetei produsului. Exceptie apar la anumite vestimente cum ar fi: pardesiuri pentru ploaie sau bluze de vânt, unde materialul, de baza poate fi utilizat si pentru dublarea acesteia având în acest caz si rol de captuseala sau de materialul auxiliar.

Pentru confectionarea îmbracamintei se pot folosi diferite materiale de baza, aceasta fiind în functie de produs (jachete, pardesiuri, rochi, etc) cât si functie de care are produsul confectionat în procesul purtarii(îmbracaminte de seara, lucru etc ).

Materialele care pot fi utilizate cu rol de material de baza sunt tesaturile, tricoturile, blanurile, piei naturale sau sintetice si textile netesute.

Ţesaturile din masa sunt materiale textile obtinute prin încrucisarea firelor de matase cu matase naturala sau cu alte fire. Ţesaturile care contin numai fire din matase se numesc tesaturi din matase naturale, iar cele care contin si alte fire se numesc tesaturi tip matase sau matase în amestec.

Ţesaturile din matase se produc pe latime de 100 cm în culori, cu imprimeuri florale sau cu dungi si conuri.

Principalele vestimente la care se utilizeaza tesaturile din matase, lenjeria de corp, rochii, bluze, camasi, fuste, camasi pentru barbati si cravate.

Tricoturi

Pentru îmbracamintea exterioara sunt tricoturile care se produc din fire de bumbac, lâna, matase, fire sintetice sau fire în amestec.

Aceste tricoturi se produc sub forma de metraj, sub forma tubulara sau ca semifesanate.

Tricoturile destinate îmbracamintei exterioare sunt mai groase decât cele pentru lenjerie si cu un grad mai ridicat la rezistenta si stabilitate.

Culorile sub care se produc aceste tesaturi sunt diversificate, ele putând si în culori uni si cu desene în relief sau în culori.

Materiale auxiliare

Ca materiale auxiliare se considera materiale utilizate la confectionarea îmbracamintei care în functie de produs si model, pot lipsi din componenta produsului.

Principalele materiale auxiliare sunt captuselile, întariturile, ata de cusut, furniturile si diverse garnituri.

Ata de cusut

Este o materie auxiliara folosita la asamblarea si prelucrarea îmbracamintei sau pentru alte scopuri.

În industria de confectii ata de cusut are diferite întrebuintari si se produce din fire naturale sau sintetice clasificându-se astfel:

Dupa destinatie în procesul confectiei:

ata pentru cusaturi tighel având finetea în m: 48/3; 54/3; 85/3 si 100/4 sau exprimata în tex (Tx): 21X3; 19X3; 12X3; 12X3 si 10X4.

Ata pentru cusaturi tigheli, este o ata obisnuita care se foloseste în procesul confectionari, la cusaturi de îmbinare sau de fixare a detaliilor îmbracamintei.

Ata sintetica

Este produsa din fire sintetice pure, sau în amestec cu fire naturale. Aceasta ata este utilizata la coaserea îmbracamintei din tesaturi si tricoturi de natura sintetica sau în amestec cu alte fibre.

De asemenea ata sintetica mai poate si întrebuintata la coaserea articolelor din blanuri. Alegerea atei de cusut sa îmbracaminte, se face avându-se în vedere produsul de confectionat, materialele folosite la confectionare si culoarea materialelor utilizate.

În general, la alegerea atei de cusut vor si respectate urmatoarele tehnice:

ata folosita pentru confectionare trebuie sa corespunda ca rezistenta cu materialul de baza si auxiliar ale produsului confectionat. Un fir de ata cu rezistenta redusa duce la degradarea vestimentului înainte de vreme prin ruperea cusaturi.

finetea firului de ata trebuie sa corespunda cu finetea materialelor la îmbracaminte. În acest sens pentru asigurarea unui aspect placut al cusaturii este recomandat ca firul de ata sa aiba o finete mai mare decât materialele cusute. Aceasta conditie se pune îndeosebi la materialele subtiri.

culoarea atei de cusut se stabileste la culoarea materialelor cusute, avându-se în vedere ca ata adaptata sa aiba o nuanta mai închisa decât materialele cusute.

pentru coaserea materialelor sintetice, se recomanda ata din fire sintetice care reprezinta aceleasi caracteristici cu materialele cusute(elasticitate, rezistenta, aspect) sau asa din bumbac cu concentratie redusa.

Etapa III

Proiectarea produsului clasic

Calculele folosite la proiectarea tiparului

IC = 164 cm

P_b = 44 cm

A_d = 4 cm

Calculul dimensiunilor de baza:

L_t = ^IC - 2 = ¹⁶⁴ - 2 = 39 cm

L_b = ^IC + 6 = ¹⁶⁴ + 6 = 60,6 cm

P_s = P_b +5 = 44 + 5 = 49 cm

Adaosurile folosite la proiectarea tiparelor sunt niste marimi cifrice care se introduc în dimensionarea tiparelor atât pe lungime cat si pe latime.

Reprezinta o marime cifrica exprimata în centimetri care se introduce în calculul latimii tiparului.

Adaosul de lejeritate depinde de vârsta purtatorului, destinatia produsului si de linia produsului.

Reprezinta marimea cifrica care se introduce în calculul proiectarea tiparelor pe lungimea acestora.

Acest adaos are rolul de a compensa contractile care se produc în timpul prelucrarii si purtarii produsului.

Este un coeficient care se aplica pentru corectarea dimensiunilor unui produs în functie de moda.

Realizarea operatiilor ce compun o piesa de îmbracaminte necesita o gama variata de unelte. Felul si forma uneltelor sunt determinate de natura operatiilor, astfel ca acestea sa fie cat mai utile pentru a se obtine o calitate superioara si o productivitate corespunzatoare.

Într-un proces de productie modern, rolul uneltelor de productie este foarte important.

În limbaj tehnic, uneltele si dispozitivele simple, ce usureaza executarea operatiilor sunt denumite mica mecanizare.

Centimetrul este o lungime de 150 cm si o latime de 2 cm. Pentru utilizarea practica panglica- centimetrul are doua fete, cifrele fiind imprimate în ordine crescatoare pe o parte de la stânga la dreapta si partea a doua de la dreapta la stânga, de la 1 la 150.

La ambele capete se capseaza o tabla protectoare care niciodata nu depaseste primul centimetru.

Este un instrument clasic pentru desen si poate avea capetele de diverse marimi, de la 20 cm pana la 50 cm.

De obicei ipotenuza este gradata în centimetri si în milimetri, fiind astfel practica la stabilirea unor cote în timpul desenului.

El este executat din lemn sau material plastic si se foloseste în special pentru trasarea dreptelor perpendiculare.

Este tot un instrument clasic pentru desen, care se prezinta în diverse dimensiuni, fiind executat în special din lemn.

Rigla se foloseste la trasarea liniilor drepte, pentru ca este gradata în centimetri si în milimetri, se poate folosi si la determinarea anumite dimensiuni, în timpul executarii desenului.

Este un instrument pentru desen care prin constructia sa cuprinde diverse curburi convexe si concave, absolut necesare pentru realizarea unui desen tehnic.

Folosirea lui la tipare sau a unor detalii, asigura ca liniile arcuite sa fie trasate corect, dând astfel o calitate superioara lucrarilor desenate si o influenta pozitiva asupra calitatii intr-un final.

Însusirea ei este ca se deseneaza usor cu ea pe tesaturi, iar urmele lasate se pot sterge prin simpla frecare cu o perie.

Creta se fabrica în diverse culori si în alb, astfel ca pentru orice tesatura sa se poata desena cu ea.

Creta de croit se foloseste la însemnarea conturilor tiparelor pe tesaturi, precum si la diverse însemnari precum si la diverse însemnari în timpul efectuarii probelor, iar dupa proba, la însemnarea retusurilor de executat.

În conditiile productiei dupa masura si comanda individuala croitul si respectiv taiatul tesaturii se face cu foarfecele de croitorie actionat manual.

Foarfecele de croitorie se compune din doua parti care sunt prinse intre ele cu un bold cu piulita.

Urechile foarfecelui sunt diferite în functie de marime si destinatie, prin ele facându-se actionarea manuala a lamelor.

Lamele sunt de diferite forme, lungimi, latini si grosimi, în functie de destinatia foarfecelui respectiv la taierea tesaturilor.

Foarfecele destinat pentru taierea materialelor subtiri are forma mai mica, mai supla si ambele urechi egale în care se introduce cate un deget pentru manevrare.

Foarfecele destinat pentru broderie are un format special, ambele lame terminându-se cu un vârf ascutit asigurând astfel posibilitatea de a se decupa tesatura pe lânga broderia efectuata.

Foarfecele destinat pentru taiatul tesaturilor mai groase are format mai mare, cu lame mai late si mai groase.

cea din partea inferioara este mai mare, de format oval, putându-se introduce în ea trei degete.

În confectionarea de îmbracaminte, una din principalele operatii o constituie cusutul propriu-zis.

Operatiile de cusut se realizeaza manual si cu masina de cusut. În cazul cusutului manual se întrebuinteaza acul de cusut si degetarul.

Este un element perfectionat cu care se pot realiza cele mai deosebite cusaturi manuale.

Acul cu gamalie este realizat din sârma de otel, deosebirea fata de acul de cusut fiind înlocuirea urechii acului cu o gamalie.

Aceasta schimbare se explica prin aceea ca acul cu gamalie este destinat ca un instrument ajutator costului prin prinderea pieselor pregatite pentru cusut

Este executat din metal în forma de trunchi de con si se fabrica în doua variante:

trunchi de con fara fund, acest tip în folosesc în special croitorii, deoarece obisnuiesc ca acul sa fie împins cu latura degetului

trunchi de con cu fund, acest tip îl folosesc în special croitoresele deoarece obisnuiesc sa îl împinga acul în tesatura cu aceasta parte, degetul este prevazut complet cu lacasuri în care se propteste acul când este împins în tesatura

Aceste masuri de protectie evita înteparea grava a degetului ca poate avea urmari neplacute.

Operatiunile de calcat, denumite presare umidotermica, sunt importante în confectionarea unui produs de îmbracaminte.

Ele se refera la decoltarea tesaturii înainte de croit, întinderea sau scaderea unei parti ale preselor, descalcatul, calcatul final al produsului.

Este unealta cea mai importanta din procesul umidotermic deoarece fara acesta nu se poate executa fara nici o forma operatia de calcat.

Fierul de calcat se fabrica în mai multe tipuri în functie de natura combustibilului si destinatia lui.

Procesul de productie în industria confectiei este dotat cu diferite utilaje atât pentru coasere cât si pentru tratamentul umidotermice al materialelor si semifabricatului.

Mobilierul pentru calcat se folosesc pentru asezarea materialelor si produselor în procesul de calcat si se compune din;

Este construita din lemn sau metal cu dimensiuni determinate de volumul produselor si tehnologia umitermica.

Masa de calcat produse plane este utilizata la operatiile de netezire, aburire si descalcare.

Masina simpla de cusut este utilizata pentru executarea cusaturilor tighel, formate din doua fire de ata, unui la ac si celalalt la suveica.

Aceasta masina este actionata de un motor electric cu putere P de la 0,25 pâna la 0,4 Kw, asigurând o viteza de coasere de la 2000 pâna la 6000 împunsaturi pe minut.

Pentru studiul de fasa se adopta masina Metalotehnice clasa C 4310, fiind o masina noua si moderna cu viitor pentru industria confectiilor din tara noastra.

Masina clasa C4310 functioneaza cu o viteza de pâna la 5500 împunsaturi pe minut, realizând o cusatura din doua fire de ata de tipul 301.

Masina C4310 functioneaza cu ace tip 135X5, având finetea de 100 pentru materialele groase si 80 pentru materialele subtiri.

Cusaturile realizata are pasii reglabili de la 0 la 4,5 mm pentru materiale groase si de la 0 la 3,5 mm pentru materialele subtiri.

Rolul masini simple în procesul de productie este de a realiza cusatura tighel, necesara coaserii la operatiile de asamblare si fixarea detaliilor la îmbracaminte.

Cusatura tighel este caracterizata prin aspect identic si dimensiuni egale pe albele fete ale materialului cusut.

La cusatura tighel pasii cusaturii de pot depune în serie în paralel sau oblic.

Organele de lucru ale masinii de cusut sunt cele care participa direct la formarea cusaturii.

Aceste organe care în timpul coaserii, vin în contact direct cu firele de ata cu materialele cusute, sunt descrise în continuare

Îndeplineste rolul de a transporta firul de ata prin starturile de material si de forma ochiului pentru împletire cu firul de la suveica.

Dimensiunile acului difera în functie de finetea firului de ata, la finetea materialului cusut si operatia ce se executa.

În industria confectiilor din tara noastra sunt utilizate acele de masina având finetea de la 70 la 150, crescând din 10 în 10 sutimi de mm.

Are rolul de conduce firul de la ac si de a-l tensiona dupa ce a fost împletit cu firul de la suveica.

Procesul de productie în industria confectiilor se desfasoara pe faze de fabricatie în care sunt grupate operatii si lucrari specifice fiecarei etape de lucru.

Una din aceste faze ale fabricatiei îmbracamintei este pregatirea materialelor pentru croit.

În cadrul acestei faze se executa lucrari pregatitoare croirii care cuprind operatii în functie de materialele ce se prelucreaza.

Ca operatii principale ale acestei faze de fabricatie deosebim: decatarea tesaturilor, calcarea materialelor textile, controlul si sortarea materialelor, sablonarea si calculul loturilor.

Operatiile de calcare si decatare se aplica la începutul pregatirii pentru croit, având ca scop sa asigure materialelor textile un aspect placut privind netezirea, luciul, uniformitatea si reducerea contractiei.

În ordine tehnologica este necesara asigurarea stabilitatii dimensionale a materialelor.

Ceea ce se obtine prin decatarea si apoi definirea aspectului care se stabileste prin calcare.

Decatarea materialelor

Decatarea este operatia de eliminare a luciului si reducerea contractiei din tesuturi.

Aceasta operatie se efectueaza prin umezirea tesaturilor si uscarea lor în scopul fixarii la dimensiunile normale.

Decatarea poate fi realizata manual cu masina de calcat, sau mecanizat cu ajutorul masinilor de decatat.

În productia industriala decatarea se realizeaza în cadrul tesaturilor sau poate fi efectuata în întreprinderile de confectii la pregatirea materialelor pentru croit.

Decatarea manuala consta în aburirea materialelor tip lâna si apoi uscarea acestora prin calcare fara a fi tensionate.

Operatia se desfasoara pe o masa de calcat unde tesatura sau tricotul se aseaza lejer( fara a fi tensionata) si apoi se calca cu o pânza umezita si bine stoarsa.

Reducerea la tesaturi tip bumbac se face prin punerea acestora în apa timp de 6 - 8 ore dupa care se pun la uscat si se calca pe directie diagonala firului din tesatura.

Pentru decatare se folosesc diferite masini în functie de compozitia si natura tesaturilor.

Calcarea materialelor textile

Calcarea materialelor este procesul umidotermic care se aplica materialelor textile în scopul netezirii si imprimarii unui aspect mai placut prin aplatizare si eliminarea denivelarii formate în masa materialelor.

sablonarea este operatia de conturare a sabloanelor pe suprafata materialelor de croit.

Aceasta operatie cuprinde lucrari de asezare a sabloanelor si apoi trasarea croitului pe material.

Pentru executarea operatiei de sablonare se folosesc diferite procedee, cum ar fi:

Indiferent de procesul folosit, la efectuarea acestei operatii trebuie tinut seama de urmatoarele conditii tehnice:

asezarea sabloanelor pe material se va face prin respectarea firului de urzeala, din material cu firul indicat pe sablon

asezarea sabloanelor pe material se va face conform indicatiilor marcate pe sabloane

asezarea si combinarea sabloanelor pe material se va face avându-se în vedere ca suprafata materialului sa fie cât mai rationala

sablonarea prin conturare

Se va face prin amplasarea sabloanelor pe material si apoi trasarea conturului acestora cu creta sau creion special.

Materialul sablonat pe desfacut este utilizat mai rational decât cel pe dublu prin faptul ca marginea desfacuta are mai multe posibilitati de încadrare a sabloanelor.

Dupa numarul completelor de sabloane folosite pentru un span sablonarile pot fi simple sau combinate.

sablonarile simple

Cuprind completul de sabloane pentru un produs si pot fi aplicate atât pe materialul dublu cât si pe materialul desfacut.

sablonarea cu traforete

Are un randament ridicat, dar confectionarea traforetelor este destul de costisitoare.

Pentru aplicarea acestui procedeu se formeaza spanul de material peste care se asaza traforetul de conturat( marcat) pe suprafata materialului.

Conturarea traforetului pe margine se face cu praf de talc sau praf de creta, folosindu-se u burete sau un tampon.

sablonarea prin calculator

Este operatia moderna care se aplica numai la întreprinderile dotate cu calculator.

Operatia se desfasoara la o masa de lucru dotata cu calculator unde se stabilesc încadrarea sabloanelor si consumul stabilit pentru fiecare încadrare.

Dupa o încadrare se face transpunerea la scara 1: 1 pe hârtie urmând ca acesta sa fie folosita ca sablon de croire.

Etapa a IX a

Procesul de confectionare al produsului

Asamblarea detaliilor principale (fata si spatele) pe partile laterale si pe umeri.

Finisarea mânecilor la partea inferioara prin aplicarea mansetei si finisarea bluzei la partea superioara prin aplicarea gulerului si finisarea bluzei la partea inferioara prin îndoire sau cusatura ascunsa sau prin brodare.

Calcatul interfazic si controlul tehnic interfazic se executa fluxul tehnologic.

Etapa a X a

Finisarea produsului

Calcarea materialelor textile

Calcarea materialelor e procesul umidotermic care se aplica materialelor textile în scopul netezirii si imprimarii unui aspect mai placut prin aplatizarea si eliminarea denivelari formate în masa materialelor.

Procesul umidotermic

Cunoscut sub denumirea de calcare tratamentul umidotermic reprezinta procesul de prelucrare a confectionarii textile.

Procesul umidotermic consuma între 10 - 30 % din totalul timpului destinat confectionarii unui produs.

Îmbracamintea confectionata din materiale textila tip lâna necesita o tratare umidotermica mai intensa, iar îmbracamintea din materiale tip bumbac necesita trecerea mai usoara.

Materialele din fire sintetice fata de cele din lâna si bumbac necesita o calcare usoara la temperaturi si presiuni reduse.

Operatiile tratamentului umidotermic

netezirea, descalcarea cusaturilor, presarea, modelarea, aburirea sau decatarea.

Netezirea

Se aplica atât la materiile prime si semifabricatelor cât si la produsele finite.

Are ca scop fixarea prin calcare si rezerve, cusatura se descalca cu masina manual direct pe fata întariturii a produsului.

Presarea produsului

Aceasta operatie se face la presarea gulerelor, reverelor, buzunarelor si a mânecilor.

Modelarea

Este operatia de tratament umidotermic care produsele si detaliile de îmbracaminte se modeleaza prin calcare.

Aburirea

Aburirea se aplica la îmbracaminte în faza finala cu scopul de a definitiva forma si aspectul final al produselor.

Operatia de aburire se efectueaza cu masina de calcat manual sau cu presa de calcat.

Etapa a XI a

Protectia muncii constituie un ansamblu de activitati institutionale având drept scop asigurarea celor mai bune conditii în desfasurarea procesului de munca, apararea vietii si integritatii corporale si societatii salariatilor si altor persoane participante la locul de munca.

Normele de protectia muncii se aplica cursantilor, salariatilor, persoanelor angajate cu conventie civila precum si elevilor, studentilor în perioada efectuarii protectiei profesionale.

Echipamentul individual de protectie reprezinta mijlocul cu care este dotat fiecare participant în procesul de munca pentru a fi protejat împotriva facturilor de risc.

Înainte de începerea lucrului operatorul, cursantul va verifica daca utilajele sau masinile se gasesc în stare perfecta de functionare.

Definitia accidentului de munca

Prin accidentul de munca se întelege vatamare violenta a organismului precum si intoxicatia acuta si profesionala care are loc în timpul procesului de munca sau îndatoririlor de serviciu indiferent de natura juridica a contractului la baza caruia se desfasoara activitatea si care provoaca capacitatea temporara pentru lucru cel putin trei zile, invaliditate sau deces.

Accidentul de munca se poate clasifica în raport cu urmarile produse si numarul persoanelor accidentate:

D/Accidente - colective când sunt accidente de cel putin trei persoane în acelasi timp si din aceeasi cauza.

Incapacitatea temporara de munca

Aceasta e o concesiva mai putin grava a unui accident de munca si constituie incapacitate temporara a victimei care se face medical si se atesta printr-un certificat.

Invaliditatea

Ca urmare a unui accident de munca consta într-o infinitate ca urmare a unui accident care poate fi permanenta si poate duce la pierderea totala sau partiala a capacitatii de munca.

Gradul 2: persoana afectata si-a pierdut partial sau total capacitatea de munca.

Gradul 3: când persoana afectata si-a pierdut partial capacitatea de munca dar îsi poate continua activitatea la acelasi loc de munca însa în conditiile unui program redus.

Clasificarea accidentelor de munca

1 Cauze tehnice

2 Cauze organizatorice

Accidente termice

Aceste se datoreaza actiunii vatamatoare a temperaturii ridicate sau a temperaturi mai scazute a organismului uman.

Arsurile:

Leziuni locale ale tesuturilor produse prin actiunea unei temperaturi ridicate în urmatoarele conditii prin contact direct cu pielea.

Acestea se produc prin actiunea violenta a curentului electric asupra omului se împart în 2 :

Definitia: incendiul este fenomenul de ardere a materialelor combustibile prin care se produc pierderi de bunuri materiale si uneori de vieti omenesti.

Arderea: este o reactie chimica prin care se combina o substanta combustibila cu oxigenul, cu degajare de caldura si lumina.

Pentru combaterea incendiilor pot fi utilizate diferite mijloace, dar cele mai importante sunt:

a) nisipul: poate fi utilizat în combaterea incendiilor în care ard materialele lemnoase, chimice, electrice si textile.

b) Apa: este un mijloc principal de combatere a focului care poate fi utilizat prin diferite forme:

- abur: când ard materialele uscate si gazoase, iar arderea se produce în mediul închis.

c) substante chimice: reprezinta un mijloc important pentru combaterea focului în care ard substante chimice si electrice

d) Spuma mecanica: este o substanta chimica care se produce prin amestec cu emulsie. Amestecul se realizeaza cu o instalatie speciala actionata mecanic

e) Bioxidul de carbon: este un gaz incolor care prin presiune trece in stare lichida fiind rau conductor de electricitate. Este utilizat la combaterea incendiilor electrice.

În comercializarea oricarui produs reclama are un rol deosebit. Am presupus ca modelul prezentat în proiect face parte dintr-o colectie de modele lansate de viitoarea casa de moda " Andr

Etapa I
Descrierea produsului - Generalitati ..........................	pag.
Etapa II
Alegerea materialului .......... ..... ...... ..................	pag.
Etapa III
Proiectarea produsului clasic .......... ..... ...... .......	pag.
Etapa IV
Transformarea tiparului clasic în model .....................	pag.
Etapa V
Adaosurile folosite .......... ..... ...... ......................	pag.
Etapa VI
Unelte si utilaje folosite la confectionarea produsului	pag.
Etapa VII
Pregatirea materialelor pentru croit ............................	pag.
Etapa VIII
Încadrarea sabloanelor pe material .............................	pag.
Etapa IX
Procesul tehnologic de confectionare a produsului ....	pag.
Etapa X
Finisarea produsului .......... ..... ...... ....................	pag.
Etapa XI
Norme generale de protectie a muncii si P.S.I. ..........	pag.
Etapa XII
Reclama produsului .......... ..... ...... ....................	pag.

Bibliografie .......... ..... ...... .......... ..... ...... ..	pag.

Masina simpla de cusut reprezinta utilajul principal în întreprinderile de confectii.

Este întrebuintata la majoritatea operatiilor din procesul confectionarii datorita cusaturii clasice pe care o realizeaza.

Masina simpla de cusut e utilizata pentru formarea cusaturii tighel formata din doua fire de ata, unul la suveica si unul la ac.

Este actionata de un motor electric cu putere de la 0,23 - 0,4 W asigurând o viteza de coasere de la 2000 - 6000 impulsuri /minut.

Masina triploc

Caracteristicile tehnico-functionale

Masina triploc face parte din categoria masinilor speciale de cusut si realizeaza cusatura de încheiere - sulfirare.

Cusatura se realizeaza cu trei fire de ata înfilate astfel: unul la ac si doua la cele doua apucatoare. Actionarea masinii se face de la un motor electric cu puterea de 0,25 KW si turatia n = 3000 rot/min, viteza de coasere fiind între 4000 - 4500 impulsuri pe minut.

Masina poate avea unul sau doua ace si poate functiona cu 2,3,4 sau 5 fire de ata. Aceasta masina functioneaza cu doua apucatoare:

Descrierea masinii Triploc

Acul: transporta firul prin material si formeaza bucle pentru împletire. Acele utilizate sunt de tipul 1886 - 27 x 32,5 având finetea de 70 - 80 - 90 în functie de materialele prelucrate.

Apucatorul inferior : este montat în partea stânga sub placa acului în vederea formarii punctului de legatura a cusaturii.

Apucatorul superior: este organul care conduce al doilea fir si-l depune în fata acului.

Transportorul principal e montat în fata, iar cel secundar este montat în spate.

Piciorusul: este organul de lucru care are rolul de a presa materialul de cusut pe transportor.

Cutitele: sunt organele de lucru care au rolul sa taie marginea materialului înaintea coaserii.

Formarea cusaturii triploc este destinata în special operatiilor de surfilare sau încheiat surfilat.

Pasul cusaturii este reglabil cu lungimea de 1,2 - 3,5 mm iar înaltimea de 2,5 - 6 mm cele trei fire de ata se înfileza astfel:

q firul de coasere este înfilat la ac si trece prin straturile de material îmbinând detaliile.

q un al doilea fir este condus la apucatorul inferior care e montat în stânga acului având rolul de festonare a marginilor.

q al treilea fir este condus la apucatoerul superior care se afla în dreapta acului si are rolul de legatura a firului de la ac si de la apucatorul inferior.

Deservirea masinii se face de catre un singur muncitor, care trebuie sa respecte toate regurile de pregatire pentru lucru cum ar fi:

Coaserea propiu-zisa se face dupa ce cusatura este reglata, prin actionarea pedalei care ridica piciorusul pentru a introduce materialul sub piciorus.

Satenul

În cazul meu, pentru confectionarea bluzei de dama am utilizat ca material de baza satenul de culoare gri metalizat la care am aplicat o garnitura din acelasi material si aceeasi culoare. La guler si revere am croit cele doua repere pe partea lucioasa formând o garnitura si dând un aspect placut produsului, dar si o nota de eleganta purtatoarei.

Satenul are în compozitie vâscoza ce este o fibra sintetica utilizata foarte des datorita bunelor sale calitati.

Latimea materialului, în general, este de 140-150 cm iar în cazul meu are latimea de 150 cm, permitând încadrarea sabloanelor pe material dublu.

Desimea materialelor în urzeala este de 27 fire / cm² iar în batatura este de 32 fire / cm².

Higroscopicitatea: este proprietatea fibrelor textile de a absorbi vaporii de apa din mediul ambiant.

Satinul este un material higroscopic pentru ca vascoza are rezistenta mare 11% si datorita acestor factori materialul este igienic, absoarbe foarte bine transpiratia si asigura aerisirea corpului.

La utilizare, vâscoza se comporta destul de bine, se spala cu apa calda la o temperatura de 40^o - 60^o C, rezista la centrifugare, la curatire chimica, dar nu este rezistenta la fierbere.

Deoarece materialul este putin sifonabil necesita o netezire, dar si o calcare cu fierul cu termostat cu aburi, la o temperatura de 100^oC.

Stabilitatea dimensiunilor este destul de buna, de aceea materialul nu intra la apa, deci nu necesita rezerve mari de sablonare.

Acizii si substantele oxidante, alcanii produc degradarea rapida a fibrelor, mai ales la temperatura mai mare de 60^o - 70^o C.

Uniformitatea, netezirea si moliciunea fibrei depind de conditiile de filare si de finisare.

Satinul este un material cu un tuseu placut, moale, de aceea se ajusteaza frumos pe corp, are un luciu puternic, argintiu care da o nota de eleganta camasii de noapte.

Gardul de finete a fibrei de vâscoza este mai mare. Trebuie avut în atentie ca materialul arde repede cu o flacara stralucitoare, cu miros de hârtie arsa si rezulta o cenusa de culoare deschisa.

Satinul se foloseste în toate anotimpurile, dar cel mai mult se întrebuinteaza la produsele de îmbracaminte care se poarta vara deoarece produce senzatie de racoare si confort.

Materialele care se confectioneaza din fibre de vâscoza au domenii de utilizare multiple în confectionarea articolelor decorative, tehnice (din fire de înalta rezistenta) si în articole de îmbracaminte cum ar fi:

Ţesaturi: în sezonul de vara, captuseala pentru încaltaminte si nu în ultimul rând pentru îmbracaminte de ocazie si lenjerie intima ( camasi de noapte, chiloti, sutiene, etc. ).

Bluza de dama este un produs de îmbracaminte cu sprijin pe umeri nelipsit din garderoba oricarei fete si chiar a femeilor de orice vârsta.

Bluza de dama se poate purta cu o fusta sarafan sau pantalon, în toate anotimpurile si aproape în orice ocazie.

Bluzele se pot confectiona într-o varietate multipla de materiale, culori si imprimeuri care trebuie sa confere purtatoarei o frumusete si o eleganta deosebita.

În cazul meu am ales sa confectionez o bluza cu mâneca lunga, cu revere si guler încheiate în fata cu ajutorul fermoarului.

Materialul ales este satenul de culoare gri, iar pentru a da o nota de eleganta purtatoarei, la guler si revere am aplicat materialul cu partea lucioasa.

Procesul tehnologic de confectionare a bluzei începe cu confectionarea detaliilor secundare, asamblarea detaliilor principale si finisarea bluzei care consta, pe lânga alte operatii si în calcarea finala, dând produsului un aspect si o eleganta deosebite.

Bluza de dama este un produs de îmbracaminte cu sprijin pe umeri care îmbraca corpul în partea superioara si împreuna cu o fusta, pantalon si sarafan da o nota de eleganta purtatoarei.

Dupa croirea tuturor detaliilor obtinem un semifabricat iar pentru obtinerea unui produs finit trebuie sa parcurgem mai multe etape de lucru si operatii de executie.

Dupa croirea tuturor detaliilor (semifabricat) si verificarea acestora urmeaza verificarea detaliilor care se executa cu masina Triploc care executa o cusatura clasica.

Ca la orice produs de îmbracaminte urmeaza confectionarea detaliilor secundare:

Confectionarea gulerului se face cu ajutorul masinii de cusut printr-o cusatura de încheiere, introducându-se cu ajutorul fierului de calcat cu aburi.

Confectionarea clapelor prin cusatura de încheiere, întoarcere pe fata si presarea acestora tot cu fierul de calcat.

Asamblarea bizetilor la fata prin cusatura de încheiere, executarea reverelor ( 3cm ) întoarcerea acestora în partea interioara si presarea lor.

Asamblarea detaliilor principale ( fata + spate ) pe linia umarului si în partile laterale prin o cusatura de încheiere si descalcarea cusaturilor.

Finisarea bluzei la partea superioara prin aplicarea gulerului cu ajutorul masinii de cusut si a bentitei de finisare si presarea acestuia cu ajutorul fierului de calcat cu apa.

Finisarea mânecii la partea inferioara printr-o bentita de finisare care confera bluzei un aspect placut.

Ajustarea bluzei pe corp prin pense duble si presarea acestora cu ajutorul fierului de calcat cu abur.

Pozitionarea clapelor si aplicarea acestora printr-o cusatura de încheiere, presarea acestora si fixarea

Finisarea bluzei la partea inferioara cu ajutorul cusaturii ascunse pentru a da un aspect mai placut produsului.

Gheorghe Ciontea	Utilajul si tehnologia meseriei Confectioner îmbracaminte din tesaturi si tricoturi
Eugenia Creanga	Croitoria de la clasic la modern

Bluza de dama - Clasificare croitor imbracaminte dupa comanda

comert

ALTE DOCUMENTE

Descrierea produsului - Generalitati

Vedere din spate

Moda îmbracamintei

Alegerea materialului

Materiale de baza

Materiale auxiliare

Ata de cusut

Ata sintetica

Decatarea materialelor

Calcarea materialelor textile

sablonarea prin conturare

sablonarile simple

sablonarea cu traforete

sablonarea prin calculator

Etapa a IX a

Procesul de confectionare al produsului

Etapa a X a

Finisarea produsului

Calcarea materialelor textile

Procesul umidotermic

Operatiile tratamentului umidotermic

Netezirea

Presarea produsului

Modelarea

Aburirea

Etapa a XI a

Definitia accidentului de munca

Incapacitatea temporara de munca

Invaliditatea

Clasificarea accidentelor de munca

1 Cauze tehnice

2 Cauze organizatorice

Accidente termice

Arsurile:

Masina triploc

Caracteristicile tehnico-functionale

Descrierea masinii Triploc

Satenul

Document Info

Comenteaza documentul:

A fost util?