COMERTUL ELECTRONIC - CE ESTE COMERTUL ELECTRONIC

COMERTUL ELECTRONIC - CE ESTE COMERTUL ELECTRONIC ?

1.1 DEFINITIE

Intreprinderile moderne sunt caracterizate printr-o cerere din ce in ce mai mare, prin existenta unei competitii la nivel mondial si prin sporirea permanenta a asteptarilor clientilor. Ca sa poata raspunda acestor cerinte, intreprinderile de pe tot globul sunt in plin proces de tranformare organizationala si a mdului lor de functionare. Comertul electronic este o cale prin care se faciliteaza si sprijina aceste schimbari, la scara globala.

Pentru unele firme, comert electronic inseamna orice tranzactie financiara care utilizeaza tehnologia informatica. Pentru altele, notiunea de comert electronic acopera circuitul complet de vanzari - inclusiv marketingul si vanzarea propriuzisa.

Multi oameni considera comertul electronic ca fiind orice tranzactie comerciala condusa electronic pentru cumpararea unor produse cum ar fi carti, CD-uri, bilete de calatorie si altele. Dar, comertul electronic are, in sens larg, un impact mult mai profund asupra evolutiei afacerilor si cuprinde, in fapt, nu numai noile achizitii comerciale ci si totalitatea activitatilor 959o1423j care sustin obiectivele de marketing ale unei firme si care pot include, spre exemplu, publicitate, vanzari, plati, activitati post-vanzare, servicii catre clienti, etc.

Comertul electronic da posibilitatea firmelor sa devina mai eficiente si flexibile in modul intern de functionare, sa conlucreze mai strans cu furnizorii si sa devina mai atente fata de nevoile si asteptarile clientilor. Permite companiilor sa selecteze cei mai buni furnizori, indiferent de localizarea lor geografica si sa vanda unei piete globale.

Aceasta evolutie are un impact major asupra economiei, in ceea ce priveste crearea de noi intreprinderi, diversificarea celor existente si, in special, asupra potentialului pietei fortei de munca si a gradului de ocupare a acesteia in viitor. Industria comertului electronic face, in general, distinctie intre mai multe tipuri de tranzactii, unele active altele in asteptarea:

Business-to-Business (B-2-B sau BTB) cuprinde toate tranzactiile ce se efectueaza intre doi sau mai multi parteneri de afaceri. Aceste tranzactii se bazeaza, de obicei, pe sisteme extranet, ceea ce inseamna ca partenerii de afaceri actioneaza pe Internet prin utilizarea de nume si parole pentru paginile de web proprii. In termeni practici, in aceasta categorie de comert electronic poate fi orice firma care utilizeaza Internetul pentru a comanda de la furnizori, pentru a primi facturi si a efectua plati.

Business-to-Consumer (B-2-C sau BTC) se refera la relatiile dintre comerciant si consumatorul final, fiind considerat comert electronic cu amanuntul. Aceasta categorie s-a extins foarte mult datorita World Wide Web : exista acum mall-uri pe tot Internetul care ofera toate tipurile de bunuri de consum, de la prajituri sau vinuri, la calculatoare si automobile.

Business-to-Administration (B-2-A sau BTA) acopera toate tranzactiile dintre firme si autoritati administrative locale sau centrale. Spre exemplu, In Statele Unite ale Americii, licitatiile publice lansate de guvern sunt publicate pe Internet iar firmele pot raspunde pe cale electronica. In momentul de fata, aceasta categorie de comert electronic este intr- faza de dezvoltare primara, dar se asteapta o extindere rapida, mai ales in contextul in care guvernele si alte autoritati folosesc propriile metode de promovare a comertului electronic. Aceasta categorie de e-commerce ar putea, in viitor, sa fie utilizata si pentru plata TVA sau a impozitelor firmelor.

Business-to-Employee (B-2-E) se refera la tranzactiile din interiorul unei firme, destinate personalului angajat al firmei si efectuate prin sistemul intranet propriu.

Consumer-to-Administration este o categorie care, desi nu a aparut inca, este de asteptat ca guvernele sa o lanseze, mai ales in domeniul platilor ajutoarelor sociale sau a compensatiilor in urma calculatiilor de venit global.

1.2.DIMENSIUNEA ECONOMICA A COMERTULUI ELECTRONIC

Tranzactionarea electronica a marfurilor si serviciilor constituie o extensie a comertului actual. Se obtine astfel o eficienta sporita, in sensul reducerii costurilor si in ceea ce priveste efectul marketingului, imbunatatindu-se relatia beneficiar-client. Comertul electronic faciliteaza si cooperarea intre firme : reduce costurile de marketing si de livrare, sustine strategia de marketing a firmei si ofera acces pe noi piete. In viitorul apropiat, comertul electronic va avea un impact puternic asupra competitivitatii firmelor. Mai mult, comertul electronic nu este restrictionat de frontierele statelor dar depinde de existenta sau inexistenta retelelor de computere, de existenta sau inexistenta infrastructurii bancare care sa permita efectuarea platilor prin Internet . Comertul electronic permite chiar si celor mai mici furnizori, indiferent de provenienta lor geografica, sa fie omniprezenti si sa faca afaceri in intreaga lume Comertul electronic influenteaza pozitiv nu numai activitatea intreprinderilor mici si mijlocii, dar vine si in sprijinul clientilor, oferindu-le nenumarate optiuni.

1.3.GRADUL DE SIGURANTA OFERIT DE COMERTUL ELECTRONIC

CLIENTILOR SI COMERCIANTILOR

Atat clientii cat si firmele sunt foarte preocupati de diferitele incertitudini legate de comertul electronic. Se constata lipsa de incredere in ceea ce priveste securitatea datelor personale in timpul transferurilor in cadrul tranzactiilor electronice. Clientii sunt inca neincrezatori, dar expertii sunt de parere ca tranzactiile in comertul electronic au un grad mai mare de siguranta decat banalele cumparaturi efectuate prin cardul de credit.

1.4.PRINCIPALELE BARIERE IN COMERTUL ELECTRONIC

Comertul electronic se afla inca in faza incipienta. Clientii manifesta temeri in ceea ce priveste furtul cardurilor de credit, a confidentialitatii datelor personale, etc. Multe firme nu au adoptat modelul electronic potrivit pentru derularea comertului lor electronic sau intampina dificultati in integrarea comenzilor si a informatiilor culese online, in activitatea curenta a firmei. Cu toate acestea, este o certitudine faptul ca numarul clientilor magazinelor electronice si a firmelor care adopta solutiile comertului electronic este in crestere. Multi furnizori de servicii Internet popularizeaza sistemul de cumparare online tocmai pentru a induce un plus de incredere si consideratie.

1.5.CUM SA DEMAREZI PROPRIA AFACERE "ONLINE"?

Ghid practic

1. Gaseste varianta proprie

Notiunea de "pagina de Internet" a devenit foarte comuna si multi considera ca a avea o astfel de pagina inseamna, inevitabil, succesul asigurat. Da, putem lua in considerare aceasta ipoteza dar numai pentru perioada de inceput a Internetului, cand existau doar cateva pagini de Internet; astazi insa, cand exista milioane de afaceri pe Internet, a avea o pagina web nu inseamna nimic in sine, chiar daca conceptia de baza a acesteia este stralucita. Pentru a obtine rezultate eficiente, proprietarul paginii trebuie sa-si stabileasca obiective tangibile si realiste si sa elaboreze un plan pentru a le indeplini si chiar pentru a depasi previziunile facute. A fi realist este deosebit de important. Aparent, se considera ca a face afaceri pe Internet nu costa mult dar aceasta concluzie poate fi inselatoare; se poate spune ca afacerile pe Internet costa mai putin decat deschiderea unui magazin traditional, in conditiile in care demararea unei mici afaceri "in stil clasic" necesita 50-100 de mii de Euro, la care se adauga costurile lunare de chirie, regie, salarii etc. Si totusi, potentialul Internetului de a ajunge la clienti este mare, dar acestia raman totusi "clienti potentiali". In zilele noastre, a fi o firma inovatoare nu mai este sinonim cu a fi prezent pe Internet cu o pagina a firmei. Ceea ce conteaza este modul de utilizare efectiva si inovatoare a paginii de Internet. Astfel, trebuie avute in vedere mai multe aspecte, care sunt cruciale pentru ca prezentarile pe Internet sa raspunda asteptarilor clientilor. Exista in lume peste 50 de milioane de pagini de Internet (ianuarie 1999). In aceste conditii, aspectul decisiv il reprezinta valoarea adaugata pe care firma o poate oferi pe Internet grupului sau tinta.

Ce trebuie sa aveti in vedere la elaborarea planului de afaceri? Iata cateva intrebari care va ajuta sa stabiliti obiectivele ce urmeaza a fi atinse:

Cine sunt clientii dumneavoastra, care sunt preferintele lor si unde sunt localizati pe Internet? (Aspect crucial)

Care sunt strategiile de firma si de produs in domeniul vanzarii catre acesti clienti?

Ce anume va particularizeaza ca firma, produse, marketing si pagina de Internet?

Cum vor actiona acesti factori in sensul sporirii vanzarilor proprii?

Ce strategii veti aplica pentru vanzarea produsului dumneavoastra?

Ce costuri implica vanzarea produselor dumneavoastra?

Care ar fi rulajul firmei in primul an sau in primii doi ani?

Ce variante de vanzare ar atrage potentialii dumneavoastra clienti?

Care este rata rentabilitatii - numarul consumatorilor care ar trebui sa acceseze pagina dumneavoastra de Internet pentru a lansa o comanda?

Ce investitie este necesara pentru indeplinirea obiectivelor enumerate?

In general, comertul electronic are impactul cel mai puternic asupra sectoarelor implicate in transmiterea primara de informatii (servicii postale, de comunicatii, radio si TV) si asupra sectoarelor care furnizeaza informatiile (finante, cultura, agentii de turism sau oameni de afaceri). Ca urmare, oferta electronica de produse, cum ar fi aplicatiile soft, serviciile de turism, activitatile recreative si financiare detine suprematia atat pe piata B-2-B cat si pe cea B-2-C. Cu toate acestea, in etapa actuala se bucura de succes si oferta de marfuri adecvate promovarii pe Internet, cum ar fi: cartile, CD-muzica, articole mici care pot fi livrate cu usurinta. Marfurile care necesita o informare mai minutioasa, spre exemplu produsele sofisticate din punct de vedere tehnic, pot fi si ele promovate pe Internet daca activitatile de marketing aferente paginii de Internet se adreseaza audientei specifice (tinta).

Pentru a avea o imagine despre potentialul pietei, nu trebuie decat sa retineti segmentele de produse care au succesul cel mai mare: computere, servicii de turism, articole cultural-recreative, imbracaminte, podoabe, cadouri, flori, alimente, bauturi.

2. Cum actionati?

Dupa ce ati stabilit ce resurse disponibile aveti si care ar fi varianta proprie de comert electronic, urmeaza sa decideti cum veti derula proiectul. Realizarea si lansarea unei pagini de Internet pentru afaceri implica cheltuieli, pe care le puteti identifica mai corect daca ati stabilit, in prealabil, obiectivele ce urmeaza a fi realizate prin aplicarea variantei proprii. Variantele de comert electronic reprezinta o tehnologie noua, ce ofera numeroase optiuni. Decizia dumneavoastra depinde de raspunsul la intrebarile majore ce se impun la demararea acestei actiuni:

Vreti sa utilizati un server propriu?

Ce varianta alegeti pentru conectarea la Internet a serverului dumneavoastra?

Design-ul paginii dumneavoastra va fi creat de o firma specializata, sau exista specialisti in cadrul firmei dumneavoastra care sa poata realiza o asemenea prezentare?

Cine se va ocupa de acest site? Analizati structura organizatorica a firmei dumneavoastra.

Ce optiuni/facilitati de comanda veti accepta? Ce modalitate de plata vor utiliza clientii?

3. Cumparati, inchiriati sau realizati chiar dumneavoastra varianta proprie de comert electronic?

Pachetele-oferta continānd variante de comert electronic care raspund in mare masura necesitatilor dumneavoastra merita a fi cumparate, chiar daca implica unele mici eforturi de adaptare a configuratiei. Oricum, veti economisi atat bani cat si timp.

Inchirierea unui spatiu pe Internet este a doua optiune, destinata in special celor care nu dispun de suficiente resurse financiare in faza de demarare a afacerii. Aceasta optiune se adreseaza insa si celor care nu au suficienta pregatire tehnica si/sau nu-si permit sa angajeze personal cu norma intreaga pentru administrarea sistemului. Veti gasi asemenea spatii consacrate, destinate inchirierii, in asa-numitele magazine universale electronice (e-mall).

In cazul in care aveti profesionisti angajati in cadrul firmei, puteti realiza chiar dumneavoastra propria varianta de comert electronic, conform cerintelor proprii. Aceasta optiune este recomandabila celor care pretind executii de calitate deosebita si structuri individualizate.

4. Alegeti cu grija numele: este "cheia" de acces catre afacerea dumneavoastra!

Denumirile date domeniilor trebuie sa fie usor de retinut ca adrese de Internet. Asemenea marcii pentru un produs, numele dat domeniului dumneavoastra de Internet este unul dintre cele mai importante aspecte legate de pagina de Internet, de afacerea dumneavoastra, si trebuie sa fie:

sugestiv pentru cei care-l utilizeaza pentru prima data

distinct si usor de pronuntat

scurt, pentru a fi usor de tastat.

De obicei, pentru a denumi domeniul de Internet se foloseste numele firmei, al produsului sau al categoriei de produse. Numele dat paginii dumneavoastra de Internet va fi inserat ulterior pe toate cartile dumneavoastra de vizita si documentele de firma, precum si in reclamele publicitare. Dar, in cazul in care ati inregistrat o firma sau o marca de produs, iar numele respectiv fusese deja inregistrat ca domeniu de Internet, consultati un jurist cu experienta in legislatia internationala. Sau optati pentru utilizarea asa-numitului domeniu "de rangul doi", spre exemplu: pentru "otel" ca domeniu de prim rang, puteti folosi "otel.com", "otel.net" sau "otel.ro"(pentru Romānia).

5. Alegeti design-ul paginii dumneavoastra de Internet!

Exista o regula simpla pentru design-ul paginilor de Internet si care se aplica si in comertul electronic: "mai putin este uneori mai mult". Stapaniti-va tentatia de a supraincarca design-ul: grafica incarcata, animatia si muzica va pot impresiona pe dumneavoastra dar majoritatea utilizatorilor nu au timp sa astepte pana apare pe ecran pretentiosul logotip al firmei dumneavoastra.

Prea multe pagini de Internet sunt sufocate de informatii. Fiind preocupati in permanenta de problema amortizarii cheltuielilor aferente comertului electronic, comerciantii au elaborat pagini de Internet supra-incarcate cu prea multe optiuni si cai de navigare. Rezultatul obtinut este, in fapt, un labirint comercial ce va duce inevitabil la pierderea clientilor.

Paginile de Internet bine realizate sunt cele care au gasit un echilibru intre grafica atractiva si viteza de incarcare pe ecran. Asigurati-va ca pagina dumneavoastra de Internet este usor de accesat si ca informatia cautata de client este usor de localizat si de gasit, indiferent de calea de navigare aleasa de acesta. Plasarea informatiei pe pagina are mare importanta daca vreti sa evitati blocarea clientului in "adancul" paginii dumneavoastra, fara iesire catre alte informatii importante prezentate in structura paginii. Tocmai de aceea este imperios necesar sa prezentati pe pagina de Internet doar cantitatea optima de informatie: este greu de gasit echilibrul corespunzator, dar nu imposibil. Imaginea produselor prezentate trebuie sa fie de calitate. O calitate necorespunzatoare a acestor imagini va reduce sau chiar va desfiinta vanzarile. Un exemplu in acest sens poate fi identificat in orice magazin alimentar unde suntem atrasi, in general, de produsele cu ambalaje de calitate. Prin extrapolare, imaginea pe Internet a produsului dumneavoastra trebuie sa fie clara si atractiva. Incercati! Daca nu sunteti multumit de calitatea imaginii, gasiti un fotograf mai bun.

De asemenea importanta este si optiunea de masurare a impactului asupra utilizatorilor. Comertul electronic ofera solutii noi si inteligente pentru o cuantificare de calitate si realista a impactului asupra clientilor si a clientilor potentiali: optiuni multiple de raspuns online, optiuni legate de participarea la concursuri sau inscrieri de membri pot declansa mult mai usor decizia clientilor de a comunica informatii despre ei insisi, pastrandu-si insa statutul anonim (ceea ce nu este posibil prin magazinele clasice). Cele mai multe pagini comerciale de Internet au inserat si modalitati interactive de masurare a impactului asupra clientilor. Profilul clientilor importanti, obtinut interactiv pe aceste cai, poate fi utilizat ulterior in activitati de marketing cum ar fi: informari periodice, studii de piata, marketingul produsului, amplasarea de benere etc.

6. Cum asigurati protectia informatiilor?

Exista un protocol - SSL -, care protejaza informatiile transmise catre un server de Internet. Adresele paginilor de Internet care incep cu "http" sunt protejate prin acest protocol. Sistemul este utilizat astazi efectiv in toate tranzactiile codificate, bazate pe carti de credit, din cadrul comertului electronic. Functiile principale ale sistemului de protectie sunt:

- confirmarea server-ului, astfel incat utilizatorii sa fie siguri ca au accesat pagina de Internet cautata

- crearea unui canal de comunicatie sigur, prin codificarea informatiilor transmise de la utilizator la server, astfel incat sa se bareze accesul hackeri-lor la date, in timpul transmiterii acestora.

SET este un nou sistem destinat asigurarii securitatii tranzactiilor pe Internet, efectuate prin carti de credit. De fapt, toate marile firme care au tangenta cu comertul electronic, ca Microsoft, Netscape, Visa si MasterCard si-au insusit sistemul SET.

Utilizand semnaturile digitale, SET va permite comerciantilor sa verifice identitatea cumparatorilor. Sistemul ofera protectie si cumparatorilor printr-un mecanism care transfera numarul cartilor de credit direct la emitentul acestora, pentru verificare si debitare. Astfel, comerciantul nu va vedea numarul cartii de credit a cumparatorului.

7. Ce modalitati de plata veti folosi?

Carti de credit: Pana acum, cea mai utilizata modalitate de plata pentru produse si servicii oferite pe Internet este cea prin carti de credit. Cum se procedeaza? Clientul completeaza "online" un formular de comanda, specificand toate informatiile necesare despre cartea de credit. Cu cat aria de acoperire a comerciantului include mai multe tipuri de carti de credit, cu atat cresc sansele de sporire a vanzarilor prin largirea segmentului cumparatorilor potentiali.

O modalitate aparte de debitare a cartii de credit este asa-numitul "PIN Virtual". Serviciul "PIN Virtual" ofera un plus de securitate pentru clientii care ezita sa furnizeze informatii confidentiale pe Internet. Cum functioneaza acest serviciu? De fapt, se emite un nou cod PIN pentru cumparator, dupa ce acesta a furnizat numarul cartii sale de credit printr-un sistem de telefonie vocala. Astfel, cumparatorii vor utiliza PIN-ul Virtual in corelatie cu numarul cartii de credit. Pentru fiecare actiune de cumparare, se transmite posesorului de PIN Virtual un mesaj prin posta electronica, solicitandu-se confirmarea tranzactiei in vederea autorizarii comerciantului sa efectueze livrarea.

Pentru tranzactiile de valoare mica insa, comisionul relativ mare ce trebuie platit de catre comerciant constituie o bariera in utilizarea cartilor de credit ca modalitate de plata in comertul electronic.

Carti ATM / Carti de debit: Aceste carti sunt foarte utilizate in Europa si sunt cunoscute sub numele de "EC cards". Avantajul major pe care il ofera comerciantului consta in costurile semnificativ mai mici aferente tranzactiilor, in comparatie cu cele efectuate prin intermediul cecurilor obisnuite.

Carti de cumparator: Acestea au acelasi rol ca si cartile de credit - firmele emit astfel de carti de cumparator pentru angajatii lor in vederea cumpararii de produse si servicii din anumite domenii de afaceri. Volumul tranzactiilor derulate prin cartile de cumparator (40 miliarde de Euro in SUA, in 1998) va determina transformarea acestui gen de tranzactii in tranzactii de tip B-2-B pe Internet.

Cecuri electronice: Cecurile electronice au aceleasi caracteristici ca si cecurile pe suport de hartie. In forma lui cea mai simpla, acest sistem necesita completarea de catre client a unui formular in cadrul magazinului electronic. Datele astfel furnizate vor fi transferate comerciantului, unde vor fi transpuse pe un cec obisnuit, prin listare la imprimanta pe formulare de cec necompletate. Dar, aceasta modalitate de plata se afla inca in faza incipienta.

Portofel digital: Acesta poate fi definit ca fiind o aplicatie electronica de codificare care actioneaza ca un portofel autentic in timpul tranzactiilor din comertul electronic. Un portofel poate pastra pentru utilizator o informatie aferenta unei plati, un certificat digital pentru identificarea utilizatorului, precum si informatii despre livrare pentru a mari viteza de tranzactie. Consumatorul beneficiaza de codificarea informatiei si, astfel, de protectia acesteia impotriva pirateriei; de asemenea, unele portofele vor insera automat conditii de livrare pe pagina comerciantului si vor oferi cumparatorului optiuni de plata prin cec sau numerar digital. Comerciantii beneficiaza, la randul lor, de protectie impotriva fraudei. In general, portofelele sunt gazduite pe PC-ul utilizatorului, dar exista versiuni recente care plaseaza portofelele pe server-ul emitentului cartii de credit. (Netscape si Microsoft aplica in prezent tehnologia portofelelor). Portofelul digital este o alta solutie pentru asigurarea securitatii cartilor de credit. In procesul de initiere a portofelului, utilizatorul furnizeaza informatiile aferente cartii de credit si primeste in schimb un cod corelat cu cartea de credit. In timpul unei achizitii din cadrul unui magazin electronic, codul portofelului este decisiv pentru desfasurarea tranzactiei, care va fi verificata de catre firma emitenta a cartilor de credit.

"Debitarea electronica" (eCHARGE) este un sistem care permite utilizatorilor sa incarce factura proprie de plata a convorbirilor telefonice, cu contravaloarea achizitiei facute prin Internet. Acest sistem este, deocamdata, accesibil doar comerciantilor din SUA si Canada, dar se prevede si o extindere spre Europa a sistemului.

Numerar digital: Pentru utilizarea acestui sistem este necesar ca atat clientul cat si comerciantul sa detina un cont in banca emitenta. Asa-numita aplicatie electronica a portofelului, care coordoneaza si transfera numerarul digital, va fi furnizata de banca. Economiile acumulate in conturile curente sunt convertite in numerar digital si apoi transferate in "portofel", unde vor fi pastrate.

Metode de plata traditionale: Sistemele electronice de plata sunt abia la inceput si multi clienti opteaza inca pentru utilizarea metodelor de plata traditionale, cum sunt cecurile pe suport de hartie, numerar la livrare sau numerar inainte de livrare, asa-numita comanda contra cost.

Variantele de comert electronic ofera avantaje punctuale, reciproce, care pot fi sintetizate astfel:

Avantaje pentru client:

comoditate sporita

optiuni multiple

informatii usor de gasit

pagini personalizate

Avantaje pentru comerciant

atragerea de noi clienti prin intermediul unui nou canal de distributie

vanzari sporite catre clientii existenti

vanzare la cerere

cheltuieli reduse de inventariere si de operare

1.6.EVALUAREA PERFORMANTELOR UNEI AFACERI ONLINE

In succesiunea etapelor necesare demararii propriei afaceri pe Internet, dupa ce am analizat si stabilit obiectivele urmarite, caile de actiune, sursele de finantare, modalitatile de realizare, evaluarea rezultatelor obtinute in stransa corelatie cu ceea ce asteptam de la aceasta afacere, este ultimul pas spre demararea propriei afaceri pe Internet.

1. De la marketing la vanzari

Sistemul Internet este marcat, in zilele noastre, de o dezvoltare uimitoare si ofera, astfel, noi dimensiuni de extindere a oportunitatilor de afaceri. Evolutia din ultimii cativa ani demonsteaza ca Internetul a devenit o importanta piata care permite oamenilor de afaceri sa patrunda pe noi piete si sa-si prezinte paginile web indiferent de marimea firmei proprii sau de amplasarea ei geografica. Conditiile create de aceasta noua era a tehnologiei, permit intreprinderilor mici si mijlocii sa concureze acum gigantii industriei.

Exista ratiuni importante ce determina firmele sa initieze strategii de marketing si de vanzari prin paginile de Internet asa cum, multe firme au convingerea ca Internetul este locul potrivit pentru a oferi servicii clientilor. Ele furnizeaza informatii despre produse si raspund online, de exemplu, solicitarilor primite. Dar, din ce in ce mai multe pagini de Internet sunt destinate sa indeplineasca mai mult decat obiective de marketing: rolul paginilor de Internet evolueaza de la marketing spre vanzarea directa.

Comertul electronic, in forma lui cea mai simpla, necesita prezenta intr-o retea de baza, promovarea firmei, furnizarea de servicii premergatoare vanzarii si servicii post-vanzare. Mii de intreprinderi mici si mijlocii pot confirma deja, ca aceste conditii minime pot fi asigurate fara dificultate si cu cheltuieli reduse, prin utilizarea tehnologiilor traditionale de Internet.

Prin contrast, comertul electronic in forma complexa ridica probleme de ordin

legal, cultural si tehnologic. Pentru a atinge acest nivel, se impune ca firma sa-si creeze sisteme proprii de comanda. Datorita costurilor aferente realizarii comertului electronic, pionieratul in acest nou domeniu de afaceri apartine doar firmelor mari si care au resursele financiare necesare. Cu toate acestea, in timp, notiunea de "tranzactie traditionala" va include treptat si formele complexe de comert electronic.

Cei mai multi oameni considera comertul electronic o modalitate de a face cumparaturi "online" - respectiv, accesarea unui magazin electronic pentru a comanda un cadou, in ultimul moment, pentru o aniversare (a sotului sau sotiei) de care au uitat. Dar, cumpararea "online" este doar o mica parte a comertului electronic. Acesta include si tranzactiile de bursa si de obligatiuni sau achizitionarea in direct a aplicatiilor electronice fara a fi necesara deplasarea la un magazin. In plus, comertul electronic acopera si relatiile de tip "B-2-B" care faciliteaza achizitiile pentru marile corporatii.

Trei ratiuni principale stau la baza optiunii pentru utilizarea comertului

electronic in afaceri:

Initierea unei noi strategii de marketing

Protectia consumatorilor

Sporirea vanzarilor

Cele mai cunoscute site-uri de comert electronic se multumesc, in prezent, cu a fi o simpla prezenta de marketing. Stabilirea obiectivului urmarit prin pagina de Internet va determina design-ul paginii. Multe firme au inteles ca Internetul este o resursa de exceptie prin care se pot oferi servicii consumatorilor, se pot prezenta detalii despre produsele proprii, se poate raspunde la intrebarile frecvente si nu in ultimul rand, se pot vinde produse si servicii. Acesta trebuie sa fie obiectivul paginii de Internet. Multe pagini de Internet au fost realizate cu scopul de a depasi simpla prezentare generala de marketing. Acestea nu numai ca prezinta un produs, dar primesc si comenzi "online". Paginile de Internet mai sofisticate sunt prevazute cu un sistem accesibil de procesare a comenzii, cuprinzand calculatia si informatii detaliate despre taxele de livrare si cele de vanzare; altele, mai performante, permit si o optiune ce ofera informatii despre acceptarea si confirmarea cartii de credit, in timp ce clientul este conectat "online".

In consecinta, la realizarea variantei proprii de comert electronic trebuie sa aveti in vedere obiectivul urmarit. Intocmiti o lista cu propuneri si un plan de punere in practica a acestora. Stabiliti care parte a proiectului este mai importanta si care mai putin importanta. Raspunsul la aceasta intrebare va va ajuta sa alegeti varianta optima.

- Multi specialisti se vor oferi sa va ajute sa realizati design-ul si varianta dumneavoastra de comert electronic. Dar, inainte de a apela la experti, stabiliti exact ceea ce doriti avand in vedere faptul ca marimea si complexitatea unui site variaza enorm. Porniti de la o solutie simpla si adaptati-o la necesitatile proprii. Faceti in asa fel ca site-ul dumneavoastra sa fie ceea ce doriti dumneavoastra si nu ceea ce va spun expertii ca ar trebui sa fie.

- Inchirierea poate fi o alternativa mai putin costisitoare fata de realizarea prin forte proprii a variantei de comert electronic. Si este recomandata mai ales pentru acele parti care implica eforturi umane prea mari in cadrul firmei.

- In cazul in care aveti oarecare experienta in tehnologia computerelor, puteti renunta definitiv la ajutorul specialistilor. Exista astazi instrumente excelente pentru realizarea unei pagini de Internet care va permit sa proiectati un site - nepretentios - in doar cateva zile de munca. Daca optati pentru realizarea prin forte proprii a site-ului, nu uitati sa-l inregistrati in ambele motoare de cautare Netscape si Microsoft.

Avand in vedere faptul ca varianta proprie de comert electronic ar trebui sa reflecte strategia proprie de marketing, este necesar ca aceasta sa nu fie doar un proces adaugat strategiei de marketing ci sa acopere intreaga activitate a firmei. De aceea incercati sa elaborati o strategie proprie, pe masura posibilitatilor proprii de realizarea a acesteia. Chiar in cazul in care ati optat pentru realizarea partii tehnice cu ajutorul specialistilor, asigurati-va ca veti primi o varianta strict individualizata.

2. Cum sa atrageti clientii "online"?

Actualizati mereu pagina de Internet. Un site care ramane neschimbat nu va atrage niciodata clientii.

Faceti totul pentru ca site-ul dvs. sa arate profesionist si sa functioneze perfect. Nu uitati ca site-ul dvs. trebuie nu numai sa vanda produsele ci sa inspire si incredere potentialilor cumparatori.

Mentineti simplitatea site-ului. Daca este prea complicat, cumparatorii vor renunta si vor migra spre altul.

Facilitati cautarea produselor specifice. Inserati un buton de cautare pe fiecare pagina astfel incat clientii sa gaseasca cu usurinta ceea ce cauta.

Asigurati descarcarea rapida a documentelor. Asa cum nu le place sa astepte la coada, oamenilor nu le place nici sa astepte pentru a descarca documente.

Oferta dvs. online trebuie sa fie comparabila cu cea disponibila in magazine. Clientul va opta pentru acele magazine care-i ofera o gama mai variata de marfuri.

Preturile online trebuie sa fie cel putin la nivelul celor accesibile prin intermediul altor canale sau chiar mai mici.

Oferiti spre vanzare produsele cautate pe Internet. Ca regula generala, daca un produs se vinde bine prin sistemul de comanda prin posta, acesta este adecvat si vanzarilor prin Internet.

Luati toate masurile posibile pentru asigurarea securitatii tranzactiilor si aduceti la cunostinta clientilor potentiali aceasta preocupare.

3. Cum va puteti imbunatati serviciile?

Pagina dvs. de Internet ar trebui sa ofere tot felul de servicii speciale clientilor. Internetul ofera posibilitati multiple de a crea servicii de calitate pentru clienti.

In primul rand, serviciile destinate clientilor depind de sprijinul acordat de conducerea firmei, care trebuie sa dubleze efortul depus de dvs. pentru a le satisface cerintele. Daca veti urmari intrebarile adresate de clienti, veti constata ca un mare numar de apeluri se refera la aceeasi problema.

Intocmiti o lista a acestor intrebari adresate frecvent si inserati-o pe site-ul firmei. Internetul este un instrument de comunicare. Deci, utilizati sistemul email ca principal element de comunicare. Cand clientii utilizeaza sistemul email in locul telefonului, trebuie sa fiti pregatiti sa raspundeti imediat. In caz contrar, clientii dvs. se vor simti pierduti fara un raspuns din parte dvs. si vor prefera, ulterior, sa va contacteze telefonic.

O alta posibilitate de a imbunatati serviciile oferite clientilor este utilizarea grupurilor de discutii interactive pentru a oferi clientilor dvs. un spatiu de dialog online. Aceasta poate fi o idee stralucita deoarece impartasirea experientei clientilor in utilizarea produselor dvs. poate releva aspecte inedite chiar si pentru dvs. iar ei se pot ajuta reciproc pentru o mai buna utilizare a produselor dvs. Aceasta poate fi de asemenea si o cale de a afla impactul produselor asupra clientilor si ce imbunatatiri puteti aduce produselor.

Urmariti clientii cand va viziteaza site-ul: cum navigheaza si ce anume cauta. Veti obtine astfel informatii despre ceea ce este important pentru ei pe site-ul dvs. dar si despre cat de usor se poate utiliza site-ul dvs.

Un bun site de firma contine cantitatea de informatie necesara pentru ca toti cei care il viziteaza sa poata gasi ceva util. La fiecare revenire a clientilor pe site-ul dvs., acesta trebuie sa ofere noi informatii, mai multe sugestii, noutati si stiri. Faceti din site-ul dvs. o "platforma de cunostinte" si clientii dvs. se vor obisnui sa acceseze in primul rand site-ul dvs.

O pagina de Internet trebuie sa fie completa si usor de utilizat. Aveti in vedere faptul ca multi dintre vizitatorii site-ului dvs. vor fi intr-o masura mai mare sau mai mica incepatori. De aceea navigarea pe site-ul dvs. trebuie sa fie cat mai putin sofisticata si fara capcane. Limbajul utilizat pe site-ul firmei trebuie sa fie usor de inteles. Nu uitati ca distanta de la un magazin electronic la altul este doar un click si clientii nu vor pierde prea mult timp ca sa afle cum functioneaza site-ul dvs. - vor cauta un altul.

Nu inserati descrieri prea lungi ale produselor si serviciilor dvs., dar evidentiati cu claritate masurile de protectie de care beneficiaza clientii pe site-ul dvs. Cumparatorii online considera magazinele electronice ca fiind o zona periculoasa unde datele personale isi pot pierde usor confidentialitatea. Este sarcina dvs. sa ii convingeti ca protectia datelor este unul dintre obiectivele dvs. majore. Acesta este unul dintre serviciile oferite prin pagina dvs. de Internet si se refera la gradul de securitate al site-ului firmei dvs. Suportul tehnic al site-ului dvs. trebuie sa fie competitiv, nimic nu este mai plictisitor decat sa astepti mult timp pentru a obtine informatii. Va trebui sa gasiti un furnizor de servicii Internet, de obicei pe plan local, si sa obtineti fie gazduirea site-ului sau a serverului, fie stabilirea de conexiuni

corespunzatoare.

Mai trebuie sa aveti in vedere un aspect: clientii dvs. trebuie tratati individualizat. In cazul in care site-ul dvs. poate asigura individualizarea clientilor, dvs. puteti profita de aceasta posibilitate. O intampinare in nume personal incluzand numele vizitatorului poate crea o atmosfera de simpatie.

Si nu uitati ca un comportament prietenos este una dintre principalele surse

de succes in vanzari!

4. Cum sa te mentii in comertul electronic?

Pentru a gasi cea mai economica solutie de marketing pentru site-ul dvs., experimentati prin reclama proprie si urmariti in acelasi timp cu atentie evolutia vanzarilor. Incercati noi modalitati de marketing: inserati noi benere de reclama, stabiliti programe de marketing in colaborare cu alte site-uri, luati in considerare sponsorizarile - si urmariti cum sunt influentate vanzarile dvs.

Prezentarea facuta de dvs. in cadrul magazinului electronic, ca si afacerea in sine, trebuie dezvoltata continuu si modificata pentru a se adapta la evolutia asteptarilor clientilor dvs. si a produselor. Aceasta flexibilitate este cheia spre mentinerea interesului clientilor pentru afacerea dvs. electronica. Chiar daca produsele dvs. nu se schimba prea mult in timp, se impune sa reevaluati si sa actualizati constant prezenta dvs. pe Internet. Identificati noi calitati si aspecte ale produselor dvs. si incercati sa atrageti noi segmente de potentiali clienti. Natura dinamica si schimbatoare a Internetului poate fi descurajanta dar are, totodata, capacitatea de a atrage clienti, noi relatii de afaceri si oportunitati intangibile altfel. Pentru a va asigura succesul va sugeram sa urmati exemplul si sa comparati afacerea dvs. electronica cu site-urile de comert electronic deja existente si consacrate. Exista mii de astfel de site-uri. Vom da, in continuare, cateva exemple din domeniile cele mai cunoscute din punct de vedere al cifrei de afaceri:

Carti, muzica: https://www.amazon.com, https://www.bol.de, https://www.cdnow.com

Licitatii: https://www.ebay.com, https://www.ricardo.de, https://www.shopping.com

Turism: https://www.travelocity.com, https://www.expedia.com, https://www.airline-direct.de

Cadouri: https://www.1800flowers.com, https://www.911gifts.com,

https://www.fashionmall.com

Multe dintre asa-numitele portale Internet (ghiduri, motoare de cautare) au diferite variante de comert electronic inserate pe site-urile respective. Yahoo! spre exemplu, a devenit calea cea mai cunoscuta pentru rezervari online de calatorie. Gazduirea de magazine electronice apartinand unor mici comercianti a devenit de asemenea o varianta de comert cu amanuntul foarte des intalnita in cadrul acestor portale.

In sprijinul intreprinderilor mici si mijlocii care doresc sa demareze afaceri proprii pe Internet si venind in intampinarea nevoilor lor specifice a fost elaborata, in cadrul unui proiect sustinut de Comisia Europeana, o pagina de Internet www.e-gateway.net care ofera diverse informatii din domeniul comertului electronic:

o baza de date cuprinzand furnizori de software, hardware, publicitate, de servicii suplimentare si consultanti

stiri si noutati in domeniu

studii de caz, rapoarte si exemple din experienta firmelor

un ghid "pas cu pas" de comert electronic

un calendar de evenimente din sfera comertului electronic, desfasurate in intreaga lume

si multe altele..

Cuprinzand informatii "cheie" despre comertul electronic pagina de Internet mentionata se adreseaza atat utilizatorilor cu putina experienta cat si celor cu experienta in domeniu.

1.7. AVANTAJELE / DEZAVANTAJELE COMERTULUI ELECTRONIC

Avantajele utilizarii comertului electronic pot fi privite din trei pozitii: al companiei, al consumatorului si al societatii.

Din punct de vedere al companiei ar fi urmatoarele:

Extinderea zonelor de activitate pentru pietele ntionale si internationale , cu un capital minim, o companie poate rapid si usor sa-si localizeze clientii, furnizorii potriviti si cei mai buni parteneri de afaceri din lume;

Cresterea vitezri de comunicare;

Imbunatatirea eficientei(datele sunt in format electronic, reducand erorile de retastare);

Reducerea inventarului si a managementului stocurilor;

Reducerea timpului dintre cheltuirea capitalului si primirea produselor si serviciilor;

Reducerea unor costuri de creatie, procesare, distributie, stocare, regasire a informatiilor bazate pe harti(prin mail-uri de reducere costuri privind mesageria, iar EDI determina reducerea stocurilor si costurilor legate de ciclul de cumparare);

Intarirea relatiilor cu furnizorii si clientii ( site-ul de Web contine informatii de zi utile tuturor partilor iar EDI implica o stransa legatura a partenerilor pentru stabilirea standaredelor de comunicare);

O cale raida si moderana de furnizare a informatiilor despre companie(prin paginile de Web);

Canale alternative de vanzare prin Web;

Avantajele cumparatorului sunt:

Efectuarea rapida de cumparaturi sau de tranzactii la orice ora in orice zi;

Cautare rapida de produse si servicii, cu posibilitati de comparare a preturilor si calitatilor celor mai adecvate;

Transport rapid aproduselor mai ales al celor digiatele;

Le permite clientilor participarea la licitatii virtuale,la reuniuni electronice din comunitatile virtuale, unde au loc schimb de idei, de experiente;

Faciliteaza competitia avand de rezulatat reduceri substantiale.

Avantajele societatii in urma introducerii comertului electronic sunt:

Permite mai multor persoane sa lucreze si sa faca cumparaturi

de acasa, reducandu-se astfel traficul si poluarea;

Permite ca unele marfuri sa fie vandute preturi mai mici, astfel incat si oamenii cu venituri mai mici sa poata cumpara mai mult, ridicandu-se standardul de viata;

Permite oamenilor din lumea atreia si celor din zonele rurale sa aiba acces la produse si servicii, care altfel nu le-ar fi accesibile;

Faciliteaza furnizarea de servicii publice, cum ar fi sanatate, educatie, distribuirea serviciilor sociale ale guvernului la un cost redus si cu calitatea imbunatatita.

Dezavantajele sau limitarile comertului electronic pot fi grupate in doua categorii: tehnice si non tehnice.

Dezavantaje tehnice

Lipsa sistemelor de securitate, de incredere a standardelor si a unor protocoale de comunicatie;

Insuficienta largimii de banda;

Instrumentele de dezvoltare sunt in transformare si se schimba rapid;

Dificulatea de integare a internetului si a softurilor de comert electronic cu unele aplicatii si baze de date;

Vanzatorii au anevoie de server-e de Web speciale, dedicate si alte infrastructuri;

Unele software-uri de comert electronic nu se potrivesc cu unele sisteme hardware si sisteme de operare.

Dezavantaje non-tehice, conform unuui studiu internet Web, sunt:

Costul si justificare (38.8%)-costul dezvoltarii unui sistem propriu este destul de ridicat, si nu lipsit de probleme datorita lipsei de experienta. Este greu de justificat si de cuantificat unele servicii imbunatatite aduse clentilor sau valoarea reclamelor;

Securitatea si anonimatul (17.2%)- se adreseaza in special segmentului B2C, unde anonimatul este foarte impurtant, securiatea este mai ridicata datorita criptarilor folosite dar este foarte greu de convis utilizatorii de tranzactiile lor sunt complet sigure;

Lipsa increderii si mentalitatea utilizatorului(4.4%)- clientii nu au incredere in vanzatori daca nu ii vad la fata fapt care duce la o incetinire a trecerii de la magazinele obisnuite la cele virtuale;

Alti factori:

Imposibilitatea de a atinge obictele sau de a mirosi online pentru clienti;

lipsurile cadrului legal, a regulamentelor si standardelor;

evolutia rapida a domeniului;

insuficenta suportului de service- de exp. Experti pentru taxele de comert electronic sau evaluatori de calitate sunt rari, centre de copyright pentru tranzactiile de e- comert nu exista;

in multe domenii de activitate nu sunt suficienti cumparatori si ofertanti pentru a avea operatii de e-comert profitabile;

poate duce la o ruptura a relatiilor interumane;

accesul la internet este inca scump pentru unii potentiali clienti.

1.8.TESTAREA APLICATIILOR DE COMERT ELECTRONIC

Comertul electronic reprezinta multitudinea proceselor software si comerciale necesare proceselor business sa functioneze numai, sau īn primul rānd, utilizānd fluxuri digitale de date. Comertul electronic presupune utilizarea Internetului, comunicatii digitale si aplicatii software īn cadrul proceselor de vānzare/cumparare, el fiind o componenta a procesului de e-business.

Īn momentul de fata exista o multitudine de firme ce utilizeaza comertul electronic, īn domenii diverse ca marketing direct, vānzari, servicii pentru clienti, servicii bancare, distribuirea sigura a informatiilor etc.

Noile activitati bazate pe Tehnologia informatiei si comunicatiilor (TIC) au un impact deosebit asupra societatii. Īn [GHIL02] este prezentat impactul asupra afacerilor, precum si avantajele utilizarii noilor tehnologii īn activitatile de comert si afaceri. De exemplu, se constata ca practicarea marketingului pe Internet este cu 25% mai ieftin decāt prin metodele obisnuite.

Aplicatiile pentru comert electronic prezinta urmatoarele riscuri [DIBA99]: nu exista o a doua sansa, exista un control minimal asupra mediului clientilor, clientii nu sunt cunoscuti si schimbarile sunt foarte rapide īn tehnologiile utilizate.

Aplicatii distribuite

Retelele de calculatoare au o extindere rapida īntr-o multitudine de domenii cum ar fi sistemul bancar, administratia publica, alocarea temporara de resurse īn hoteluri, rezervarea biletelor de avion, rezervarea biletelor de tren etc. Aplicatiile moderne iau īn considerare accesul unui numar cāt mai mare de utilizatori, mai ales de cānd se prevede extinderea folosirii cardurilor si creste numarul personalelor care utilizeaza Internetul.

Aplicatiile distribuite constau īn mai multe componente ce ruleaza pe masini diferite, acestea aplicatii integrānd actiunile componentelor lor. Proiectarea aplicatiilor distribuite se axeaza numai pe detaliile partilor individuale, ci si pe realizarea unei integrari a componentelor distribuite, astfel īncāt acestea sa coopereze foarte bine īntre ele.

Testarea aplicatiilor de comert electronic

Principalele cerinte pentru aplicatiile distribuite sunt [IVAN00]:

interfete puternice

fiabilitate foarte mare

securitate ridicata

viteza ridicata de prelucrare si transmitere a datelor.

Īn mod traditional, aplicatiile software distribuite se bazeaza pe arhitectura client/server sau pe arhitectura multi-strat (n-tier).

Figura nr. 1. - Arhitectura client/server

Arhitectura client/server presupune existenta unui server de baze de date (server) si a unui modul software specific aplicatiei (clientul) care prelucreaza datele (logica aplicatiei) si prezinta rezultatele (logica prezentarii). Īn acest sistem nu exista notiunea de obiecte, partea client lucreaza direct cu tabelele de date si procedurile stocate din baza de date, figura 1.

Īn cadrul arhitecturii multi-strat, un server de aplicatii se interpune intre aplicatia client si serverul de baze de date. Serverul de aplicatii implementeaza logica aplicatiei iar clientul implementeaza logica de prezentare a sistemului. Avantajul major al arhitecturii multi-strat fata de arhitectura client/server īl reprezinta cresterea flexibilitatii.

Software pentru comert electronic

Sistemele e-business se bazeaza pe arhitectura Web, ce confera acestora o fiabilitate, scalabilitate si flexibilitate ridicate. Arhitectura Web, figura 2, difera fata de arhitectura multi-strat prin doua aspecte:

· aplicatia client are o complexitate redusa, este un simplu navigator Web

· nivelul regulilor aplicatiei e-business este bazat pe componente si nu este un singur sistem ce implementeaza īntreaga logica.

Componentele client sunt interfetele grafice utilizator si ruleaza īn navigatoare Web precum Netscape Navigator sau Internet Explorer. Componentele server ce ruleaza intr-un server de aplicatii, furnizeaza logica procesului de business.

Figura nr. 2. - Arhitectura sistemelor de comert electronic

Software pentru e-business include componente pentru efectuarea sigura a platilor cu ajutorul cartilor de credit, componente pentru securizarea tranzactiilor, componente pentru realizarea prezentarii.

Principalele caracteristici ale unei aplicatii e-business de succes sunt [SAMA99]:

· Utilizabilitatea - problemele cu interfata utilizator duc la pierderea clientilor;

· Siguranta - controlul accesului, autentificarea si integritatea sunt foarte importante pentru desfasurarea proceselor de comert electronic;

· Scalabilitatea - trebuie avut īn vedere faptul ca succesul va aduce cresterea cererii;

· Fiabilitatea - defectele sunt de neīnchipuit pentru un sistem business critic, testarea aplicatiilor avānd un rol foarte important;

· Mentenabilitatea - ratele crescute de schimbare sunt fundamentale pentru comertul electronic;

· Disponibilitatea - caderea este prea scumpa pentru a fi tolerata.

· Eficienta - neutilizarea optima a resurselor hardware si software, duce la scaderea performantelor si a scalabilitatii aplicatiilor.

Pentru proiectarea aplicatiilor de comert electronic se utilizeaza atāt standarde tehnologice (XML, COM+, CORBA, RMI) cāt si standarde pentru procese de afaceri (OFX pentru plati, OBI, ICE pentru schimburile informationale, SWAP).

Aplicatiile de comert electronic necesita specialisti pentru administrarea serverului web, a serverul de baze de date si a serverului de plati electronice.

Testarea software

Testarea software este procesul cautarii erorilor īn program, indiferent daca acestea au cauze logice sau fizice. Obiectivul principal al testarii software este gasirea erorilor, altfel spus, de a identifica neconcordanta dintre ceea ce este planificat sa efectueze aplicatia si ceea ce realizeaza īn realitate. Testarea nu presupune identificarea cauzei erorilor si corectia acestora, acestea fiind activitati specifice depanarii.

Testarea aplicatiilor de comert electronic

Testarea este privita ca o componenta majora a calitatii software. Un produs software testabil se considera ca fiind inteligibil (structurat, concis si autodescriptibil) si masurabil (accesibil si cuantificabil).

Testarea software este necesara pentru asigurarea calitatii, dar este un proces scump si laborios, ce consuma de la o treime pāna la o jumatate din costul unui proiect.

Īn procesul dezvoltarii software, exista un numar de produse care trebuie testate [MCGR97]:

modelele cerintelor;

modelele analizei si proiectarii;

modele arhitecturale;

componentele individuale;

codul integrat al sistemului.

De fapt, activitatea de testare trebuie asociata cu fiecare pas īn procesul de dezvoltare. Acest lucru permite descoperirea erorilor devreme īn procesul de dezvoltare software avānd drept consecinta costuri mai mici de corectie. Exista doua strategii de testare: testarea functionala si testarea structurala.

Testarea structurala necesita īntelegerea structurii interne a programului (codul sursa) si pune accentul pe acoperirea prin test a cailor si ramificatiilor programului. Testarea functionala nu necesita cunoasterea structurii interne a programului, cunostinte despre program, īn schimb necesita cunoasterea a cum ar trebui sa fie comportamentul extern al programului, bazāndu-se pe specificatiile acestuia.

Īn cadrul ciclului de dezvoltare software exista testarea de module, testarea de integrare, testarea de sistem, testarea de acceptare. Corespondenta dintre fazele ciclului de dezvoltare software si etapele testarii este prezentata īn figura 3.

Figura nr. 3. - Nivelele testarii īn cadrul ciclului de dezvoltare software

Testarea software orientat obiect are pe lānga obiectivul general al stabilirii masurii īn care produsul software realizeaza sarcinile date īn specificatii, obiective specifice legate de [IVAN99]:

testarea functiilor membre ale fiecarei clase

testarea gradului de īncapsulare si a efectelor acestuia

testarea efectelor induse de nivelele de mostenire si de derivare

testarea efectelor induse de polimorfismul functiilor membre

testarea interactiunilor dintre clase.

Spre deosebire de software dezvoltat prin alte metode, īn cazul programarii

orientate obiect, testarea vizeaza si masura īn care clasele sunt proiectate īn vederea reutilizarii. Adica, se evidentiaza gradul de generalitate si mai ales concordanta dintre specificatiile fiecarei functii si ceea ce efectiv functia realizeaza.

Testarea aplicatiilor distribuite

Īn [EVER02] sunt prezentate trei situatii īn care efectele unei testari insuficiente au dus la pagube de milioane de dolari. Astfel, sunt prezentate cazurile companiilor Toy R Us, eBay si Victoria's Secret.

Compania Toy R Us a avut īntre 1999 si 2000 pierderi de :

2 milioane dolari datorita problemelor legate de performante

4 milioane dolari cheltuieli pentru īmbunatatirea performantelor

1.5 milioane dolari despagubiri pentru nerespectarea termenelor de livrare

4 milioane dolari datorate scaderii vānzarilor on-line.

Datorita unei īntreruperi de 21 de ore īn 1999, eBay a avut pierderi de 5 milioane dolari, pretul actiunilor au scazut cu 11% si 1.2 milioane de vizitatori zilnic ai site-ului care au pierdut licitatii.

Īn 1999, Victoria' Secret a avut pierderi de peste 3 milioane de dolari cheltuiti pentru reclama la o prezentare live efectuata īn scopul atragerii de vizitatori. Site-ul suporta īntre 250000 si 500000 utilizatori conectati simultan, īnsa īn momentul prezentarii, numarul celor care sau īncercat sa acceseze site-ul a fost de circa 5 milioane, ceea ce a condus la nefunctionarea site-ului.

Testarea aplicatiilor bazate pe arhitectura Web, īn plus fata de testarea aplicatiilor clasice, necesita o serie de teste specifice cum ar fi: testarea de īncarcare, testarea de compatibilitate, testarea functionala, testarea continutului, testarea serverului Web, testarea securitatii, testarea serverului de aplicatii si testarea bazelor de date.

Testarea de īncarcare se utilizeaza pentru a verifica daca site-ul Web poate gestiona un anumit numar de utilizatori care īl acceseaza concurent īn limite acceptabile ca timp de raspuns.

Prin testarea de compatibilitate urmareste aspectul si comportamentul siteului Web īn raport cu o varietate de sisteme de operare si de navigatoare Internet.

Aceasta testare scoate īn evidenta problemele cu controalele ActiveX, applet-urile Java, functiile JavaScript sau VBScript si formulare din pagini. La ora actuala exista peste 100 de combinatii posibile īntre diverse sisteme de operare Windows si diverse versiuni ale navigatoarelor Netscape si Internet Explorer.

Testarea aplicatiilor de comert electronic

Testarea functionala se realizeaza pentru a constata daca site-ul se comporta conform cu specificatiile sale. Detaliile acestui tip de testare depind de natura siteului

Web. Īn general consta īn verificarea legaturile paginilor, testarea formularelor, verificarea tranzactiilor pentru comertul electronic si pentru baze de date, testarea applet-urilor Java.

Pentru testarea continutului se urmareste corectitudinea si asezarea īn pagina a textelor, imaginilor si fisierelor de animatie si video din cadrul site-ului. Testarea serverul Web are īn vedere testarea interactiunilor dintre serverul Web si serverul de aplicatii, verificarea integritatii bazei de date īn cadrul serverului de baze de date, verificarea faptului ca scripturile ASP, PHP sau JSP se executa corect pe server.

Testarea securitatii tranzactiilor efectuate este foarte importanta pentru aplicatiile de comert electronic avānd īn vedere faptul ca sunt vehiculate date confidentiale, la care daca au acces persoane neautorizate sau rauvoitoare se pot produce pierderi materiale importante.

Testarea serverului de aplicatii se realizeaza tināndu-se seama de caracteristicile functionale si structurale ale acestuia. Se testeaza componentele serverului, folosind metode clasice de testare, precum si metode de testare ce iau īn considerare tranzactiile si comunicatiile asincrone dintre aceste componente. Testarea bazelor de date presupune verificarea executarii corecte a interogarilor si operatiilor de adaugare si actualizare a datelor, precum, si verificarea conexiunilor dintre site-ul Web si baza de date.

Prin testarea performantelor se masoara comportamentul site-ului Web īn diverse conditii de trafic.

Problemele la cele trei companii prezentate anterior au aparut datorita testarii incomplete sau incorecte a functionalitatii, utilizabilitatii, performantelor, volumul, stresului si a scalabilitatii.

Īn prezent exista o multime de instrumente pentru testarea automata a aplicatiilor distribuite bazate pe web. Astfel de aplicatii precum eValid, Rational SiteCheck, SilkPerformer, LoadRunner au urmatoarele caracteristici:

ofera suport pentru testarea functionala

analizeaza integritatea legaturile dintre pagini

analizeaza īncarcarea si capacitatii serverului web

ofera o serie de indicatii pentru reglaje fine ale site-ului.

Testarea aplicatiilor de comert electronic se realizeaza fie de catre echipe specializate īn testare din cadrul departamentului de asigurare a calitatii al firmei, fie de catre o firma specializata īn testare din (outsourcing). Elementele care stau la baza deciziei de contractare a unei firme specializate īn testare sunt: lipsa resurselor pentru realizarea pe termen lung a testelor, dorinta de asigurare a unei obiectivitati asupra evaluarii calitatii si nu īn ultimul rānd analiza cost-beneficiu realizata pe baza estimatiei costurilor privind testarea.

Tendinta continua de orientare a proceselor de comert si business catre Internet duce la o crestere a dezvoltarii si utilizarii aplicatiilor de comert electronic si e-business.

Se constata o scadere a duratei de proiectare si implementare ale aplicatiilor e-business, datorata īn principal necesitatii oportunitatilor de afaceri de a patrunde cāt mai rapid pe piata. Scaderea duratei de ciclului de dezvoltare are consecinte negative asupra procesului de realizare a aplicatiilor īn cazul īn care nu se acorda o atentie sporita procesului de asigurare a calitatii.

Testarea aplicatiilor de comert electronic presupune atāt testarea elementelor de interfata cu utilizatorul, testarea arhitecturii client/server cāt si testarea elementelor noi, specifice proceselor de comert electronic.

Aparitia noilor tehnologii conduce la realizarea de aplicatii de comert electronic si e-business de calitate superioara si cu o fiabilitate ridicata.

2.1. MODELE DE AFACERI PE INTERNET

Prima decizie ce trebuie luata atunci cand se demareaza o afacere pe Internet este asupra modelului. Exista deja multe modele pentru derularea afacerilor pe Internet. Acestea pot fi clasificate in functie de numarul de furnizori, prestatori de servicii catre clienti, astfel: 1-catre-1 (e-shop), mai multi-catre-1 (e-mall), mai multi-catre-mai multi (e-licitatie). Se constituie astfel, un lant de servicii in cadrul caruia fiecare element poate fi dominant. Primul element este furnizorul de produse sau servicii, al doilea este furnizorul de servicii Internet, care poate pune la dispozitie de la spatiu pe pagina web pana la posibilitatea integrarii intr-un emall. Al treilea element al lantului este clientul, avand o anumita formare profesionala, interese proprii si preferinte. Acest client poate fi un consumator (B- 2-C), o alta firma (B-2-B), administratia publica (B-2-A) sau un angajat (B-2-E), in contextul tranzactiilor interne din cadrul unei firme.

Prezentam in continuare, in linii generale, cateva modele de afaceri pe Internet: magazinul electronic (e-shop), magazinul universal electronic (e-mall), achizitia publica electronica (e-procurement), licitatia electronica (e-auction), comunitatea virtuala (virtual community), prestari servicii electronice (e-service providing), brokeraj de informatii, modele de publicitate.

Magazinul electronic (e-shop)

Ideea de baza a comertului electronic este aceea de a transpune afacerea fizica, materiala, in pagina de Internet. Astfel, firma isi prezinta catalogul de produse precum si serviciile prin Internet.

- Produsele sunt oferite, in general, la diferite categorii de pret, tinand seama de tendinta clientilor de a testa calitatea, viteza si eficienta livrarii inainte de a decide sa cumpere produse mai scumpe. Produsele adecvate comercializarii prin Internet sunt, de obicei, cele care pot fi descrise cu usurinta si nu necesita folosirea simtului tactil: bilete de avion sau de concert, CD-uri, carti, software, unelte, piese de schimb, anumite alimente sau chiar autoturisme.

Pe de alta parte, produse care au fost considerate initial ca nefiind potrivite pentru comercializarea pe Internet - cravatele, spre exemplu, se vand acum foarte bine pe Internet.

- Serviciile completeaza de obicei oferta de produse dar se circumscriu deseori unei sfere mai largi: spre exemplu, in cazul in care se comercializeaza cravate, site-ul poate prezenta si un desen/schita despre cum se face nodul de cravata. In plus, site-ul poate include si un ghid de culori si stiluri pentru oamenii de afaceri, un indrumar pentru succesul in afaceri sau, magazinul de cravate poate decide sa vanda si sosete, pantofi si palarii prin includerea pe site si a altor vanzatori.

- Preturile produselor vandute prin Internet ar trebui sa fie mai mici decat cele practicate pentru comenzile clasice. Cartile, spre exemplu, sunt oferite pe Internet cu o reducere de 10-50% sau, cel putin, fara a se percepe taxe aditionale de livrare. Serviciile si in special serviciile de informare ar trebui sa fie in mare parte gratuite. Serviciile de informare prin publicatii periodice sunt oferite gratuit la inceput, prin acces liber sau abonamente gratuite; ulterior, ofertantii vor initia servicii suplimentare de tipul accesului la arhive si vor extinde posibilitatile de cautare, solicitand utilizatorului sa se aboneze si sa plateasca pentru a beneficia de acestea. S-a constatat ca impactul abonamentului online asupra utilizatorilor este foarte mic: majoritatea ramane fidela abonamentelor clasice si, in general, numai clientii noi apeleaza la acest nou sistem de abonament. Cu toate acestea, abonamentele contra cost online pentru accesul la stiri de ultima ora sau la dezbateri cu participare restrictiva de exemplu, suscita interesul doar daca serviciile oferite sunt de valoare exceptionala.

Exista diferite variante de gazduire a unui e-shop, astfel:

- pe un server distinct (un computer proprietatea firmei detinatoare a unui eshop) destinat unor pagini ample si complexe de web; acesta va fi localizat in cadrul firmei daca frecventa modificarilor ce trebuie facute este mare (ex. stiri, preturi, etc.) sau daca este necesar un trafic intens intre firma si serverul aferent e-shop - pe un server virtual (un spatiu detinut de firma proprietara a unui e-shop, pe un hard disk al unui computer furnizor de web); in corelatie cu un spatiu mai mare de tipul www.yourshop.com, solutie preferata de majoritatea intreprinderilor mici si mijlocii

- in cadrul unui magazin universal electronic (e-mall)

Alegerea variantei optime pentru magazinul dumneavoastra electronic depinde de costurile de telecomunicatie, know-how-ul tehnic la nivelul firmei, grupul tinta, marimea, structura si obiectivele pe termen mediu ale viitorului e-shop.

In masura in care este posibil, un e-shop ar trebui sa poata fi accesat pe mai multe cai: un link/publicitate permanent pe un site portal, un cuvant-cheie publicitar in cadrul motoarelor de cautare sau in cadrul prezentarii pe Internet a informatiilor generale despre intreaga activitate a firmei sau despre intreaga gama de produse si o fereastra a acestui site in cadrul unui e-mall - toate acestea concomitent. In plus, o idee interesanta ar fi sa se stabileasca denumiri de genul "www.produs1.com" pentru grupele de produse, cu link exact la pagina corespunzatoare din cadrul magazinului electronic.

Magazinul universal electronic (e-mall)

Un e-mall ofera un front comun pentru mai multe e-shop-uri si poate fi realizat utilizand diverse modele de tranzactii, in functie de tipul de servicii pe care proprietarul mall-ului doreste sa le ofere. Tot proprietarul este cel care se ocupa si de marketingul aferent mall-ului, astfel incat alegerea mall-ului potrivit este o decizie esentiala pentru detinatorul unui magazin. Mall-ul potrivit se defineste ca fiind un mall cu o retea puternica, cu o strategie de marketing buna, cu un front de prezentare potrivit si din care sa se poata accesa direct si pe mai multe cai eshop- ul; cu o structura adecvata de magazine si care sa ofere si servicii, cum ar fi furnizarea de informatii curente regionale sau sectoriale.

Revenim la exemplul mentionat, al magazinului pentru cravate: in cazul in care proprietarul doreste sa-si prezinte magazinul in cadrul unui mall, el trebuie sa decida daca sa opteze pentru un mall destinat modei sau pentru unul specializat in accesorii.

Pentru unele domenii este benefica participarea in cadrul unui mall alaturi de produse competitive cum ar fi bijuteriile. Aceasta duce la cresterea traficului in mall si astfel la cresterea cifrei de afaceri a fiecarui magazin din structura acestuia. Pe de alta parte, detinatorul mall-ului poate obtine profit din reclama, taxe percepute membrilor si/sau taxe asupra tranzactiilor.

Achizitia publica electronica (e-procurement)

Achizitia publica prin modelul B-2-B este aplicabila in cazul in care organisme guvernamentale sau mari organizatii lanseaza apeluri pentru licitarea achizitionarii de bunuri sau servicii. Sfera de cuprindere a licitatiilor tipice include de la serviciile din constructii si bunurile pentru investitii pana la studii si alte lucrari ample. Achizitiile publice prin Internet pot include negocierea electronica, contractarea si licitarea in colaborare, spre exemplu.

Pentru ca acest model sa poata fi si la indemana intreprinderilor mici, s-au infiintat platforme sau consortii in cadrul carora vanzatorii actioneaza impreuna pentru a obtine oferte mai avantajoase de la producatori. Spre exemplu, industria modei este un important utilizator al acestor consortii.

Licitatia electronica (e-auction)

Licitarea produselor si obiectelor pe Internet s-a dovedit a fi un model de mare succes. Poate fi utilizat atat pentru comertul electronic B-2-B cat si pentru cel B-2-C si, datorita faptului ca este un domeniu de mare interes, poate fi de asemenea integrat si in e-shop-urile obisnuite.

Produsele vandute prin licitatia electronica pot fi produse de ultima ora, de suprastoc sau cu stoc fluctuant sau obiecte de valoare pentru colectionari specializati si includ de la bunuri materiale, metale si materii prime agricole, la obiecte de arta unicat. Spre exemplu, firmele de hardware vand prin licitatii electronice specializate si deja bine cunoscute, atat modele noi cat si produse folosite.

Asemeni unui e-mall, o licitatie electronica include de obicei mai multi vanzatori.

Operatorul licitatiei elaboreaza mecanismele pentru plasarea obiectului licitatiei, pentru licitare (de obicei prin e-mail) si poate oferi in plus servicii de plati si de livrare.

Comunitatea virtuala (virtual community)

Pe Internet - exact ca si in realitate, oameni avand interese comune se intrunesc in comunitati pentru a discuta sau a asculta tematicile preferate. Aceste forumuri - cum sunt forumul de discutii, grupul de discutii interactiv (chat) sau lista de corespondenti (mailing list) - sunt utile atat pentru timpul liber cat si pentru comunicarile de afaceri si sunt denumite "comunitati virtuale". Instrumentele mentionate sunt adesea oferite ca servicii gratuite, in scopul sporirii traficului pe pagina de Internet si pentru stimularea atasamentului emotional fata de aceasta.

Furnizare de servicii pentru comertul electronic (e-service providing)

Serviciile care sustin activitatea de comert electronic nu sunt oferite exclusiv de catre furnizorii de Internet, care se rezuma in general la gazduirea paginilor de web sau la asigurarea accesului pe Internet. De exemplu, exista magazine universale electronice (e-mall) conduse de producatori, vanzatori, furnizori de Internet, designeri de web sau asociatii. Exista si servicii electronice externe cum ar fi cele de management, de informatii, de prelucrare a datelor, de consultanta, de integrare a serviciilor de livrare, care pot fi prestate in diferitele variante de comert electronic. In mod evident, oricare dintre verigile acestui lant valoric poate oferi servicii electronice si poate deveni placa turnanta pe piata specifica. Activitatile se pot concentra spre atragerea a cat mai multi participanti in cadrul unei verigi a lantului, astfel incat sa se creeze o structura puternica de tipul B-2-C (e-mall) sau o platforma B-2-B.

Brokeraj de informatii

Informatiile competente sunt necesare pe tot parcursul lantului valoric de furnizori de servicii. Aceasta necesitate nu mai poate fi in prezent satisfacuta de cunoscutele motoare de cautare sau de cataloage, astfel incat detinatorii de baze de date consacrate au migrat catre web oferind arhive indexate pentru publicatii periodice, brevete si informatii de piata, dar si literatura stiintifica de specialitate.

Unele dintre aceste servicii comerciale sunt prestate contra cost, fie in baza unui sistem de abonament, fie prin intermediul banilor electronici de tipul e-cash sau cybercash. Au fost infiintate unitati si agentii de cercetare care incearca sa creeze ecanisme de detectare semantica, dar serviciile de informare care au la baza experienta umana, respectiv experti in domeniu, raman in continuare servicii de importanta capitala pentru lumea afacerilor.

Modele de publicitate

Pe langa vanzarile directe si sistemul abonamentelor, reclamele gazduite pe pagina de Internet respectiva sunt si ele, deseori, generatoare de profit pentru magazinele electronice si pentru paginile de Internet in general. Dar, reclama pe Internet nu este intotdeauna posibila sau adecvata: designul magazinului universal electronic permite sau nu, publicitatea in magazinele proprii, in functie de tipul de tranzactii practicate in cadrul e-mall.

In mod obisnuit, banerele publicitare - cea mai cunoscuta forma de publicitate -sunt plasate pe paginile de Internet cu un continut corespunzator, cum ar fi pagina-gazda, subpagini atractive, pagini rezultate in urma cautarilor prin cuvinte-cheie, s.a. Cu toate acestea, activitatea de reclama poate genera profit doar in cazul in care site-ul beneficiaza de un trafic intens. Agentiile de publicitate vor fi interesate de un anumit site, doar in cazul in care exista garantii in ceea ce priveste numarul mare de vizitatori lunar.

Avand in vedere faptul ca rata de accesare a banerelor publicitare este relativ scazuta si depinde in mare masura de design, preturile pentru publicitate se bazeaza in prezent mai mult pe vizibilitatea paginii de Internet (numarul de vizitatori). S-a constatat ca rata de accesare a banerelor publicitare gazduite pe o pagina de Internet se situeaza frecvent intre 0,05 - 0,3 %, uneori crescand pana la 3% sau mai mult. Dar, numarul de accesari al banerelor poate fi identificat direct de beneficiarul reclamei, pe site-ul propriu, spre deosebire de numarul de accesari al paginii de Internet care gazduieste reclama si care nu poate fi monitorizat decat de proprietarul acestei pagini.

Preturile pentru publicitate se diferentiaza foarte mult in functie de importanta contractului, valoarea specifica si specializarea paginii de Internet gazda (cu cat e mai specializata cu atat e mai scumpa) si de alte criterii (spre exemplu, intr-un motor de cautare, utilizarea in scop publicitar a cuvantului-cheie "e-commerce" este cotata cu un pret mai mare decat alte astfel de cuvinte-cheie cum ar fi "provider" sau "business"). Preturile actuale sunt cuprinse intre 0,01 si 0,30 euro/accesare a paginii de Internet, gazda a reclamelor.

In practica se intalnesc si cazuri cand proprietarii de pagini de Internet accepta banere publicitare pe paginile lor, in schimbul gazduirii banerelor proprii pe alte pagini de Internet. Acest schimb de banere publicitare este organizat in cadrul "inelelor de web" (cercuri pe domenii), create cu miile pe diferite tematici. In cadrul unui astfel de inel, paginile de Internet aferente unui anumit domeniu sunt legate prin link-uri, in baza dorintei exprimate de proprietarii paginilor si, evident, a intereselor lor

e-governence

"Furnizarea pe cale electronica a serviciilor guvernamentale catre cetateni inseamna de fapt schimbarea raporturilor dintre Guvern si cetatean, care trebuie sa fie beneficiarul principal al acestor servicii. Aceasta modernizare incurajeaza toate nivelurile guvernului sa utilizeze la maximum noile tehnologii pentru a furniza servicii mai accesibile, mai rapide, mai convenabile, responsabile si personalizate, in beneficiul cetatenilor." a afirmat Dan NICA, Ministrul Comunicatiilor si Tehnologiei Informatiei.

Prin introducerea guvernarii electronice serviciile si informatiile oferite de administratie sunt accesibile cetatenilor 24 de ore pe zi, 7 zile pe saptamana, acestia avand posibilitatea de a interactiona cu guvernul de acasa, de la servici, in general din locul in care se afla si la momentul dorit. e-Governance va reduce birocratia, se vor produce tot mai putine hirtii, pana la eliminarea lor completa, timpul de circulatie a datelor va fi mai scurt, toate acestea generand, in final, pe linga servicii mai bune, si economii majore a banilor publici, fonduri care vor putea fi astfel redirectionate catre sanatate, asistenta sociala, invatamant, etc.

Schimbarea domiciliului, evidenta populatiei, sanatate, legislatie, ordine publica, educatie on-line, declaratii de impozite si taxe efectuate in mod electronic, colectarea taxelor pe cale electronica, verificarea inregistrarilor proprietatilor, obtinerea sau prelungirea de licente si certificate, etc., sunt doar cateva dintre ariile vietii cotidiene care vor fi radical transformate, chiar si in Romania, prin Introducerea guvernarii electronice.

e-communities

"O comunitate virtuala (E-Community) este un grup de oameni in schimbare constanta care colaboreaza si isi impartasesc ideile in cadrul unei retele - in acest caz Internetul. Astfel pot fi in permanenta noi intrari, idei, ganduri si cunostinte care pot fi impartasite in aceasta platforma electronica." (sursa: Web Communities - the Gartner Group, 1998) .

Pe Internet, exact ca si in realitate, oameni cu interese comune se intrunesc in comunitati, pentru a discuta sau a asculta tematicile preferate.

Comunitatile virtuale pot diferi din punctul de vedere al calitatii, fiind mai simple sau mai complexe, datorita folosirii de instrumente diferite. Aceasta inseamna ca se pot gasi pe de o parte comunitati electronice care lucreaza cu simple sali de chat (grupuri de discutii interactive), unde participantii se intalnesc pentru a discuta un anumit subiect, iar pe de alta parte sunt platforme foarte sofisticate care ofera mult mai multe facilitati tehnice. Ideea de baza este insa ca oamenii si interactiunea lor definesc o Comunitate Virtuala si nu standardul tehnicii si instrumentelor folosite.

Pentru a functiona, o Comunitate Virtuala are nevoie de trei componente: organizatia, obiectivele si instrumentele.

Organizatia, un veritabil organism viu, cuprinde trei elemente de baza:

- membrii organizatiei (cum ar fi indivizii, IMM-urile, autoritatile locale, etc.), structura acesteia;

- procesele care se intampla acolo in mod oficial si neoficial;

- interactiunea, comunicarea intre membri.

A doua componenta a unei Comunitati Virtuale o formeaza obiectivele participantilor. Fiecare individ sau organizatie care face parte dintr-o Comunitate de orice fel are anumite motive (de exemplu sa ajute oamenii prin participarea intr-o organizatie de caritate). De asemenea, intr-o Comunitate Virtuala, participantii au si obiective foarte personale, care pot diferi de obiectivul comunitatii ca intreg. Exemple de astfel de obiective pot fi: pentru un individ- impartasirea cunostintelor despre literatura SF sau pentru un IMM -obtinerea de informatii de piata.

A treia componenta sunt instrumentele, absolut necesare pentru realizarea unei Comunitati electronice. Instrumentele pot fi simple, ca e-mail-ul (posta electronica) si mailing list-ul (listele de adrese de posta electronica), sau complexe si sofisticate, cum ar fi aplicatiile integrate in website-ul companiei.

Instrumentele pot fi impartite in trei categorii :

Servicii Web, care ofera piete si informatii (e-mail, cluburi, licitatii, etc.)

Aplicatii, care conecteaza si coordoneaza oameni si administreaza retele de relatii (mesageria on line, grupuri de stiriri, forumuri de discutii, chat-uri, instrumente organizationale integrate ca Outlook, telefonie prin Internet, etc.)

Echipamente, care permit conectarea (agenda electronica, calculatoare portabile -laptop, PC, palmtop, telefon mobil etc)

Intr-o abordare putin diferita a conceptului, in cadrul unei Comunitati virtuale se pot defini 4 grupe de programe utilizate :

Cu continut creat de membri: pagini profil create de utilizator, jurnale, cataloage de produse, etc.

Evenimente Online: Seminarii, sesiuni expert, show-uri comerciale virtuale, targuri-expozitii virtuale, etc.

Interactiune de la membru la membru: forumuri de discutii, liste de discutii pe email, conferinte virtuale, etc.

Cu o raza larga de actiune: programe de stiri, programe de voluntari, programe de recunoastere, etc.

Cele trei componente (organizatia, obiectivele individuale si instrumentele tehnice) impreuna, definesc continutul (C) al Comunitatii virtuale.

Fara a avea acest scop clar, fara a sti de ce exista Comunitatea si care sunt obiectivele acesteia, nu este posibil sa fie definita ca o comunitate functionala. Obiectivele indivizilor nu este obligatoriu sa fie aceleasi cu obiectivele gazdei (ale companiei). De exemplu, daca obiectivul clar al masinii de cautare yahoo.com este sa faca bani, indivizii care participa in aceasta comunitate virtuala au obiective ca impartasirea de cunostinte sau schimbul de idei si ganduri. In orice caz ambele sunt necesare pentru buna functionare a comunitatii virtuale. In consecinta, IMM-urile trebuie sa-si cunoasca obiectivele si sa defineasca clar un obiectiv comun inainte de a forma sau a face parte dintr-o comunitate virtuala.

Comunitatile virtuale se pot diferentia in patru grupe principale, dupa motivarea lor:

Comunitati de scop

Aceste comunitati servesc un scop functional. Sunt formate din oameni, care incearca sa atinga obiective similare prin impartasirea experientei, sugerand strategii pentru atingerea obiectivelor si schimband informatii. Ei se sprijina reciproc prin furnizarea de valoare adaugata. Exemple: colectionari de antichitati (www.icollector.com), cumparatori de masini (www.autobytel.com).

Comunitati de practica

Cei care conduc astfel de comunitati sunt oameni care impartasesc aceeasi profesiune. Prin schimburi profesionale, utilizatorii pot beneficia de experienta si expertiza comuna in anumite domenii. Astfel apar retele de relatii si deseori aceasta se traduce in venituri comerciale prin oferirea de oportunitati business to business ( tranzactii intre 2 sau mai multi parteneri de afaceri). Exemple de astfel de comunitati sunt cele de: medici (www.webmd.com), avocati (www.law.com)

Comunitati de circumstante

Aceste comunitati sunt similare comunitatilor de practica, dar in loc de a fi conduse de profesiune, sunt conduse de circumstante ale vietii sau pozitiei. Comunitatile de circumstante difera de comunitatile de practica in sensul ca nu au tendinta de a implica terte parti , cum ar fi clienti sau furnizori. Ele sunt mai mult construite in jurul unor cicluri de viata. Exemple: adolescenti (www.alloy.com), evrei (www.jewish.net), colegi (www.colegi.ro).

Comunitati de interese

Membrii acestor comunitati impartasesc o pasiune sau un interes comun. Ei schimba idei, ganduri si informatii despre un anumit subiect, dar nu cunosc foarte mult in afara acestui domeniu. Exemple: fani rugby (www.rugby365.com), iubitori de musica (www.mp3.com), www.peoplesound.com.

Toate cele patru categorii pot avea in plus o functiune speciala: pot fi folosite ca si Comunitati de afaceri (Business Communities). Indiferent pe baza careia din motivatiile mentionate mai sus au fost create, dintr-un anume motiv (participanti interesanti, marime, etc.), aceste comunitati au fost folosite pentru afaceri. De exemplu, oameni care au dorit sa impartaseasca informatii despre antichitati au inceput sa comercializeze astfel de bunuri. Sau o companie care isi construieste un site focalizat pe e-business (afaceri electronice) si descopera ca utilizand acest tip de afacere este posibil si util (de exemplu din cresterea numarului de clienti, etc.) sa atragi oameni, clienti, furnizori, alte companii, etc., care sa participe la o comunitate si sa interactioneze unul cu altul. In acest fel diferitele functiuni ale afacerilor electronice (e-business) si comunitatilor electronice (ecommunities) sunt combinate, rezultand un posibil avantaj pentru IMM-uri.

Exemple de mari comunitati de afaceri (business) ar fi ebay.com sau amazon.com.

Marele beneficiu oferit de comunitatile electronice (e-communities) este posibilitatea de interactiune multi-directionala intre participanti. Se pot impartasi idei si cunostinte nu numai cu cei care sunt fizic langa noi, ci pe o scara mult mai mare. Participantii isi ofera cunostintele, astfel, creand valoare fara compensare materiala iar, spre deosebire de mass-media, audienta poate interactiv sa puna intrebari si sa impartaseasca experiente.

Spre deosebire de un site de comert electronic, unde cumparatorul interactioneaza doar cu site-ul, comunitatile electronice functioneaza diferit. Aici se poate discuta cu toti participantii, indiferent ca sunt cumparatori intr-o comunitate electronica sau numai doresc sa schimbe informatii intr-un chatroom (camera de discutii). La fel ca intr-o comunitate locala reala, se poate vorbi cu vecinii, prietenii, oamenii de afaceri, doctorii etc. si nu numai cu autoritatea locala.

Comunitatile electronice care se bazeaza pe continut generat de utilizatori (ca SF, muzica, sport etc.) sunt si ele auto-perpetuabile - cu cat este mai mare continutul disponibil, cu atat mai atractive devin. Cresterea numarului de utilizatori inseamna cresterea posibilitatii de a folosi acea comunitate ca o comunitate virtuala.

Daca o comunitate virtuala, care ofera schimb de informatii multi-directional, este folosita de un mare producator si micii sai furnizori pentru tranzactii business to business, in scurt timp furnizorii vor incepe sa comercializeze produse intre ei si sa creeze astfel valoare adaugata. Ei pot incepe cooperari si furnizeaza raspunsuri catre altii. Raspunsurile furnizate intr-un forum al comunitatii tind sa fie mai oneste si mai sigure decat analizele de piata. Alt important avantaj al comunitatilor virtuale este ca odata ce s-a atins un numar mare de utilizatori, noi membri interesati de subiect vor alege acest forum in locul celor apartinand concurentei. Nimanui nu-i place sa converseze intr-o camera goala, si daca utilizatorii cauta vanzatori sau cumparatori, vor gasi mult mai multi intr-un forum aglomerat. Astfel comunitatile electronice creaza bariere semnificative pentru intrarea unor noi competirori in domeniu, si permit unei companii sa capitalizeze. Este evident ca vor aparea din ce in ce mai multe instrumente care sa permita o mai mare integrare intre elementele legate de comert, continut si comunicare ale unui site de comert electronic.

2.2.E-COMMERCE PENTRU ROMANIA

Societatea informationala a evoluat considerabil in Uniunea Europeana in ultimii ani, ca urmare a eforturilor politice si financiare depuse atat la nivelul Uniunii cat si a fiecarui Stat Membru. Aproape o treime din familiile europene sunt acum conectate la Internet si circa doua treimi dintre europeni detin telefoane mobile.

Aproximativ jumatate din lucratori utilizeaza calculatoare la serviciu. Comertul electronic intre companii creste si forteaza firmele sa se restructureze.

Computerele din ce in ce mai puternice, terminalele mobile cu acces la Internet si retelele de viteze mari sunt perspectivele cele mai apropiate care vor conduce la restructurarea intregii economii.

Comertul electronic in Europa creste in salturi, desi ramane mai putin dezvoltat decat in Statele Unite ale Americiii, adevaratul barometrul al evolutiei societatii informationale in lume. Studiile arata ca o mica proportie (5%) din utilizatorii de Internet cumpara in mod regulat de pe Internet, iar 25% ocazional sau rar.

Sectorul intrerpinderilor este insa mult mai activ, reflectand o crestere semnificativa in comertul business-to-business. Totusi, analiza facuta in anul 2000 asupra firmelor din sectoare cheie legate de Internet arata ca, desi grupul este relativ "informat", doar un sfert vinde altor firme sau clientilor prin Internet,

ceea ce indica dificultati in deschiderea industriei europene fata de e-commece

In ceea ce priveste serviciile guvernamentale on-line, aproximativ 25% din utilizatorii de Internet au accesat, in 2000, site-urile guvernamentale. Totusi, majoritatea acestor vizite sunt pasive, cum ar fi cautari sau preluari de documentatie. De asemenea, doar 10% din utilizatorii de Internet au folosit aceasta cale pentru a transmite sau depune diverse formulare sau declaratii autoritatilor. Evident, nivelul de utilizare a Internetului, in scopurile mentionate, difera de la Stat Membru la Stat Membru, cu Olanda, Finlanda, Suedia si Danemarca avand niveluri aproape duble fata de media europeana. Doar 56% din autoritatile locale din Uniunea Europeana aveau, in primavara anului 2000, site-uri de web, 28% ofereau versiuni electronice ale declaratiilor si formularelor oficiale si 8% permiteau cetatenilor sa le completeze on-line. Concret, fiecare tara are propriile proiecte si strategii. Cea mai importanta bariera in "cucerirea" Internetului de catre europeni s-au dovedit a fi costurile mari de telecomunicatie, astfel incat autoritatile din Germania, Suedia si Marea britanie au cerut operatorilor sa ofere tarife preferentiale pentru convorbirile locale facute pentru accesarea Internetului. De asemenea, pentru a "crea" piata, accesul public la Internet s-a dezvoltat rapid, existand servicii gratuite de accesare in scoli, universitati, centre de instruire, biblioteci, oficiil postale. De exemplu, in Franta, exista peste 7000 locuri publice cu acces gratuit la Internet iar in Irlanda toate scolile sunt conectate. Suedia a infiintat un fond regional care sprijina liberalizarea digitala a regiunilor rurale. Pentru a promova accesul la Internet, Statele Membre au lansat campanii de sensibilizare si educare: seriale de televiziune, ghiduri de navigare, instruire gratuita, actiuni speciale pentru profersori, studenti, varstnici si persoane cu handicap. Unele state, cum ar fi Olanda si Luxemburg, au infiintat "certificate de navigare pe Internet".

O atentie speciala se acorda securitatii tranzactiilor facute pe Internet, o alta dificultate in dezvoltarea comertului electronic si a e-business-ului. Franta si Belgia au creat sisteme de certificare destinate incurajarii increderii clientilor, Portugalia a emis un certificat pentru firmele care respecta codul de conduita al comertului electronic, Finlanda a publicat un ghid al consumatorului iar Austria, Danemarca si Suedia au infiintat agentii de mediere a conflinctelor on-line. Autoritatile, mai ales nationale, sunt preocupate sa dezvolte servicii on-line care sa promoveze atat comertul electronic cat si utilizarea Internetului. Germania deruleaza "Media@Komm", un proiect pilot pentru crearea de primarii si piete virtuale in trei localitati, iar la Bremen (Germania) este posibil chiar sa se consulte, on-line, certificatele de casatorie. In Spania s-au depus 100.000 de declaratii pe venitul global iar in Franta depunerea documentelor de inregistrare a autovehiculelor se face tot pe Internet. Spania a semnat acorduri cu unele tari din America Latina (Mexic, Columbia si Argentina) pentru a dezvolta continutul site-urilor in spaniola. Alte tari (Portugalia si Franta) au editat cataloage despre resursele digitale on-line disponibile. Grecia pune accentul pe incurajarea producerii de materiale multi-media despre cultura greceasca, antica si moderna, si despre turism.

Aceasta este starea comertului electronic in Uniunea Europeana, in prezent. Cat despre viitor, europenii spera ca, la sfarsitul anului 2003, sa se tripleze numarul de oameni care "cumpara" de pe Internet iar valoarea tranzactiilor sa creasca cu peste 20 de ori. De asemenea, se asteapta ca populatia europeana "on-line" sa o depaseasca pe cea americana iar firmele conectate la web sa reprezinte circa 80% din produsul intern brut al Uniunii.

Planul eEurope

Europa isi face propune aceste tinte in contextul celei mai importante initiative care are ca obiectiv ca fiecare cetatean european, fiecare scoala, fiecare firma sa se conecteze cat mai curand posibil la Internet: Planul eEurope. Acest program decurge din politica europeana curenta, concentrandu-se pe anumite actiuni prioritare prin care sa se depaseasca handicapurile cu care se confrunta Europa in implementarea tehnologiilor digitale. Actiunile eEurope sunt urmatoarele:

1. Tineretul european in era digitala;

2. Acces mai ieftin la Internet;

3. Accelerarea dezvoltarii comertului electronic;

4. Internet rapid pentru cercetatori si studenti;

5. Carduri inteligente pentru un acces electronic securizat;

6. Fonduri de risc pentru intreprinderile mici si mijlocii care produc

tehnologie de varf;

7. eParticipare pentru persoanele cu handicap;

8. Servicii de sanatate on-line;

9. Transporturi inteligente;

10. Guvernul on-line.

Si in tarile candidate Internetul "exista" si a adus numeroase beneficii, chiar daca putini oameni au computere, iar cei mai multi abia se obisnuiesc cu supermarketurile, si nu cu cyber-marketurile. Se poate vorbi de sectoare economice in care impactul este destul de mare, cel mai bun exemplu fiind achizitionarea de bunuri si servicii care se face, in medie, intr-o proportie de 25% din achizitiile totale ale unei firme sau productia de software. Din pacate aceste exemple nu sunt suficiente pentru ca aprecierile specialisitilor sa fie entuziaste. Comertul electronic nu se refera doar la tehnologie ci necesita transformari organizationale: desi firmele au legaturi excelente cu "exteriorul", comanda lansata electronic s-ar putea sa nu ajunga niciodata la departamentul de vanzari din cauza slabei comunicari in interiorul firmei, de exemplu; sau, site-urile firmelor inca nu sunt inscrise pe motoare de cautare cunoscute, iar daca adresa a "functionat", paginile se incarca foarte greu, informatia este rareori utila in ceea ce priveste produsele si preturile firmei, iar cel mai dificil aspect ramane primirea unui raspuns prompt la corespondenta electronica (e-mail).

Planul eEurope+

Pentru a sprijini implementarea societatii informationale si in tarile candidate, Uniunea Europeana a conceput, impreuna cu acestea, Planul eEurope+ care este o replica a Plnului eEurope. Pe langa cele zece actiuni identice cu cele prevazute pentru Uniunea Europeana, programul destinat tarilor candidate cuprinde elemente specifice, cum ar fi: accelerarea crearii unor servicii de telecomunicatii la preturi convenabile si transpunerea si implementarea acquisului comunitar relevant pentru Societatea Informationala.

2.3.SITUATIA IN ROMANIA

Evolutia Romaniei in domeniul afacerilor electronice si a promovarii societatii informationale este recunoscuta, la nivel regional, ca fiind in

contrasens cu evolutia mondiala, cel putin pentru perioada 1990 - 1999. Cifrele din ultimul an, 2000, arata insa o crestere neta a gradului de constientizare, de echipare si de activitate pe Internet, precum si in realizarea unor proiecte izolate de comert electronic. Cu toate acestea Romania ramane plasata, in statisticile regionale, pe pozitii dezavantajoase. Astfel, volumul vanzarilor de calculatoare a crescut in anul 2000 cu 14% fata de anul 1999, ceea ce determina o rata a penetrarii computerelor de 52%, Romania ocupand, in randul tarilor candidate, locul trei (primul loc este detinut de Slovacia cu o rata a penetrarii de 54% iar ultimul loc de Albania, 17%). Cu toate acestea, tara noastra ramane pe ultimul loc in ceea ce priveste numarul de calculatoare la totalul locuitorilor, si anume 2,8 la 100 de persoane cu un total de 700.000 computere pentru cele 23 de milioane de locuitori (prima pozitie este detinuta de Slovenia cu 25 calculatoare la 100 de persoane). Statisticile arata, de asemenea, ca aceste calculatoare erau utilizate, la sfarsitul anului 2000, intr-o proportie de 25% in familie iar 69% in afaceri. In ceea ce priveste activitatea pe Internet, Romania ramane ultima tara din Europa Centrala si de Est la rata cresterii numarului de utilizatori de Internet, si anume 10%, fata de prima pozitie: Cehia, cu 400%.

Modul in care mediul de afaceri si societatea civila romaneasca au reactionat la evolutiile mondiale din sfera societatii informationale, pana in prezent, ii determina pe analisti sa considere ca Romania trebuie sa faca eforturi coerente si integrate la nivelul politicilor si strategiilor, astfel incat sa poata depasi handicapul deja instalat fata de celelalte tari din regiune si sa se alinieze standardelor internationale: modificari legislative, imbunatatirea infrastructurii, marirea numarului de absolventi de informatica, schimbarea mentalitatii, programe de dezvoltare, stimularea cetatenilor si firmelor in implementarea de proiecte informationale, etc.

Toate aceste masuri la nivel macro s-ar putea traduce in mod concret in proiecte de tipul: restructurarea programelor de invataman invatamant prin introducerea « alfabetizarii informationale », organizarea de servicii publice informatizate, favorizarea populatiei in achizitionarea de computere si conectarea la Internet in contextul aplicarii impozitului pe venitul global, stimularea intreprinderilor prin reducerea taxelor si impozitelor la reinvestirea profitului in echipamente de calcul, software, etc. pentru realizarea de proiecte si sisteme informatice, reducerea drastica a perioadei de amortizare a investitiilor in echipamente, stimularea sectorului industrial de productie de echipamente de calcul si a programelor, etc.

Experiente romanesti

Fenomenul Internet Club

Fenomenul Internet Club s-a nascut in Romania in 1996, in conditiile in care Internet-ul aproape nu exista, providerii de Internet erau putini iar clientii si mai putini. La deschiderea primelor sali, impactul a fost neasteptat de puternic: salile s-au umplut din primele zile, clientii fiind, in proportie de 80%, cetateni straini.

Spre sfarsitul anului 1997, au inceput sa apara tot mai multe cluburi in Bucuresti, in restul tarii, concurenta s-a intensificat, iar in 1998 fenomenul s-a generalizat.

In prezent, in Bucuresti exista aproximativ 1000 de Internet cluburi. Aceasta cifra nu reprezinta decat 20% din totalul celor existente in tara. Sunt orase in care acest fenomen a avut un impact asemanator cu cel inregistrat in Bucuresti - spre exemplu Cluj, unde exista mai mult de 500 de cluburi, sau Constanta cu aproximativ 300 - si in toate orasele apar din ce in ce mai multe. In ceea ce priveste structura pe varste a clientilor Internet cluburilor, aproximativ 20% sunt tineri sub 23 ani, 40% persaone intre 23 si 35 ani, 30% persoane intre 35 si 50 de ani si doar 10% persoane peste 50 de ani. Oamenii cauta in primul rand comunicarea sub orice forma: chat, e-mail, sau, pur si simplu, navigare pe Internet, pentru obtinerea diverselor informatii. Mai mult de jumatate de clienti comunica pe chat si 30% prin e-mail. Nu sunt de neglijat nici afacerile, ca domeniu de interes: aproape jumatate din clienti sunt oameni de afaceri care comunica intre ei, schimba oferte, informatii si contracte.

e-commerce in Romania

Doar cinci bucuresteni din 1000 fac cumparaturi pe Internet, majoritatea acestora utilizand reteaua pentru a trimite e-mailuri, potrivit unui sondaj de opinie efectuat la inceptutul anului 2001, de agentia Media Controller, in Bucuresti. Dintre cei intervievati, 25% detin calculatoare proprii si circa 20% acceseaza Internetul. Cei mai multi acceseaza Internetul de la serviciu, 35%, iar 25% din Internet cluburi. Principalul motiv pentru care este folosit Internetul ramane posta electronica - peste 40% - iar circa 20% obisnuiesc sa intre pe retea in principal pentru chat. Doar 28% navigheaza efectiv pe net, iar 2% fac cumparaturi.

Portaluri romanesti

In Romania, portalurile sunt unele dintre cele mai vizitate site-uri si unele dintre putinele investitii care se fac pe Internet. In ultimul an si jumatate, numarul de portaluri a cunoscut o crestere sensibila. In momentul de fata exista peste 60 de site-uri care se considera portaluri, dar majoritatea lor creeaza doar audienta si vinde spatii de publicitate. Un portal ar trebui sa fie o poarta de intrare pe Internet, care sa combine informatii si servicii pentru a face navigarea mai usoara. De asemenea, la baza ar trebui sa existe un repertoar al paginilor web impartite pe categorii, si, in afara publicitatii, ar trebui sa initieze si activitati legate de e-commerce si furnizarea de servicii de dezvoltare si gazduire de web. Dintre portalurile romanesti de succes, unele gazduiesc deja mici magazine virtuale (Kappa si ROL), altele fac publicitate gratuita in publicatii omonime (Bumerang), alte portaluri ofera spatii de gazduire si subdomenii gratuite (Kappa, Home, ROL, Click&Go), sau ofera acces gratuit la Internet pentru resursele proprii (ROL si Home).

La nivel de tara, Guvernul Romaniei, respectiv Ministerul Comunicatiilor si Tehnologiei Informatiei, are o serie de planuri foarte bine definite in vederea "democratizarii accesului la informatie". Astfel , ca raspuns la planul european eEurope+ care se adreseaza tarilor in curs de aderare la Uniunea europeana, Romania are in pregatire programul eRomania+, care va cuprinde principalele directii de actiune si prioritati in domeniul tehnologiei informatiei.

Proiectele specializate ale Ministerului, in domeniul tehnologiei informatiei, adreseaza problemele cu care se confrunta societatea civila, pe de o parte, si mediul de afaceri, pe de alta parte, in crearea unui mediu deschis implementarii societatii informationale:

MCTI_educ

Accelerarea introducerii calculatoarelor si accesului la Internet in unitatile de invatamint scolar si liceal.

Obiective:

Asigurarea resurselor umane necesare Societatii Informationale prin familiarizarea elevilor cu utilizarea calculatorului si a Internetului;

Pregatirea corpului didactic din licee cu notiuni specifice Comunicatiilor si Tehnologiei Informatiilor si implementarea a 8 centre de instruire la distanta;

Introducerea metodelor de comunicatie prin posta electronica in licee.

MCTI COMUNICATII

Infrastructura de comunicatii voce-date a Guvernului Romāniei.

Obiective:

- trecerea la o administratie moderna si e-government prin realizarea unei infrastructuri performante de comunicatii de voce/date, accesibila din orice punct al administratiei centrale.

Cyber - Center

"Cyber Centre" reprezinta o retea de facultati, studenti, persoane fizice, antreprenori, avocati si arhitecti de sisteme informatice care lucreaza impreuna pentru a identifica si experimenta schimbarile si oportunitatile spatiului virtual ("cyber space").

Obiective:

identificarea si experimentarea schimbarilor si oportunitatilor spatiului virtual;

construirea, utilizarea si punerea la dispozitia publicului, īn mod gratuit, a unui site web pentru lecturi de specialitate si forumuri tehnice de discutii;

inovatia si dezvoltarea afacerilor;

crearea si administrarea unei burse virtuale de proiecte īn domeniul Comunicatiilor si Tehnologiei Informatiilor.

Biblioteca virtuala

Biblioteca virtuala presupune crearea fondurilor electronice la nivelul fiecarei unitati de informare si documentare si interconectarea acestora prin Internet.

Obiective:

- crearea unui mediu informational electronic coerent prin interconectarea institutiilor (biblioteci, muzee, centre de informare si documentare etc.) care au ca atributii asigurarea informarii si documentarii pentru diverse categorii de beneficiari;

MCTI Servicii

Servicii de informare electronica pentru cetateni - sistem national distribuit de informare electronica.

Obiective:

- crearea unui sistem de informare integrat pentru cetateni in domenii de interes social, cultural si economic;

- familiarizarea cetatenilor cu informatia electronica si crearea mentalitatii ca informatica este un element de utilitate personala pentru fiecare individ.

Centre multimedia pentru cetateni

Obiective:

- crearea de resurse tehnice pentru asigurarea accesului cetatenilor la informatia electronica, intensificarea transferurilor

de informatie in tranzactii de tip bancar sau e-commerce si, implicit, formarea culturii informatiei si comunicarii electronice la nivelul īntregii societati.

Aceste proiecte guvernamentale se vor derula in perioada 2001-2004, iar primele rezultate concrete se asteapa in al treilea trimestru al anului 2001.

In ceea ce priveste societatea civila si mediul de afaceri, prin reprezentatii lor, camere de comert si industrie, fundatii si asociatii dedicate tehnologiei informatiei (Asociatia pentru Tehnologia Informatiei si Comunicatii din Romania) sau Internet-ului (Asociatia Romana a Providerilor de Internet), ele au propriile proiecte care vizeaza sensibilizarea si crearea oportunitatilor pentru dezvoltarea economica prin utilizarea tehnologiilor de varf in domeniul Comunicatiilor si Tehnologiei Informatiei, dezvoltarea cooperarii dintre sectorul privat si cel public, promovarea unei legislatii favorabile implementarii societatii informationale si valorificarea potentialului specialistilor romani din acest domeniu.

2.4.SITE-URI DE COMERT ELECTRONIC IN ROMANIA

https://www.casadecomenzi.ro/
Site al SC Asimob Srvicii SRL care ofera pe raza municipiului Bucuresti, in regim de casa de comenzi, produse de la Metro Militari. Se pot comanda produse alimentare (alimente de baza, ape, sucuri, cafea, ceai, cacao, carne, conserve, dulciuri, gemuri, hrana pentru animale, lactate, legume, fructe, peste, semipreparate, paste, cereale, panificatie) si nealimentare (cosmetice, uz casnic, accesorii, birotica, papetarie, accesorii auto). Acestea sunt prezentate pe subcategorii, fara descrieri dar cu fotografii. Preturile sunt, conform celor afirmate de site, la nivelul celor dintr-un supermarket obisnuit iar plata se face la livrare pe baza facturii. Se indica modul de comanda a produselor si se arata ca orice comanda este confirmata telefonic in maximum 30 de minute in intervalul orar de functionare a magazinului. Exista si posibilitatea lansarii de comenzi speciale prin telefon sau e-mail.

https://www.cd.ro/
Magazin virtual al SC Hercules SRL din Brasov dedicat vanzarii de CD-uri. Din prima pagina se arata ca site-ul este, gratie colaborarii cu compania CCNOW, unul din primele magazine virtuale din Romania care accepta carti de credit, tranzactiile fiind efectuate pe servere din SUA cu protejarea datelor cumparatorilor prin tehnologie SSL. in prima pagina se prezinta albume recente, noutati in domeniu (de pe site-ul "music.ro"), oferte speciale si top 5 cd.ro. Toate albumele de pe site (la data de 31.07.2001 erau 371) sunt prezentate cu scurte detalii, inclusiv melodiile de pe discuri in format mp3 de calitate modesta (din motive de copyright) si fotografiile copertilor. Exista clasificarea discurilor pe categorii (pop, rap, rock, popular) ca si posibilitati de cautare a unui CD. Sunt si indicatii asupra modului de lucru al site-ului. Exista posibilitatea abonarii la un newsletter. Pe site sunt si link-uri spre case de discuri, posturi de radio si posturi TV din Romania. Se indica date numeroase de contact ale managementului si administratorilor site-ului.

https://www.emania.ro/
Magazin virtual al New Media Concept SRL din Bucuresti care comercializeaza produse electrocasnice si electronice. La data de 31.07.2001 erau oferite spre vanzare 348 produse din prima categorie si 441 din cea de-a doua, grupate pe subcategorii. Site-ul prezinta in prima pagina produsele promotionale ale zilei si numarul total de produse existente in fiecare subcategorie. Exista posibilitatea afisarii tuturor produselor grupate in ordinea crescatoare a pretului, se poate alege un produs al unei firme anume sau se poate folosi functia de cautare "precis gasesti" care listeaza produsele dupa o caracteristica precizata de cumparator. Oferta este afisata cu fotografii si multiple detalii asupra performantelor. Pe site exista indicatii cu privire la modul de efectuare a comenzii. Plata se face cash la livrare sau cu ordin de plata.  Se pot trimite si cadouri care sunt livrate dupa efectuarea platii. Primirea produselor se face in 24-48 de ore dupa confirmarea telefonica cu lansatorul comenzii, gratuit pentru comenzi peste 1 milion lei si contra unei taxe de 145.000 lei pentru comenzi mai mici. Livrarea se face fara taxe suplimentare in orasele listate pe site (Bucuresti si alte 59 din tara), cu factura, chitanta si certificat de garantie de la producator sau importator. Site-ul afiseaza si lista service-urilor care asigura garantia pentru o anumita marca.  Pe site se indica datele de contact ale firmei. Exista si posibilitatea abonarii la un newsletter pentru a primi noutati saptamanale. Site-ul mai contine si o pagina de informatii in engleza  unde se arata posibilitatea de a plati in valuta, din afara Romaniei, pentru a face cadouri in tara.  Plata se face in acest caz prin transfer bancar sau prin Western Union Paycash.

https://www.magazinvirtual.ro/
Site fara administrator precizat de genul portal organizat pe trei sectiuni: link-uri catre site-uri de comert on line grupate pe categorii, zone on line ale membrilor site-ului de unde se pot comanda direct produse cu livrare la domiciliu si anunturi de mica publicitate pe categorii. Se ofera posibilitatea inscrierii gratuite a propriului magazin virtual, daca exista, sau a realizarii unui magazin virtual cu inscriere gratuita pentru pana la 5 produse, fiind prevazute instructiuni detaliate, pas cu pas, in acest scop. Exista o pagina de link-uri spre diverse site-uri, una de opinii (feed-back) precum si alta de prezentare a membrilor magazinului virtual. Se indica e-mail-urile de contact ale administratorilor site-ului si telefonul/faxul lor.

https://www.rate.ro/
Site de comert electronic al Rate.ro SRL. Ofera mai multe categorii de produse (calculatoare si accesorii, electronice si electrocasnice) care se pot cumpara cu plata integrala sau in rate. Marfurile cu plata integrala se achita la livrare cu card Visa sau Mastercard, cash sau cu ordin de plata iar cele in rate se platesc prin banca in baza unui contract semnat cu firma. Exista mai multe optiuni cu privire la locul de livrare (Bucuresti sau alte localitati), numarul de rate (pana la 18) si afisarea preturilor (lei sau USD cu sau fara TVA). Site-ul este structurat pe categorii si subcategorii de produse si marci cu facilitati de cautare. Pe site exista suport despre: cum se cumpara, sistemul de plata, cum se face livrarea, service si garantie. Exista o rubrica de intrebari si raspunsuri ca si posibilitatea de a primi suport telefonic in zilele de lucratoare. Site-ul ofera date complete despre proiectul Rate.ro si despre posibilitatile de contactare a firmei. Se precizeaza termenii si conditiile tranzactiilor prin Rate.ro. Exista si posibilitati de angajare. in prima pagina se indica stiri si noutati specifice site-ului pe scurt.

https://www.teora.ro/
Site de tip magazin virtual de carti administrat de RomaniaUSA.com. Este organizat sub forma a doua magazine: unul pentru cumparatori din Romania si altul pentru cei din strainatate. in prima pagina a partii pentru cumparatorii din Romania se dau explicatii privind modul de lucru al magazinului virtual si se indica ultimele aparitii. Ca modalitati de plata exista doar plata prin ramburs fara taxe postale de expediere. Magazinul este structurat pe categorii, existand si posibilitati de cautare. Cartile sunt descrise pe scurt inclusiv cu fotografii ale copertilor. Printr-un formular de feed-back se pot transmite impresii asupra site-ului. Partea pentru cumparatorii din strainatate ofera explicatii despre companie si proiect si indica datele de contact din SUA si Romania. Cartile au pretul in USD si se primesc comenzi numai de la clientii din afara Romaniei. Modalitatile de plata sunt mai diversificate (credit card, check si money order).

2.5.CONCLUZII

Comertul prin Internet (atat B2B cat si B2C) la scara mondiala va ajunge la 6.800 miliarde $ in 2004, afirma cercetatorii de la Forrester Research. America de Nord isi va lua partea leului dar dominatia ei va scadea pe fondul cresterii mai pronuntate a tarilor din Asia si Europa de Vest.

Comertul electronic mondial are o dinamica ascendenta pe masura ce tot mai multi consumatori si tot mai multe afaceri se conecteaza la web. Statele Unite se delimiteaza de restul regiunilor lumii prin valoarea tranzactiilor electronice: 510 miliarde in 2000 si 3.456 in 2004. Dinamica insa este incomparabil mai mica fata de dinamica din alte regiuni. Din totalul comertului din Asia-Pacific, in 2004 8% va fi comertul electronic. Totusi regiunea nu se vadezvolta uniform datorita diferentelor politice si de infrastructura.

Tarile din Europa de Vest se vor inrola pentru o "hiper-crestere" incepand din 2001. Pana in 2004 comertul electronic vest-european va atinge 1.500 mlrd $ ca urmare a eforturilor agresive ale gigantilor din industrie si a dezvoltarii afacerilor on-line.

Comertul european de tip B2C creste rapid dar in prezent doar o mica proportie din europeni cumpara on-line. Eurobarometrul Comisiei Europene dezvaluie faptul ca europenii prefera activitati comerciale on-line pasive: cautare de produse, comparare de produse, inregistrarea pe situri comerciale sau plata de facturi.

Principalele bariere in dezvoltarea comertului electronic raman problemele legate de securitate si incredere. Pe masura cresterii utilizatorilor casnici de Internet procedurile legate de autentificare si criptare a datelor personale primesc o importanta din ce in ce mai mare si de succesul implementarii lor depinde

succesul comerciantilor de pe web.