CONOSAMENTUL (POLIŢA DE ĪNCARCARE - BILL OF LOADING)
§ 1. Definitii, importanta, functii, forma. Ncgocierea conosamentelor
In practica maritima a tarii noastre sīnt foarte rare cazurile cīnd se face transportul fara conosamente.
Prin conosament īntelegem un document care face dovada unui contract de transport pe mare si a preluarii sau īncarcarii marfuriior de catre caraus, prin care carausul se obliga sa livreze marfurile contra prezentarii acestui document. O astfel de obligatīe se realizeaza prin prevederea expresa din document ca modiflcarile sa fie livrate la ordīnul unei persoane nominalizate, la ordin sau Ia purtator. Putem denumi conosamentul ca fiind un titlu de credit pentru marfa ce se t 13213p158n ransporta.
Importanta conosamentulul īsi are izvorul tocmai tn functiile sale de baza, si anume:
a) functia de document probatoriu
b) functia de titlu care reprezinta marfa ce se transporta.
Conosamentul ca document probatoriu Conosamentul constituie o dovada pentru incarcator ca s-a achltat de sarcina de baza, si anume ca a incarcat marfa. Aceasta dovada poate fi rasturnata printr-o proba contrara. īn cadrul studiului conosamentului va trebui sa se aiba in vedere diferenta neta dintre acesta si contractul de navlosire, ca acord, intelegerea intre caraus si incarcator (navlositor). Daca nu exista un asemenea contract, cea mai buna dovada a intelegerii dintre cele doua parti interesate in expeditia maritima, o face tocmai conosamentul.Din cele de mai sus putem trage concluzia ca un conosament face dovada existentei unei intelegeri, a unui acord.īn cazul cind o terta persoana de buna credinta dobindeste conosamentul, tntelegtnd prin aceasta ca obligatiile arniatorului se limiteaza numai la cele inserate in conosament, afara de cazul cind acesta face trimitere la contractul de navlosire, este tinut sa-si īndeplineasca obligatiile asa cum sint inscrise īn conosament, intocmai ca si cum acesta ar fi contractat direct cu armatorul. Terta persoana poate intra īn posesia conosamenentului prin andosare-gir (daca conosamentul este la ordin) sau prin simpla transmitere (daca este la purtator)In concluzie, putem spune ca un conosament constituie o proba fatade un tert dobīnditor al sau.Pe timpul calatoriei, comandantul are datoria sa-si īndeplineasca īndatoririle, prin masuri ccrute de locul de descarcare, incasare a navluiui, efectuarea de cheltuieli etc., tintnd cont de celc inscrise in conosament. Īn cazul īn care acesta este un conosament nominativ, comandantuj are posibiiitatea de a sti exact cui īi va preda marfa in porturile de descarcare.Exemplu] dc mai sus releva importanta deosebita a conosamenttului pentru comandant; conosamentul serveste comandantului. In baza conosamentului, destinatarul are dreptul sa reclame predarea marfurilor potrivit celor īnscrise, avind in vedere ca oparte din exemplarele conosamentuiui sīnt trimise acestuia tocmai pentru a-i īnlesni sa-si valoriflce drcptul ce dccurge din contractul de transport.
In unele state, este stabilita obligatia legala a intocmirii de conosamente ca acte justificative fata de autoritati. Astfel, in Franta, potrivit art. 933 si 937 din Codul impozitelor, comandantul are obligatia ca pentru toate marfurile īncarcate pe nava, sa aiba la bord cite un exemplar din conosamcnt (netransmisibil - cunoscut in transporturile internatlonale sub denumirea de captain s copy). Acest cxemplar constituie o dovada a īncarcarii si achitarii taxelor datorate fiscujui.Exlstenta unui asemenea document la bOrdU1 navei ingaduie organelor vamale sa dctcrmine si valoarea caricului.
Conosamentul - tltlu de credit reprtzcntatlv. Pentru a tntelege mai bīne aceasta functie a conosamenului, este necesar sa reaiizam caracteristlcile titluiui de credlt, irnprimat, semnat transmisjbjl si negoclabll, care face obiectul tranzactiilor financiare si a carui proprietate confera drept de asociere sau de creanta.Caracteristica tuturor titlurilor de credit sau de valoare consta in faptul ca cel care le semneaza se obliga fata de cei ce dobindcsc docurnentul prin gir (mijloc de transnitere a unui titlu prin ordinul dat de transmitator emitentu1ui), andosare (operatiunea prin care se indica pe verso-uI unui titlu de credit numele persoanei care urmeaza a beneficla de acesta), daca este la ordin, sau prin simpla prcdare, daca el este la purtator, obligatie izvorita din cele inscrise in document, iar nu potrivlt raporturilor juridice existente intre semnatar si primul primitor a1 documentului. Dobīnditorui titlului de credit nu se substituie in drepturile ce le avea predecesorul sau, ci dobindcste drepturilc asa cum reies din titlu, ca si cum semnatarul s-a obligat direct catre el. intre diferite titluri de credit exista anuinite diferente. Astfel, cambie (polita) este un titlu de credit complet, adica continutul sau nu poate fi completat cu alte inscrisuri. Totul trebuie sa rezulte din cuprinsul acesteia. Sint insa tithiri de credit care pot fi complctate si cu alte documente la care se face trimitere in cuprinsul lor. Totusi si acestea sint guvernate de principiul conform caruia nu se supune altor exceptii decīt celor rezultate din īnscris (document).Tot asa se īntīmpla si īn cazul conosamentelor, care fac trimitcre la clauzcle dincontractul de navlosire. īn aceasta situatie tertul dobīnditor al conosamentului stie care-i sīnt drepturile si ce exceptii i se pot opune, rezultate din litera conosamentului, sau clauzele la care face trimitcre chartcr-party-ul, daca acestea sīnt īngaduite de legc.Cea de-a doua functie a conosamentului estc aceca de a constitui titlu de credit reprezentativ, el reprczentīnd chiar marfa ce s-a īncarcat si care se transporta. Cel ce are īn posesie un conosament, este considerat ca proprietar al marfurilor. Comandantul detine marfa incarcata pentru posesorul conosamentului(posesorul legitim al conosamentului), urmīnd ca, o data cu transmiterea conosamentului, acesta sa lransmita si proprietatea asupra marfuriior.Pcrsoana careia i se da amanet (gaj) conosamentul devine prin aceasta creditor aI marfii. Deci, conosamentele sīnt documcnte transmisibile, aceasta caracteristica a lor avīnd ca efect trecerea dreptului de proprietate sau de gaj asupra posesorului conosamcntului, cu toate consccinteie juridice aferente.Potrivit Rcgulilor de la Haga, conosamentul, in ccea ce priveste faptul īncarcarii marfurilor si al descrierii ei, face dovada numai pina la proba contrarie.
* 2. Forma si continutul conosamentului
In ceea ce pziveste forma, de obicei, conosarnentul cste un document imprimat, cu locuri lasate īn alb, spre a fi completatc de parti cu prilejul semnarii lui.Unele companii de navigatic care au organizat servicii regulate de transporturi pe diferitc Iinii (nava de linie) au formulare de conosament proprii, īn care sint prevazute clauzele īn conformitate cu care intcleg sa faca transporturi pe mare. Acestea pot varia de Ia armatorla armator, in functie de posibilitatiic de exploatare, precum si de scopul urmarit pe fiecare Iinie si de catre fiecare parte. īn aceste cazuri, formularele imprimate ale conosamenteior pot avea diferite culori, pentru a se distinge cu usurinta pentru care dintrc linii a fost emis acest document.Un document se īntocmeste īn mai multe exemplare originale negociabile, in raport cu nevoile īncarcatorului si o serie de copii nenegociabi1e care servesc, dupa cum vom vedea mai jos.
Numarul de exemplare originale poarta denuniirea īn limbaj internationa1 SET iar īn romaneste «serie sau joc. īn conosonamente nu se admit stersaturi, iar eventualele corectari se fac cu semnatura emitatorului.
Codul comercia] romān īn art. 566 prevedc emitcrca conosamcntul ui in patru exemplare origina]c, destinate: capitanu]ui, proprietaru]ui sau armatorului, īncarcatorului si persoanei carcia lucrurilc īncarcatc urmeaza a-i fi predate. Pe fiecare original se va arata persoana careia īi este destinat. Originale]e capitanului sīnt subscrisc de īncarcator iar celela]te dc catre capitan. Īn practica nu sc rnai clibcreaza patru originale, numar prcvazut si de Codul comercial francez, fapt cc detcrmina pc autorii francczi sa spuna ca aceasta dispozitic a lcgii trebuie considcrata ca abrogata prin desuetudine. Codul sovictic si italian prcvad un numar de 2 exemplare originalc dc conosamcnt, dar, ia ccrerca īncarcatorului, se pot elibera mai multe cxcmplare; ficcare exemplar trcbuie sa poarte rnentiunea īn cīte exemplare s-a emis conosamentul.
īn Marea Britanie si Statele Unite ale Americii nu exista vreo norma care sa specificc numarul obligatoriu aI exemplarclor.Emiterea mai multor exemplare originale prezinta un mare pericol pentru destinatarul marfurilor, cīt si pentru ccl care dobīndeste un cxemplar, daca acesta nu are cunostinta de existenta altor exemplare īn circulatic. Pluralitatea exemplarelor poate cauza neajunsuri si carausului care ar clibcra marfa unuia dintre posesori, fara a retrage din circulatie toatc cxcmplarele pe care eI sau reprezentantul lui le-a semnat.
Pcntru a se īmpiedica o atare situatie, unele legi prevad ca, pe fiecare cxcinplar, sa sc specifice īn ctte exemplare originale a fost emisa seria (setu])jocul, altele prevad ca elibcrarea marfurilor īn baza unuia anuleaza pe celalalt (Codul maritim sovietic art. 83 are o asemenea prcvcdere) Codul italian prevede ca se emit o serie de exemplare de originale si mentioneaza ca unul din ele estc scmnat de incarcator si este predat comandantului, fiind netransmisibil, iar al doilea fiind transmisibii se afla in mina īncarcatorului. Dupa conosament se pot elibera dupticate numerotate, purtīnd mentiunea ca nu pot fi transmise, neconstituind tittluri reprezentative a]e marfli (art.463/465)din codul comercial italian.In accle state unde Iegile nu contin asemenea prevederi, practica a gasit mijlocul de a īnlatura abuzurile ce s-ar putea savīrsi īn cazul pluralitatii de exemplare originale. Astfel, īn numeroase state, imprimatele contin clauza facut in....originale cu acelasi continut si aceleasi date; de īndata ce unul dintre conosamente a fost satifacut ceielalte īsi pierd orice valoare.īn conosamentele emise de armatorii sovietici, francezi, italieni, cnglezi, americani etc., sc obisnuieste ca exemplarele ce trebuie trimise dcstinatarului sa poarte pe ele tiparit sau stampilat cuvīntul original, iar pe celelalte cuvīntul copy non-negociabile sau, mai rar, duplicate.Inserarea īn conosament a clauzelor de mai sus sau formulelej īnscrise īn conosamentele originale pun la adapost de surprize pe tertii~ care ar negocia conosamentele si pe armatorul de buna-credinta care ar livra marfa prezentatorului oricaruia dintre conosamente. Codulgerman, la art. 649, precizeaza ca, īn cazul īn care se vor prezenta Iacomandant mai multi posesori de conosamcnte, acesta va respinge cererile tuturor, depozitīnd marfa īntr-un depozit public sau īntr-un alt loc asigurat, avertizīnd de aceasta pe posesorii conosamentelor si facīndu-Ie cunoscute motivele ce l-au determinat sa procedeze astfel, che]tuie]ile ce rezulta fiind īn costul marfii.In practica, un conosament se īntocmeste īn doua sau mai multe exemplare originale si un numar oarecare de exemplare nenegociabi1e. Nava, respectiv comandantul sau armatorul, nu primeste nici un excmplar original negociabil de pe conosament, ci primestc un exemplar nenegociabil, denumit capitain's copy.Exemplarele originale se predau toate īncarcatoruhlui care le utilizeaza dupa trebuinta. Emiterea mai multor originale pune la adapost~ pe posesorul Iegitim de pierderea sau distrugerea conosamentului, cu deosebire prin expedierea lui prin posta.De pe un conosament original se pot intocmi copii fara nlci o restrictie, in atītea exemplare cite sīnt necesare partilor care concureaza la executarea unui contract de vīnzare-cumparare de marfuri ce urmeaza a fi transportate pe mare, precum si Ia executarca contractulul de transport.
Copiile sint utilizate astfel:
a)una sau doua copii, dupa caz, pentru agentul navei din portul de destinatie, care trebuie sa stie. ce fel de marfa va descarca;
b)o copie se expediaza destinatarului, spre a lua cunostinta de marfa ce-i soseste si de obligatiiie ce-i revin .
c)o copie se expediaza armatorului, care de asemeni este interesat sa cunoasca felu si cantitatea marfii pentru verificarea calculului navlului;
d) una sau doua copii stnt retinute de īncarcator pentru arhiva
e)una sau doua copii sīnt retinute pentru agentul navei īnportul de īncarcare pentru arhiva;
f)doua sau trei copii sint depuse Ia banca īncarcatorului care, la rīndul ei, trimite o copie Ia banca ce va onora conosamentul original;
g)o copie se expediaza societatii de asigurare;
Copiile īntocmite de pe conosamentul original nu trebuie confundate
cu exemplarul nenegociabil retinut de comandant, care īn unele state
este semnat de īncarcator.
Continutul conosamentului. Ca si contractul de navlosire, conosamcntul are un continut obligatoriu si un continut facultativ.
Continutul obligatoriu estc guvernat dc legea locului de īncheiere a documcntului, a carui forma difera de la stat la stat si care, datorita faptului ca īn marc parte conosamentele sīnt documente-tip, imprimatt, emisc de socictatilc de armatori, adccvat fiecarci Iinii deservite, redactate de acord cu asociatiiie de exportatori, determina astfel o frecventa rcdusa a diferendelor.La īnlaturarea dificultatilor provenite din diversitatea de legi care au contiibuit si Regulile dc la Haga care, dupa cum s-a mai aratat, au stabilit reguli uniforme, cel putin in cc priveste clauzele de limitare a raspunderii armatorilor īntr-un conosament standard.Natura juridica si scopul conosamentului sīnt diferite de cele ale contractului de navlosire, care este un contract limitat la partile contractantc in ccea ce priveste efectele Iui. īn cadrul unui conosament situatia este cu totul alta, deoarece acesta cuprinde promisiunea carausului ca va transpona marfa de la un anurnit incarcator in scbimbul unei remuneratii, dintr-un anurnit port tn altul, in conformitate cu clauzcle cuprinse in acest document. Carausul adreseaza promisiunea sa nu numai incarcatorului ci si tuturorposesorlor ulteriori si conosamentelor si el nu poate opune unei terte pcrsoane posesoare a acestui document clauze sau aparari cc nu sint cuprinse intr-insul. Prin natura Iui conosamentul constituie un titlu circulabil, reprczentativ al marfii, un titlu de valoare facīnd parte din catcgoria inscrisurilor-titluri de credit, si anume din subdiviziunea titlurilor de credit reprezentative, adica a acclora care reprezinta marfa ce se transporta.
Natura si scopul conosamentului ne indica continutul lui obligatoriu.Pentru ca promisiunea de a transporta marfuri pe care sa-l lege pe carausul in numele caruia comandantul navei a emis conosamentul, este logic ca acest titlu sa cuprinda:
a) numele carausului sau, cel mai des al navei care atesta;
b) ca a imbarcat (shipped);
c) intr-un anumit port (portul de īncarcare);
d) de la un anumit īncarcator (schipper);
e) cu destinatia urnui anumit port (portul de descarcare);
f) pentru un anume destinatar (sau mentiunea ca conosarnentul este la ordin sau la purtator);
g)remuneratia la carc are dreptul carausul: navlul, aratīndu-se daca s-a īncasat sau nu anticipat (freight prepaid/freight payble at destination);
h)numaru] de exemplare ale conosamentului;
i)data si locu] unde s-a elibcrat conosamentul;
j)semnatura comandantu]ui navei; stampila navei;
Aceste mentiuni firesti, obligatorii, sīnt enumerale si īn Codul comercial romān īn art. 565. Regulile de Ia Haga nu determina īntreg continutul obligatoriu a] conosamentului; ele se marginescsa prevada īn art. 393 marcile necesare identificarii marfii, numarul coletelor sau aI obiectelor ori cantitatea sau greutatea lor, precum si starea si conditiile aparente īn care se afla marfurile.In afara de continutul obligatoriu al conosamentului, trebuie mentionat ca acesta mai poate avea si un continut facullativ, pnn care se completeaza enunturile obligatorii.
Acest continut facultativ se subdivide īn:
a)clauza modalitatii, care determina conditii]e (modalitatile) īn care urrneaza sa se efectueze transportul, cum sīnt: moda]itati de plata a navlului, felul cum se va proceda Ia plata taxelor si cheltuielilor ocazionate la īncarcarea si descarcarea marfuri]or sau īn cursul calatoriilor, rutele ce le va urrna, eventual esca1eIe etc. Aceste clauze se mai numesc si conditiile conosamentului.
b)clauze derogatorii, denumite īn Iimbajul international al comertului maritim exception clauses, care constituie derogari de la normele cu caracter supletoriu (facultativ). Prin clauze derogatorii (de exceptare) se tinde la exonerarea sau lirnitarea raspunderii partilor contractante dar mai ales a carausului.
§ 3 Clasificarca conosamentelor dupa felul transmiterii proprietatii marfurilor mentionate in cuprins
Incarcatoruiui īi revine dreptul de a indica sau nu o anume persoana care-i va prirni rnarfa (destinatar), aceasta rnarfa urmīnd a fl īnscrisa īn conosament. īn cazul īn care se indica o anume persoana care sa primeasca marfa, aceasta urmeaza sa fie consemnata īn partea ce constituie continut obligatoriu, la rubrica consignee.Din punct de vedere al transmiterii conosamentelor, prin aceasta a proprietatii marfīi, distingem urmatoarele feluri de conosaxnente;
A) conosamente nominative;
B)conosamente la ordin;
C) conosamente la purtator,
D)gir īn alb;
E)conosamente la purtator;
A. Conosamente nominative
Conosamentul esle cu titlu nominativ atunci cīnd el este emis īn favoarca unei anumite pcrsoanc indicate īncuprinsul sau (destinatarul). Acest fel de titlu nu īngaduic negocierea Iui cu usurinta, dcoarecc, perntru a putea transfcra marfurile īn calatorie, persoana indicata īn conosament trebuic sa faca un act de cesiune (transrnitere cu titlu de catre o persoana altei persoanc a unui drept de creanta īn temeiui unui contraclt pc care apoi sa-1 notifice comandantul ui navei. Īn caz contrar, comandantul dctine marfa pentru persoana indicata īn conosamentul detinut la hord.Conosamenteie nominative prezinta avantajul ca pun la adapost pc destinatar de eventualele pierderi ale originalului. Acest fel de conosament este din ce īn ce mai rar īntīlnit īn practica, deoarece cste negociabil cu greutate. Inconvenientul este azi īnpartc īnlaturat, īntrucīt, prin analogie cu pnncipiile dreptului cambial, conosamentul este socotit prin el īnsusi un titlu Ia ordin, deci transmisibil prin gir.
B. Conosamente la ordin
.Cel rnai frecvent īntīlnit estc conosamentul Ia ordin. Ei este emis la ordinul unei anumite persoane (fie al destinatarului marfurilor fie chiar al incarcatorului) care apoi va gira (andosa) conosamentul unei alte persoane. Prin gir aceasta persoana devine proprie1ar (sau creditor amanetar), cel care a obtinut documentul a devenit si detinatorui simboiic aI marfii.
Trebuie sa mentionam ca se pot emite si conosamentc la ordin īn.alb, adica sa se indice beneficiarul.
Procedeul de transmitere al conosamentelor la ordin estc similar transmiterii politelor(cambiilor)cīrmuite de principiul ca cel care obtine.prin gir polita obtine si drepturile enuntate īn cuprinsul ei. Asemanarea dintre conosament si polita a facut ca primul sa mai fie denumit si polita dc īncarcare, termen īntrebuintat de Codul comercial romān si Codul italian al navigatiei. Chiar īn dreptul englez, conosamentul este numit bill of lading, iar polita (cambia) - bill of exchange.
Dupa cum o cambie, chiar daca nu prevede clauza la ordin, este totusi transmisibila prin gir, tol astfel si un conosament este transmisibil prin gir, daca īn acest document nu se poate prevede īn mod erpres clauza nu la ordin. Clauza' nu la ordin 'īnseamna ca titlul nu este transmisibil decīt folosind cesiunea din dreptul comun; el va fi socotit un conosamcnt nominativ. Prin urmare, aratarea persoanei indicate īn conosarnent ca beneficiarā nu inscamna ca titlul este nominativ, decīt daca el cuprinde ciauza 'nu la ordin 'sau al
ta echivalenta.
La īnceput posesorul (holder) poate fi īncarcatorul la ordinul caruia s-a emis conosamentul, sau poate fi chiar dcstīnatarul (consignee). Daca posesorul vrea sa transmita conosame.ntul, el scrie si sernneaza pe verso-ul documentului ordinul de transmitere.
C.Gir īn plin (indorsement in full)
Īn ordinul sau, posesorul poate desemna persoana carcia i se face transmiterea si, īn acest caz, sīntem īn prezenta unui gir in plin. Īn lirnba engleza si īn comertul international, girul īn plin este dcsemnat prin cuvintele indorsement in fulI.Cel care gireaza (girantul) este desemnat, īn comertul international, prin termenul englez indorser, iar girantiil prin termenul indorsee.
D.Gir in alb (indorsement in blanke)
Se poate īntīmpla ca posesorul (holder) sa nu indice persoana careia i se transmitc conosamenlul; īn acest caz, girul consta numai in semnatura girantului, numindu-se gir īn alb sau indorscmcnt in blanke. Un conosament cu ordinul īn alb sau cu girul īn alb circula din mina in mina, īntocmai ca si un titlu Ia purtator, putīndu-se intoarce fara nici o alta mentiune, īn proprietatea primului girant care a transmis conosamentul. Posesorul conosamentului poate oricīnd sa complcteze girul īn alb sau conosanientul emis īn alb.Spre deoscbire de girurilc unei cambii, cei care gireaza un conosament nu se obliga personal (nu sīnt garanti); totusi tntocmai ca la canibii, pentru ca posesorul conosameritului sa poata valorifica drepturile rezultīnd din acest document, trebuie sa se legitimcze prlnlr-un sir neīntrerupt de giruri, īncepīnd cu giruI scris de persoana Indicata ca beneficiar aI conosamentului si ajungīnd ptna Ia accla care prezlnta conosamentul la descarcarea marfii. La descarcare comandantul este obligat sa verifice daca sirul girurilor nu este tntrerupt, dar nu si autenticitatea semnaturilor celor care figureaza ca giranti.
E Conosamente Ia purtator (to bearer)
Un conosament poate fi la ordin, darpoate fi īn alb, adica sa nu se indice persoana īn ordinul careia s-a emis conosamentul. Trebuie precizat ca īn cazul emiterii ordinului īn alb, titlul nu devine la purlator, deoarece persoana poate oricīnd sa-1 completeze cu numelelui sau cunumele altei persoane.
Conosamentul este la purtator cīnd pc el sīnt scrise cuvintele la purtator. Unastfel de titlu este prin excelenta negociabil, dar utilizarea lui prezinta un considerabil pericol, deoarece prin natura Iui, conosamentul Ia purtator, īndrituieste pe orice detinator sa reclame marfa. Aceasta face ca el sa fie foartc rar īntilnit īn practica comerciala
internationala.
§ 4. Traosporturile directe si conosamentul acestora
A.Through bill of lading
Adcseori nu toatc rnarfurilc se transporta pīna la destinatie cu un singur mijloc dc transport, acesta cuprinzīnd o gama īntreaga de combinatii (nava, vagon, cai ruticrc ctc).Din varictatea mijloacelor de transport pentru o singura miscare a marfurilor, de Ia furnizor Ia curnparator, se pot ivi o serie īntreaga de riscuri si dificultati care pot producc pagubc cclui carc a emis un conosament pentru accasta calatorie, un conosament, asa cum i sc spune īn cercurile comercialc internationale, through bill of lading, sau conosamcnt direct cum i se spunc īn materia de specialitate din tara noastra. Aceasta cxplica de ce armatorii evita ascmenea opcratii pentru a īnlatura oricc raspundcri īn ceea ce priveste riscurile pe etapele carausilor succcsivi si pentru a limita raspunderea numai la pierdcre sau avariile suferite de marfa īn cursul voiajului pe nava armatorului initial, care elibereaza conosamentul direct. Acesta trebuie sa insereze īn conosament o clauza de exonerare.Nu trebuie sa se piarda din vedere ca transportul efectuat cu un conosament direct constituie un contract de transport unic. Primul caraus, caruia i s-a īncredintat marfa, este caraus si in acelasi timp este si comisionar (el executa contractul de comision din punct de vedere jurldic tn numele sau, dar pe socoteala altei persoane). Carausul este garant pentru faptele Iui personale, īn calitate de transportator si, īn acelasl timp, este garant, īn calitate de comisionar, pentru faptele transportatorilor succesivi.
Prirnul caraus este eliberat de raspundere, daca dovedeste ca marfa a pierit sau s-a avariat din cauze de forta majora. Īn cazul cīnd pierderea sau avarierea a avut loc īn cursul unui al doilea transport, el este obligat sa dovedeasca ca marfa a fost transportata īn bune conditii.
Primul caraus nu poate opune īncarcatorului clauzele inserate īn conosamentele transporturilor succesive.
Pentru a scapa de raspundere, el insereaza mai īntotdeauna o clauza prin care raspunderea sa īnceteaza de īndata ce marfa a fost predata carausului succesiv. O asemenea clauza este limitata, deoarece īn materie de transporturi comisionarul cste liber sa limiteze, pe cale de conventi; īntinderea raspundcrii sale. El nu trebuie sa uite ca, īn calitatea sa de comisionar de transporturi, emitatorul conosamentului direct are obligatia de a determina pe carausul succesiv sa emita un conosament pe numele destinatarului, conferindu-i acestuia un drept direct contra carausului urmator celui initial. Īn situatiile analizate mai īnainte se poate emite un conosament unic pentru īntreaga calatoiie, desi cxisla mai multi carausi succcsivi. Acestui fel dc transporturi īi corespund transporturile cumulative pc cai ferate, cīnd marfa īncarcala īntr-o tara poate parcurge cu aceeasi scrisoare de trasura, retelc de cai ferate ale mai multor tari.Īncadrul transporturilor pe apa, armatoru] care emite unconosamcnt direct raspunde pentru transport nu numai pe timpul calatoriei pc nava sa, dar si pcntru calatoria pe navele succesive, daca īn conosamenl nu s-a prevazut contrariul.Īntrucīt conosamentul este semnat nu numai de primul caraus, carausii care ar urma sa efectueze transporturile succesive nu sīnt legati de acest conosament, decīt daca cel care a semnat si eliberat conosamentul avea autorizatia de a-i obliga sau daca, dupa semnare, carausii succesivi 1-au ratificat.Totusi, īn cazul īn care un caraus succesiv a primit si a īncarcat pe nava lui o marfa pentru care s-a emis un conosament direct, el devine prin acest fapt raspunzator de pagubele suferite de īncarcatura, īntocmai oricarui caraus. Īntr-o asemenea īmprejurarc, carausul succesiv se va prevala, desigur, de conditii]e de exonare cuprinsa īn conosament, socotite ca stipulate si īn favoarea sa.NavIul unui asemenea transport se datoreaza īn īntregime emitentu]ui conosamentului, urmīnd ca acesta sa platcasca navlul corespunzator stabilit carausilor succesivi.Dupa prezentarea succinta a acestui fel de transport combinat, a conosamentului direct emis,a riscurilor si raspunderilor ce se ivesc, putem formula pe scurt definitia conosamentului direct, astfel:
conosamentul ce acopera un transport de marfuri care se efectueaza succesiv pe mai multe nave, sau cīnd transportul se executa pe uscat si pe mare, ori pe mare si pe calea aeru]ui.
B.Conosamentul primit pentru incarcare (received for shipment bill of lading)
Prin conosament de marfuri primite pentru īncarcare (received for shipment bil] of lading) se īntelege acel conosament eliberat de caraus (nu de comandant), de regu]a o companie de navigatie, sau de o agentie maritima anume autorizata īn acest sens de caraus, prin care armatorul se obliga a īncarca pe o anumita nava sau pe una din navele sale, marfurile luate īn custodie si pe raspunderea sa de la īncarcator, spre a le transporta īntr-un anumit port.Din defīnitia enuntata reiese foarte clar ca acest conosamenl are drcpt obicct marfa carc n-a fost īncarcata dar a fosl luata īn custodie de catrc caraus, ofcrindu-i acestuia avantajul dc a fi sigur dc īncarcarca ei fara īntīrzicrc. ccea ce constituic o mare īnlesnirc pcntru navclc de linie, ascmcnea nave neputīnd īntīrzia īn porturile dc cscala pcntru a astepta
pīna ce clcntii īsi aduc marfurile spre īnearcarc. Accst, documcnt confera avantaj īncarcatorului. dcoarccc procura accstuia un titlu ncgociahil, mai īnainte ca marfa sa plecc īn calatoric, dīndu-i posibilitatca dc a-l ncgocia sau a-1 trimite la destinatic prin posta (posta aeriana obisnuita).Cu toate avantajele cc le ofera atīt īncarcatorului cītsi armatorului, el cste contrar ideii principalc ce sta la baza unui conosamcnt, dcoarece received for shipment bill of lading nu constituic proba ca marfa s-a īncarcat. Din diferite motive, se poatc īntīmpla ca marfurile descrise īn document sa nu mai fie īncarcate. Totusi, data fiind utilitatca lui, acest document este astazi admis īn codurile de navigatie mai noi (Codul sovictic si italian a1 navigatiei).
Daca la data īncarcarii marfli, acest conosament, n-a fost negociat, poate fi prezentat carausului sau reprczentantilor, inclusiv comandantului, spre a face mentiunea īncarcat pe nava ..., aratīndu-se si data īncarcarii (shiped on board of m/s...). Aceasta mentiune constituie probaīncarcarii pe nava a marfurilor specificate si descrise, atribuindu-i si īntregindu-i functiile ce le īndeplinsc ascmenca titluri de credit reprezentative.
C. Conosamentul fractionat si modul de obtinere (delivery orders)
Sīnt situatii cīnd pentru o partida de marfuri īncarcate pe o nava se emite un singur conosament iar aceasta urmeaza a fl predat mai mu]tor destinatari, sau vīnduta fractionat. Pentru a se īnlesni vīnzarile si īncasarea preturilor mai īnainte ca cumparatorul sa primeasca marfa, practica comerciala a creat conosamentul fractionat.
Daca necesitatea cere un asemenea conosament, īncarcatorul va restitui conosamentul eliberat pentru īntrcaga cantitate de marfa si va pretinde īn schimb tot titluri circulabile, fiecare dintre ele reprezendīnd cīte o fraetiune din marfa cc cra consemn ata īn conosamentul initial. Aceste fractiuni adunate vor trebui sa coincida cu cantitatea īnscrisa īn conosamentul eliberat initial. Astfel au luat nastere alte titluri care poarta denumirea de delivery orders (conosament fractionat).
Ca si conosamentul propriu-zis, conosamentul fractionat este un titlu de valoare (de credit, hīrtie de valoare), negociabil si care poate fi nominativ, la ordin si la purtator. Deci este un tillu care īsi are o existenta deosebita si autonoma, constituind un nou conosame nt, īnsa are valoarea. juridica a unui conosarncnt numai daca cstc scmnat de comandant sau de armator, īn care caz sc numcste' conosamcnt fractionat propriu'. Cīnd documcntul fractionat cstc eliberat dc posesorul lcgitim al conosamentului initial, fara nici o intcrvcntie din partca navlositorului sau armatorului, sc numcstc 'conosamcnt fractionat impropriu' sau bon de livrarc si nu arc valoarca juridica a unui conosarncnt, dcoarece conosamcntul initial nu a fost retras din ci rculatic, conosarncntul fractionat circulīnd numai īn virtutca īncrcdcri pc carc o prczinta scmnatarul Iui.Conosamentcle fractionatc sc pot obtinc prin urmatoarcle modalitati:
1)Poscsorul legitim al conosamcntul ii se adrcseaza comandantului navei sau armatoru]ui ori unui reprczcntant al accstuia si-i cerc fractionarea conosamentului īn mai multc delivery orders, predīnd conosamcntul original. Comandantul sau agentul navci prirnind si rctinīnd conosamcntu] original elibereaza numarul dc conosanicntc fractionatc doritc, mentionīnd pe fiecare din accstea ca: s-a clibcrat pc baza conosamcntului nr.... (identifīcarea accstui titlu) .... si cu toatc conditiilc si cxcrcitiile prevazule īn acest titlu, adaugīndu-se ordinul: bincvoiti a prcda marfa (se specifica marfa si fractiunca ei) ... domnului x ... ctc. ; dclivcry orders va deveni un conosament fractionat propriu care va substitui conosamentul initial numai dupa ce va fi scmnat de comandant sau agentul acestuia (al armalorului, al navei).
2) Posesorul legitim aI conosamentului emite un numar de conosamente fractionate pc care apoi le supune semnarii comandantului, armatorului sau agentului accstuia, ocazie cu care īi īnnmīneaza si conosamcntul initial; comandantul navei sau armatorul confrunta documentele ce i-au fost prezentate cu conosamentul original iar daca tolul este corect, retine conosamentul original, punīnd viza si semnatura pe delivery orders care vor fi Iuate de prezentator īn substituirea conosamentului retinut de catre cel care a pus viza si semnatura pe noul titlu; acest titlu devine tot un conosament fractionat propriu.
3) Īntr-o alta modalitate, conosamentele mai pot fi fractionate dar fara interverltia si aprobarea comandantului sau agentului armatorului, īn acest fel obtiniīndu-sc conosamente fractionate improprii; noile conosaxnente sīnt fractionate de catre posesorul lcgitimal conosamentului original fara interventia comandantului sau a agentu1ui armalorului navei; noile titluri vor circula doar pe baza īncrederii ce inspira semnatura posesorului conosamentului, dar cu nesiguranta ca posesorul conosamcntului original nu va trimite acest titlu unei a treia persoane care va obtine predarea marfurilor, avīnd īn vedere ca delivery orders nu s-au ridicat ]a rangul dc conosamennte prin substituire, deoarece nu sīnt vizatc dc comandant sau agentul arrmatorului. Delivery orders improprii se bazcaza pe un uz cc s.a impus īn comertul maritim, fiind determinat de faptu] ca marfa, calatorind pc o nava, este vīnduta mai īnainte ca vīnzatorul sa fie īn poscsia conosamentului, titlul ncgociabil si deci īn imposibilītatea dc a-1 īnmīna cumparatoruiui.Vīnzatorul recurge 1a delivery orders improprii pentru a obtine contravaloarea marfuri]or, luīndu-si obligatia ca, imediat ce va intra īn poscsia conosamentului, sa-1 gireze catre o casa dc cxpeditie. La primirea īncarcaturii, aceasta casa va distribui fractionat marfurile difcritilor cumparatori, potrivit datelor din ficcarc delivery. Este vorba dcci de un ordin dat dc titularul unui conosament catre o casa de cxpcditie, īn virtutea caruia casa de expeditie va proceda la executarca
Daca cel care scmneaza delivery orders, precuxn si casa de cxpcditic (comisionare ce]ui dintīi) sīnt firme comerciale de īncredere, atunci dclivery orders improprii vor circula iar bancile vor acord.a avansuri sau creditc si pe asemenea documente.
§ 5. Conosamente cu si fara rezervc tn ceea ce privestc rnarfa (Clean & foul bill of lading)
Conosamentul poate contine clauze constīnd din mentiuni speciale privind situatia marfurilor si modalitatillor īn care urmeaza a se efectua transportul accstora. Daca īn conosament nu s-a facut nici o rezerva asupra starii si conditiei marfurilor, clauza ,,īncarcat īn stare si īnconditii aparcnt bune (īn aparent good order and condition) imprimata pe document īsi gaseste completa ei aplicatie.Īn aceasta situatie documentuj cste denumit cleanbill of lading. Potrivit sistemul adoptat de Regulile de la Haga, carausul va putea totusi sa dovedeasca ca starea reala a marfurilor si cantitatea Ior la data īncarcarii n-au fost cele indicate īn conosament.Trebuie mentionat ca, dupa cum reiese din cuprinsul art.3, §3 Regulile de la Haga, cei care le-au redactat au urmarit sa se elibereze din conosament curat. Īntr-adevar, īnpartea finala a mai suscitatului paragraf se prevede ca nici un caraus, comandant sau agent a1 carausului nu este obligat sa declare sau sa īnscrie īn conosament vreo marca, vreo cantitate, sau vreo greutate, atunci cīnd are motive temeinice sa creada ca accasta nu reprezinta starea marfīi primite de el, sau nu are posibilitatea sa verifice aceasta marfa prin mijloace rezonabile.Din cele de mai sus se desprinde concluzia ca agentul navei sau cornandantul nu este obJigat sa primeasca marfuri]e pe care nu lc poate verifica, dat fiind raspunderea ce-i rcvine īn baza prezentei ca indicatiile din conosament sīnt exacte.Cele enumerate mai sus obliga pe comandantul navei sa dea dovada de multa precautie la semnarea conosamentului īn acele īmprejurari īn care are suficiente indicii ca declaratiile scrise ale īncarcatorului nu sīnt cxacte.Cand comandantul are unele īndoieli referitoare la cantitatea, starea si conditiile marfii, se obisnuieste ca acesta sa elibereze un conosament curat īn schimbul unei scrisori de garantīe (leter of indemnity) care este ,,un act autentic sau sub scmnatura privata, emis de o banca, institutic, firma, sau o persoana juridica prin care comitentul se obliga ca īn anumite conditii, sa plateasca o anumita suma de bani, sa dezdauneze sau sa exonereze de raspundere partea contractuala sau persoana īn favoareacareia s-a eliberat, īn cazul īn care se va produce sau nu se va produce evenimentul, faptul sau paguba, care ar putea constitui un risc al persoanei, sau partii ce se cere exonerata de raspundere.Din cele de mai sus am putea concluziona eronat ca in baza unei scrisori de garantie, incarcatorul se punc la adapost in ceea ce priveste marfa si ca poate obtine un titlu de credit negociabil odata cu incarcatura marfurilor, indiferent de starea, conditia acesteia. Cu toate acestea, comandantii obisnuiesc sa insercze īn conosamente rezerva cu privire Ia specificarea marfli.Specificarea marfurilor, privind natura si felul lor, numarul coletelor, greutatea, continutu1, marcilc, calitatea, felul si starea ambalajului etc., este data de catre īncarcator īn scris. Īn fapt, comandantului i seprezinta, de catre agentul navei sau de catre īncarcator, conosamentul gata completat, iar acesta verifica si semneaza conosamentu] care este unformu]ar tip. Cunoscind insa gravele consecinte ce decurg din sernnarea Iui cu usurinta, comandantul sau reprezentantul carausului va fi cu greu determinat sa semneze fara ezitare un asemenea conosament.
Din aceasta cauza, īn mai toate conosamentele se gasesc imprimate clauze de rezerva, care de multa vreme au devenit clauze de stil, adica nelimitate īn asemenea documente.Aceste clauze de rezerva au o clauza marturisibila, dar de cele mai multe ori ele ascund si o cauza nemarturisibila.Clauza marturisibila consta tn aceea ca nava nu poate astepta sau chiar īntīrzia pentru verificarea amanuntita a marfuri1or Pe de alta parte, īn anumite īmprejurari estc imposibilsa se poata verifica felul, calitatea, cantitatea si conditia marfii, deoarece comandantul navci sau agentul armatorului, al carausului, nu este un tehnolog sau merceolog pentru orice fel de marfuri.Īn ceea ce priveste cauza nemarturisibila a clauzei, se poate spune ca invocīnd accasta imposibilitate de a semna fara rezerve, comandantul īncearca sa ascunda intentia carausului de a se exonera de obligatia ce-i revinc īn baza contractului de transport de marfuri pe mare, adica de a face ca marfa sa ajunga la destinatie īn acceasi stare īn care ea a fost īncarcata.Exonerarile erau Iegitime la aplicarea regulilor, deoartce forta probanta a conosamentului fata de terte persoane estc absoluta.Rcgulile de la Haga nu admit nici o clauza care sa aduca direct sau indirect la exonerarea carausului de raspunderea la care Regulile sau obiceiul il obliga. Īn schimb, forta probanta a conosarnentului este numai relativa. Pentru conosamentele nesupuse Regulilor de la Haga, clauzele de cxonerare si-au pastrat toata eficacitatea.ln continuare vom examina clauzele de cxonorare, fara a ne prcocupa de Regulile de la Haga.
A. Greutatea necunoscuta (Wcight unknown)
PrIn aceasta clauza carausul intelege sa nu-si asume raspunderea in ceca ce priveste greutatea declarata de catre inearcator si mentionata īn conosament. Acest document nu constitule o dovada nici pina Ia proba contrarie, pentru greutatea mentionata. Īn caz d.e diferend destinatarul (posesorul conosamentului) trebuie sa faca dovada ca marfa trecuta in document nu avea greutatea specificata si deci sa faca astfel raspunzator pe caraus de pierdere partia]a sau totala a marfli, dupa caz.Īn ceea ce priveste verificarea pe care comandantul navei trebuie s..o faca cu privire Ia indicatiile tncarcatorului referitoare la greutatea marfli de transport, iata ctteva consideratiuni de interes practic.īn cazul unui caric ,,plin si complet (fuII and complet cargo), comandantul are posibilitatea sa verifice, intr-o oarecare masura, exactitatea indicatiilor referitoare la greutati, dupa pescajul navei. Cunoscīnd deadweight-ul navei si facīnd reducerile aferente greutatilor care nu constituie marfa, cifra ramasa trebuie sa corespunda cu cifra declarata de Īncarcatori. Daca diferenta dīntre cifra astfel calculata de comandant si cea īnscrisa īn conosament este importanta, el are dreptul sa protesteze, cerīnd plata diferentei de navlu pentru cantitatea incarcata īn plus, iar īn cazu] īn care cantitatea este īn minus, trebuie sa pretinda īncarcarea diferentei de marfa pīna la completarea cifrei aratate īn conosament. Prin existenta īn conosament a clauzei de mai sus, aceasta nu mai este o dovada īn ceca ce priveste greutatea (dovada prima facie).Pentru conosamentele guvernate de Regulile de Ia Haga, situatia juridica se considera, īn genere, diferita.Intr-adevar, s-a aratat ca īnlr-un conosament cīrmuit dc accste reguli, comandantul navei (sau agentul reprezentīnd pe caraus) trebuie sa indice:
a) marcile principale necesare identi1~carii marfurilor,
b) numarul coletelorsau al pieselor, cantitatea sau greutatea, dupa caz
c) starea si conditia aparenta a marfurilor, conf.art.3, §3.
Este adevarat ca datele de mai sus sīnt fumizate de īncarcator, dar comandantul navei sau agentul carausului trebuie sa īnscrie greutatea indicata, afara de cazul cīnd are motive serioase sa puna la indoiala aceasta greutate. Daca exista asemenea motive - ne spun Regulile de la Haga - comandantul navei este indrreptatit sa refuze semnarea conosamentelor.In general se considera ca redactorii Regu1ilor de Ia Haga s-au temut de clauzele prin care armatorii se exonerau de raspundere, pentru pierderea sau avarierea marfurilor īn timpul transportului, si au facut sa nu mai aiba efect clauza weight unknown, decit in cazul īn care comandantul nu a avut posibilitatea rezonabila de a controla sau a avut motive de a se indoi de exactitatea greutatii declarate de īncarcator. In aceasta ultima ipoteza, posesorul legitim al conosamentului are sarcina sa dovedeasca ca marfa ce i se preda nu are greutatea ce o avea la īncarcare.Cu exceptia aratata mai sus, Regulile de la Haga au admis prin art.3 par.4 sistemu1 anglo-saxon, care limiteaza forta probanta a conosamentului numai pīna la proba contrarie (prima facie) si lasa deci dreptul pentru carausi de a dovedi ca greutatea īnscrisa īn conosament nu este cea adevarata. īn aceasta privinta paragraful citat are acest cuprins:,,Conosamentul care cuprinde cele prevazute la paragraful 3, aliniatul a, b si c, ecbivaleaza cu prezumtia, pīna la proba contrarie, ca marfa a fost primita de carausi asa cum a fost descrisa īn conosament.
B. Greutatea, continutul si valoarea necunoscuta (Weight, contents and value unknown)
Daca carausul insereaza īn conosament clauza ,,greutatea, continutul si valoarca necunoscuta, prin aceasta el nu recunoaste nici greutatea, nici continutul si nici valoarea marfli indicate de īncarcator. o asemcnea clauza are drept efect sa faca din transportul marfurilor ,,un contract de transportare de colete, indiferent de continutul lor.Dcsigur ca valabilitatea unei ascmenca clauze nu poate fi contestata īn drcptul comun, dat fiind ca partile sīnt libere sa insereze clauzele considcrate de ele ca cele mai potrivitc.Carc estc situatia pentru un conosament cīrmuit de Regulilc dc la Haga? S-au aratat efcctelc clauzei greutatea necunoscuta īn urma adoptarii rcgulilor, dar ce sc īntīmpla cu partea din clauza referitoare la continutul si valoarea marfurilor?Aceasta partc ramīne cficacc, deoarece Regulile de la Haga nu (obliga ca scmnatarul conosamentului sa veriflcc continutul si valoarea marfurilor. Prin art.3 al accstor reguli, armatorul nu este obligat sa raspunda pentru valoarea marfurilor dccīt pīna la suma de 200 (Iire sterline) de colet sau unitatc de marfa, ori cu echivalentul acestei sume īn orice alta moneda. Pcntru marfurile de valoare mai marc comandantul, respcctiv armatorul va raspunde numai daca īn conosament s-a trecut anume valoarea acestor marfuri si, īn accst scop, s-a īncasat un navlu, special marit, luindu-se masuri dcosebitc de pastrare la bord. Aceasta raspundere presupune exigenta unei conventii speciale, care iese din cadrul transporturilor de marfuri obisnuite.
Carausul cauta sa introduca īn conosament o clauza de rezerva cīt mai corespunzatoare, deoarece orice rezerva constituie o exceptie de la raspunderea obisnuita si, īn drept, exista principiul ca o exceptie de la regula este de stricta aplicare, adica ea nu poate fi extinsa la alt caz decīt Ia ccl anume prevazut īn dispozitia respcctiva. Din aceasta cauza, īn mai toate tipurile de conosamcnte exista imprimata o clauza al carui cuprins cste, de obicei, numarul, cantitatea, greutatea, conditiile, masura si valoarea necunoscuta.
C. NUmarU1, cantitatea, greutatea, conditiilc si valoarea necunoscuta (nurnber, quantity, weight, conditions and value unknown)
Conforfn drcptului comun, o asemenea clauza este valabila, ea putīnd fi īnscrisa cu toata eflcacitatea īn transporturile si conosamentele nesupuse Regulilor de la Haga. daca īnsa conosamentul īn care figureaza o astfel de clauza este cīrmuit de Regulile de la Haga, se considera, īn general, ca aceasta este contrara Iegii (regulile avīnd forta de lege), pentru motivul ca numarul, cantitatea si greutatea sīnt elemente impuse a fi veriflcate la semnarea conosamentului potrivit art.3 mai sus citat.
D.Conditia necunoscuta (condition unknown)
Īn general, un comandant nefiind un merceolog nu este tinut sa cunoasca caracteristicile diferitelor feluri de marfuri. In cazul īn care nu face nici o mentiune pe conosament, prin care sa inflrme starea si conditia marfii, consemnate pe baza declaratiei īncarcatorului, īnseamna. ca se semneaza un conosament curat (clean), adica nava confirnia ca marfurile au fost īncarcate īnstarea īn care au fost declarate de īncarcatori si dcci carausul are obligatia sa le predea īn aceasta stare.Comandantul nu va trebui sa elibereze un conosament in apparentt good order and condition - starea si conditile aparent bune - daca marfurile sīnt prost ambalatc iar marfa prezinta defecte vizibile (saci patati, baloti rupti, butoaic cu scurgeri etc.)Ca masura dc precautie, se rccomanda sa se examineze daca marfa prezentata īn buna stare si conditie la ambalare va putea ajunge, mai alcs tiniīndu-se seama de ambalajul ei, īn aceeasi buna stare la destinatie, deoarece, carausu] este obligat sa predea marfa nevatamata.Īn cazul īn care ambalajui este considerat ca insuficientde rezistent pentru un voiaj de mare, se recomanda inserarea unei clauze cu urmatorul cuprins: ,,Se atrage atentia asupra ambalajului acestor marfuri, care, dupa parerea carausului, este nesatisfacator. Ramīn neatinse toate drepturile, iar carausul este eliberat de raspundere, īn eventualitatea de pierderi.Īn cazul īn care marfurile nu sīnt de]oc īmpachetate si Īncarcatorul nu le-a indicat īn conosament ca neīmpachetate (unpacked)sau neprotejate (unprotected) se recomanda o clauza de felu] urmator: ,,Marfurile sīnt īncarcate neprotejate, iar carausul este scutit de raspundere īn caz de pierdere sau avarie pe care marfurile]e-arsuferi de pe urma acestui fapt.
E. Marcile si calitatea (marks and quality)
Potrivit Reguli]orde la Haga, art.3 alin.3 litera c, se interpreteaza ca cel ce semneaza conosamentul este tinut sa īnscrie īn acest document marcile aratate īn scris de īncarcator si care servesc pentru identificarea marfurilor (a nu se confunda marca de port (-port mark-) cu marca de identificare (-lading mark).Īn accasta situatie conosamentul are forta probanta numai pīna la proba contrarie, cīnd armatorul poate sa dovedeasca inexactitatea unor marci trecute īn conosament.Semnat cu conditia prezentarii unui ships clean receipt. S-a decis ca, daca s-a semnat un received for shipment bilI oflading cu rezerva ca ulterior sa se prezinte un mate's recept fara rezerve (clean)si daca īn acest act ultcrior se constata ca unele colete erau īn stare avariata, carausul nu poate fi īmpiedicat sa dovedeasca adevarata stare a marfli la īncarcare.
F.Masura sau greutatea aproximativa (said to measure weight)
Daca sc īnscrie īnaintea cifrei care indica masura ,,said to measure sau īnaintea cifrei care indica greutatea ,,said to weight, aceasta īnseamna ca nu au putut fi vcrificate de comandant īn cadrul unei diligcnte rezonabile.Aceste clauze continua sa fie imprimate īn conosamente, chiar sub imperiul Regulilor de la Haga, deoarece aceste reguli nu guvcrneaza transportul īn totalitatea lui, ci numai de Ia primirea marfurilor sub palanc si pīna Ia predarea lor.Despre aceste clauze vom mai discuta cu prilejul examinarii raspunderii generale a carausului pentru picrderile sau avarierea marfurilor luate in primirc spre a fi transportate. Aici le amintim numai referindu-ne Ia continutul obligatoriu al conosamentului.
G.Curat la bord (clcan on board)
Pentru a nu exista īndoiala ca un conosamentnu ar fi curat, in unele porturi se obisnuieste sa se īnscrie in corpul conosamentului cuvintele clean on board.Daca pe un conosament este īnscris clean on board, dar comandantul a facut totusi o mentiune oarecare, docuxnentul nu mai este curat, deoarece scrierea de mīna pe un conosamenl primeaza fata de textul imprimat sau scris la masina.Declaratiile false ale īncarcatorului. S-a aratat ca īncarcatorul da īn scris toate indicatiile necesare pentru identitlcarea marfurilor. De multe ori, comandantul sau agentul navei nu dispune de timpul necesar si nici n-are cunostintele de specialitate care sa-i tngaduie sa verifice daca cele indicate de īncarcator sīnt exacte. Īncarcatorul este garant pentru tot ceea ce a indicat īn scris si trebuie sa repare orice daune ar pricinui carausu1ui din cauza declaratiei inexacte si care a determinat semnarea contractului.Acest principiu īl gasim consflntit si prin art.5 din Regulile de la Haga, care prevede ca īncarcatorul va īndemniza pe caraus de orice pierdere, daune sau cheltuieli prevenite sau rezultīnd din inexactitati īn aceasta privinta.
H Clauzele privind modalitatile transportului
citeodata, īn conosamcnt se prcvede, īn aFara dc portul dc destinatie si ruta, precum si eventuale]e esca]e, locu] undc sīnt īncarcatc marfurilc pe nava, īn sarcina cui sīnt che]tuieli]e si riscurile īncarcarii, stivuirii, descarcarii, modalitatca platii navlului etc.Īn cazul unci nave navlosite cu un charter. se obisnuicste ca īn conosamentsa se īncorporeze si dispozitiilc accstui contract. Accst Iucru este admisibil, exceptīnd clauzele din chartcr-party carc ar fi īn contrazicere cu dispozitiile Regulilor de Ia Haga, daca respcctivul conosamcnt este supus acestor reguli. Acestc dispozitii din charter-party sīnt opozabilc si tertilor dobīnditori si conosamcntului, cum ar fi: clauza referitoare la norma dc īncarcare/dcscarcare, stalii, plata navlului mort, a contrastaliilor, a dcspagubirii pentru retinere etc.Forrna tip pentru a īncorpora charter-party-u1 īn biIl oflading cstc Toti tcrmenii, conditiile si cxceptiile din contractul charlcr-party datat sīnt socotitc ca facīnd parte integranta din acest bill of lading (alI terms, conditions and exceptioris of thc charter-party dated ... are decmed incorporated here in).De obicei conosameritele cuprind si o clauza prin care se arata ca sīnt aplicabile Regulile de la Haga (Paramount clause).Īn afara acestor clauze, toale conosamcntele, fara exceptie contin trei clauze foarte importante privind executarea contractului de transpon maritim, si anume: clauza generala dc greva, clauza gencrala de razhoi si clauza generala de īnghet.
|
