CONOSAMENTUL (POLIŢA DE ÎNCARCARE - BILL OF LOADING)
§ 1. Definitii, importanta, functii, forma. Ncgocierea conosamentelor
In practica maritima a tarii noastre sînt foarte rare cazurile cînd se face transportul fara conosamente.
Prin conosament întelegem un document care face dovada unui contract de transport pe mare si a preluarii sau încarcarii marfuriior de catre caraus, prin care carausul se obliga sa livreze marfurile contra prezentarii acestui document. O astfel de obligatîe se realizeaza prin prevederea expresa din document ca modiflcarile sa fie livrate la ordînul unei persoane nominalizate, la ordin sau Ia purtator. Putem denumi conosamentul ca fiind un titlu de credit pentru marfa ce se t 13213p158n ransporta.
Importanta conosamentulul îsi are izvorul tocmai tn functiile sale de baza, si anume:
a) functia de document probatoriu
b) functia de titlu care reprezinta marfa ce se transporta.
Conosamentul ca document probatoriu Conosamentul constituie o dovada pentru incarcator ca s-a achltat de sarcina de baza, si anume ca a incarcat marfa. Aceasta dovada poate fi rasturnata printr-o proba contrara. în cadrul studiului conosamentului va trebui sa se aiba in vedere diferenta neta dintre acesta si contractul de navlosire, ca acord, intelegerea intre caraus si incarcator (navlositor). Daca nu exista un asemenea contract, cea mai buna dovada a intelegerii dintre cele doua parti interesate in expeditia maritima, o face tocmai conosamentul.Din cele de mai sus putem trage concluzia ca un conosament face dovada existentei unei intelegeri, a unui acord.în cazul cind o terta persoana de buna credinta dobindeste conosamentul, tntelegtnd prin aceasta ca obligatiile arniatorului se limiteaza numai la cele inserate in conosament, afara de cazul cind acesta face trimitere la contractul de navlosire, este tinut sa-si îndeplineasca obligatiile asa cum sint inscrise în conosament, intocmai ca si cum acesta ar fi contractat direct cu armatorul. Terta persoana poate intra în posesia conosamenentului prin andosare-gir (daca conosamentul este la ordin) sau prin simpla transmitere (daca este la purtator)In concluzie, putem spune ca un conosament constituie o proba fatade un tert dobînditor al sau.Pe timpul calatoriei, comandantul are datoria sa-si îndeplineasca îndatoririle, prin masuri ccrute de locul de descarcare, incasare a navluiui, efectuarea de cheltuieli etc., tintnd cont de celc inscrise in conosament. În cazul în care acesta este un conosament nominativ, comandantuj are posibiiitatea de a sti exact cui îi va preda marfa in porturile de descarcare.Exemplu] dc mai sus releva importanta deosebita a conosamenttului pentru comandant; conosamentul serveste comandantului. In baza conosamentului, destinatarul are dreptul sa reclame predarea marfurilor potrivit celor înscrise, avind in vedere ca oparte din exemplarele conosamentuiui sînt trimise acestuia tocmai pentru a-i înlesni sa-si valoriflce drcptul ce dccurge din contractul de transport.
In unele state, este stabilita obligatia legala a intocmirii de conosamente ca acte justificative fata de autoritati. Astfel, in Franta, potrivit art. 933 si 937 din Codul impozitelor, comandantul are obligatia ca pentru toate marfurile încarcate pe nava, sa aiba la bord cite un exemplar din conosamcnt (netransmisibil - cunoscut in transporturile internatlonale sub denumirea de captain s copy). Acest cxemplar constituie o dovada a încarcarii si achitarii taxelor datorate fiscujui.Exlstenta unui asemenea document la bOrdU1 navei ingaduie organelor vamale sa dctcrmine si valoarea caricului.
Conosamentul - tltlu de credit reprtzcntatlv. Pentru a tntelege mai bîne aceasta functie a conosamenului, este necesar sa reaiizam caracteristlcile titluiui de credlt, irnprimat, semnat transmisjbjl si negoclabll, care face obiectul tranzactiilor financiare si a carui proprietate confera drept de asociere sau de creanta.Caracteristica tuturor titlurilor de credit sau de valoare consta in faptul ca cel care le semneaza se obliga fata de cei ce dobindcsc docurnentul prin gir (mijloc de transnitere a unui titlu prin ordinul dat de transmitator emitentu1ui), andosare (operatiunea prin care se indica pe verso-uI unui titlu de credit numele persoanei care urmeaza a beneficla de acesta), daca este la ordin, sau prin simpla prcdare, daca el este la purtator, obligatie izvorita din cele inscrise in document, iar nu potrivlt raporturilor juridice existente intre semnatar si primul primitor a1 documentului. Dobînditorui titlului de credit nu se substituie in drepturile ce le avea predecesorul sau, ci dobindcste drepturilc asa cum reies din titlu, ca si cum semnatarul s-a obligat direct catre el. intre diferite titluri de credit exista anuinite diferente. Astfel, cambie (polita) este un titlu de credit complet, adica continutul sau nu poate fi completat cu alte inscrisuri. Totul trebuie sa rezulte din cuprinsul acesteia. Sint insa tithiri de credit care pot fi complctate si cu alte documente la care se face trimitere in cuprinsul lor. Totusi si acestea sint guvernate de principiul conform caruia nu se supune altor exceptii decît celor rezultate din înscris (document).Tot asa se întîmpla si în cazul conosamentelor, care fac trimitcre la clauzcle dincontractul de navlosire. în aceasta situatie tertul dobînditor al conosamentului stie care-i sînt drepturile si ce exceptii i se pot opune, rezultate din litera conosamentului, sau clauzele la care face trimitcre chartcr-party-ul, daca acestea sînt îngaduite de legc.Cea de-a doua functie a conosamentului estc aceca de a constitui titlu de credit reprezentativ, el reprczentînd chiar marfa ce s-a încarcat si care se transporta. Cel ce are în posesie un conosament, este considerat ca proprietar al marfurilor. Comandantul detine marfa incarcata pentru posesorul conosamentului(posesorul legitim al conosamentului), urmînd ca, o data cu transmiterea conosamentului, acesta sa lransmita si proprietatea asupra marfuriior.Pcrsoana careia i se da amanet (gaj) conosamentul devine prin aceasta creditor aI marfii. Deci, conosamentele sînt documcnte transmisibile, aceasta caracteristica a lor avînd ca efect trecerea dreptului de proprietate sau de gaj asupra posesorului conosamcntului, cu toate consccinteie juridice aferente.Potrivit Rcgulilor de la Haga, conosamentul, in ccea ce priveste faptul încarcarii marfurilor si al descrierii ei, face dovada numai pina la proba contrarie.
* 2. Forma si continutul conosamentului
In ceea ce pziveste forma, de obicei, conosarnentul cste un document imprimat, cu locuri lasate în alb, spre a fi completatc de parti cu prilejul semnarii lui.Unele companii de navigatic care au organizat servicii regulate de transporturi pe diferitc Iinii (nava de linie) au formulare de conosament proprii, în care sint prevazute clauzele în conformitate cu care intcleg sa faca transporturi pe mare. Acestea pot varia de Ia armatorla armator, in functie de posibilitatiic de exploatare, precum si de scopul urmarit pe fiecare Iinie si de catre fiecare parte. în aceste cazuri, formularele imprimate ale conosamenteior pot avea diferite culori, pentru a se distinge cu usurinta pentru care dintrc linii a fost emis acest document.Un document se întocmeste în mai multe exemplare originale negociabile, in raport cu nevoile încarcatorului si o serie de copii nenegociabi1e care servesc, dupa cum vom vedea mai jos.
Numarul de exemplare originale poarta denuniirea în limbaj internationa1 SET iar în romaneste «serie sau joc. în conosonamente nu se admit stersaturi, iar eventualele corectari se fac cu semnatura emitatorului.
Codul comercia] român în art. 566 prevedc emitcrca conosamcntul ui in patru exemplare origina]c, destinate: capitanu]ui, proprietaru]ui sau armatorului, încarcatorului si persoanei carcia lucrurilc încarcatc urmeaza a-i fi predate. Pe fiecare original se va arata persoana careia îi este destinat. Originale]e capitanului sînt subscrisc de încarcator iar celela]te dc catre capitan. În practica nu sc rnai clibcreaza patru originale, numar prcvazut si de Codul comercial francez, fapt cc detcrmina pc autorii francczi sa spuna ca aceasta dispozitic a lcgii trebuie considcrata ca abrogata prin desuetudine. Codul sovictic si italian prcvad un numar de 2 exemplare originalc dc conosamcnt, dar, ia ccrerca încarcatorului, se pot elibera mai multe cxcmplare; ficcare exemplar trcbuie sa poarte rnentiunea în cîte exemplare s-a emis conosamentul.
în Marea Britanie si Statele Unite ale Americii nu exista vreo norma care sa specificc numarul obligatoriu aI exemplarclor.Emiterea mai multor exemplare originale prezinta un mare pericol pentru destinatarul marfurilor, cît si pentru ccl care dobîndeste un cxemplar, daca acesta nu are cunostinta de existenta altor exemplare în circulatic. Pluralitatea exemplarelor poate cauza neajunsuri si carausului care ar clibcra marfa unuia dintre posesori, fara a retrage din circulatie toatc cxcmplarele pe care eI sau reprezentantul lui le-a semnat.
Pcntru a se împiedica o atare situatie, unele legi prevad ca, pe fiecare cxcinplar, sa sc specifice în ctte exemplare originale a fost emisa seria (setu])jocul, altele prevad ca elibcrarea marfurilor în baza unuia anuleaza pe celalalt (Codul maritim sovietic art. 83 are o asemenea prcvcdere) Codul italian prevede ca se emit o serie de exemplare de originale si mentioneaza ca unul din ele estc scmnat de incarcator si este predat comandantului, fiind netransmisibil, iar al doilea fiind transmisibii se afla in mina încarcatorului. Dupa conosament se pot elibera dupticate numerotate, purtînd mentiunea ca nu pot fi transmise, neconstituind tittluri reprezentative a]e marfli (art.463/465)din codul comercial italian.In accle state unde Iegile nu contin asemenea prevederi, practica a gasit mijlocul de a înlatura abuzurile ce s-ar putea savîrsi în cazul pluralitatii de exemplare originale. Astfel, în numeroase state, imprimatele contin clauza facut in....originale cu acelasi continut si aceleasi date; de îndata ce unul dintre conosamente a fost satifacut ceielalte îsi pierd orice valoare.în conosamentele emise de armatorii sovietici, francezi, italieni, cnglezi, americani etc., sc obisnuieste ca exemplarele ce trebuie trimise dcstinatarului sa poarte pe ele tiparit sau stampilat cuvîntul original, iar pe celelalte cuvîntul copy non-negociabile sau, mai rar, duplicate.Inserarea în conosament a clauzelor de mai sus sau formulelej înscrise în conosamentele originale pun la adapost de surprize pe tertii~ care ar negocia conosamentele si pe armatorul de buna-credinta care ar livra marfa prezentatorului oricaruia dintre conosamente. Codulgerman, la art. 649, precizeaza ca, în cazul în care se vor prezenta Iacomandant mai multi posesori de conosamcnte, acesta va respinge cererile tuturor, depozitînd marfa într-un depozit public sau într-un alt loc asigurat, avertizînd de aceasta pe posesorii conosamentelor si facîndu-Ie cunoscute motivele ce l-au determinat sa procedeze astfel, che]tuie]ile ce rezulta fiind în costul marfii.In practica, un conosament se întocmeste în doua sau mai multe exemplare originale si un numar oarecare de exemplare nenegociabi1e. Nava, respectiv comandantul sau armatorul, nu primeste nici un excmplar original negociabil de pe conosament, ci primestc un exemplar nenegociabil, denumit capitain's copy.Exemplarele originale se predau toate încarcatoruhlui care le utilizeaza dupa trebuinta. Emiterea mai multor originale pune la adapost~ pe posesorul Iegitim de pierderea sau distrugerea conosamentului, cu deosebire prin expedierea lui prin posta.De pe un conosament original se pot intocmi copii fara nlci o restrictie, in atîtea exemplare cite sînt necesare partilor care concureaza la executarea unui contract de vînzare-cumparare de marfuri ce urmeaza a fi transportate pe mare, precum si Ia executarca contractulul de transport.
Copiile sint utilizate astfel:
a)una sau doua copii, dupa caz, pentru agentul navei din portul de destinatie, care trebuie sa stie. ce fel de marfa va descarca;
b)o copie se expediaza destinatarului, spre a lua cunostinta de marfa ce-i soseste si de obligatiiie ce-i revin .
c)o copie se expediaza armatorului, care de asemeni este interesat sa cunoasca felu si cantitatea marfii pentru verificarea calculului navlului;
d) una sau doua copii stnt retinute de încarcator pentru arhiva
e)una sau doua copii sînt retinute pentru agentul navei înportul de încarcare pentru arhiva;
f)doua sau trei copii sint depuse Ia banca încarcatorului care, la rîndul ei, trimite o copie Ia banca ce va onora conosamentul original;
g)o copie se expediaza societatii de asigurare;
Copiile întocmite de pe conosamentul original nu trebuie confundate
cu exemplarul nenegociabil retinut de comandant, care în unele state
este semnat de încarcator.
Continutul conosamentului. Ca si contractul de navlosire, conosamcntul are un continut obligatoriu si un continut facultativ.
Continutul obligatoriu estc guvernat dc legea locului de încheiere a documcntului, a carui forma difera de la stat la stat si care, datorita faptului ca în marc parte conosamentele sînt documente-tip, imprimatt, emisc de socictatilc de armatori, adccvat fiecarci Iinii deservite, redactate de acord cu asociatiiie de exportatori, determina astfel o frecventa rcdusa a diferendelor.La înlaturarea dificultatilor provenite din diversitatea de legi care au contiibuit si Regulile dc la Haga care, dupa cum s-a mai aratat, au stabilit reguli uniforme, cel putin in cc priveste clauzele de limitare a raspunderii armatorilor într-un conosament standard.Natura juridica si scopul conosamentului sînt diferite de cele ale contractului de navlosire, care este un contract limitat la partile contractantc in ccea ce priveste efectele Iui. în cadrul unui conosament situatia este cu totul alta, deoarece acesta cuprinde promisiunea carausului ca va transpona marfa de la un anurnit incarcator in scbimbul unei remuneratii, dintr-un anurnit port tn altul, in conformitate cu clauzcle cuprinse in acest document. Carausul adreseaza promisiunea sa nu numai incarcatorului ci si tuturorposesorlor ulteriori si conosamentelor si el nu poate opune unei terte pcrsoane posesoare a acestui document clauze sau aparari cc nu sint cuprinse intr-insul. Prin natura Iui conosamentul constituie un titlu circulabil, reprczentativ al marfii, un titlu de valoare facînd parte din catcgoria inscrisurilor-titluri de credit, si anume din subdiviziunea titlurilor de credit reprezentative, adica a acclora care reprezinta marfa ce se transporta.
Natura si scopul conosamentului ne indica continutul lui obligatoriu.Pentru ca promisiunea de a transporta marfuri pe care sa-l lege pe carausul in numele caruia comandantul navei a emis conosamentul, este logic ca acest titlu sa cuprinda:
a) numele carausului sau, cel mai des al navei care atesta;
b) ca a imbarcat (shipped);
c) intr-un anumit port (portul de încarcare);
d) de la un anumit încarcator (schipper);
e) cu destinatia urnui anumit port (portul de descarcare);
f) pentru un anume destinatar (sau mentiunea ca conosarnentul este la ordin sau la purtator);
g)remuneratia la carc are dreptul carausul: navlul, aratîndu-se daca s-a încasat sau nu anticipat (freight prepaid/freight payble at destination);
h)numaru] de exemplare ale conosamentului;
i)data si locu] unde s-a elibcrat conosamentul;
j)semnatura comandantu]ui navei; stampila navei;
Aceste mentiuni firesti, obligatorii, sînt enumerale si în Codul comercial român în art. 565. Regulile de Ia Haga nu determina întreg continutul obligatoriu a] conosamentului; ele se marginescsa prevada în art. 393 marcile necesare identificarii marfii, numarul coletelor sau aI obiectelor ori cantitatea sau greutatea lor, precum si starea si conditiile aparente în care se afla marfurile.In afara de continutul obligatoriu al conosamentului, trebuie mentionat ca acesta mai poate avea si un continut facullativ, pnn care se completeaza enunturile obligatorii.
Acest continut facultativ se subdivide în:
a)clauza modalitatii, care determina conditii]e (modalitatile) în care urrneaza sa se efectueze transportul, cum sînt: moda]itati de plata a navlului, felul cum se va proceda Ia plata taxelor si cheltuielilor ocazionate la încarcarea si descarcarea marfuri]or sau în cursul calatoriilor, rutele ce le va urrna, eventual esca1eIe etc. Aceste clauze se mai numesc si conditiile conosamentului.
b)clauze derogatorii, denumite în Iimbajul international al comertului maritim exception clauses, care constituie derogari de la normele cu caracter supletoriu (facultativ). Prin clauze derogatorii (de exceptare) se tinde la exonerarea sau lirnitarea raspunderii partilor contractante dar mai ales a carausului.
§ 3 Clasificarca conosamentelor dupa felul transmiterii proprietatii marfurilor mentionate in cuprins
Incarcatoruiui îi revine dreptul de a indica sau nu o anume persoana care-i va prirni rnarfa (destinatar), aceasta rnarfa urmînd a fl înscrisa în conosament. în cazul în care se indica o anume persoana care sa primeasca marfa, aceasta urmeaza sa fie consemnata în partea ce constituie continut obligatoriu, la rubrica consignee.Din punct de vedere al transmiterii conosamentelor, prin aceasta a proprietatii marfîi, distingem urmatoarele feluri de conosaxnente;
A) conosamente nominative;
B)conosamente la ordin;
C) conosamente la purtator,
D)gir în alb;
E)conosamente la purtator;
A. Conosamente nominative
Conosamentul esle cu titlu nominativ atunci cînd el este emis în favoarca unei anumite pcrsoanc indicate încuprinsul sau (destinatarul). Acest fel de titlu nu îngaduic negocierea Iui cu usurinta, dcoarecc, perntru a putea transfcra marfurile în calatorie, persoana indicata în conosament trebuic sa faca un act de cesiune (transrnitere cu titlu de catre o persoana altei persoanc a unui drept de creanta în temeiui unui contraclt pc care apoi sa-1 notifice comandantul ui navei. În caz contrar, comandantul dctine marfa pentru persoana indicata în conosamentul detinut la hord.Conosamenteie nominative prezinta avantajul ca pun la adapost pc destinatar de eventualele pierderi ale originalului. Acest fel de conosament este din ce în ce mai rar întîlnit în practica, deoarece cste negociabil cu greutate. Inconvenientul este azi înpartc înlaturat, întrucît, prin analogie cu pnncipiile dreptului cambial, conosamentul este socotit prin el însusi un titlu Ia ordin, deci transmisibil prin gir.
B. Conosamente la ordin
.Cel rnai frecvent întîlnit estc conosamentul Ia ordin. Ei este emis la ordinul unei anumite persoane (fie al destinatarului marfurilor fie chiar al incarcatorului) care apoi va gira (andosa) conosamentul unei alte persoane. Prin gir aceasta persoana devine proprie1ar (sau creditor amanetar), cel care a obtinut documentul a devenit si detinatorui simboiic aI marfii.
Trebuie sa mentionam ca se pot emite si conosamentc la ordin în.alb, adica sa se indice beneficiarul.
Procedeul de transmitere al conosamentelor la ordin estc similar transmiterii politelor(cambiilor)cîrmuite de principiul ca cel care obtine.prin gir polita obtine si drepturile enuntate în cuprinsul ei. Asemanarea dintre conosament si polita a facut ca primul sa mai fie denumit si polita dc încarcare, termen întrebuintat de Codul comercial român si Codul italian al navigatiei. Chiar în dreptul englez, conosamentul este numit bill of lading, iar polita (cambia) - bill of exchange.
Dupa cum o cambie, chiar daca nu prevede clauza la ordin, este totusi transmisibila prin gir, tol astfel si un conosament este transmisibil prin gir, daca în acest document nu se poate prevede în mod erpres clauza nu la ordin. Clauza' nu la ordin 'înseamna ca titlul nu este transmisibil decît folosind cesiunea din dreptul comun; el va fi socotit un conosamcnt nominativ. Prin urmare, aratarea persoanei indicate în conosarnent ca beneficiarâ nu inscamna ca titlul este nominativ, decît daca el cuprinde ciauza 'nu la ordin 'sau al
ta echivalenta.
La început posesorul (holder) poate fi încarcatorul la ordinul caruia s-a emis conosamentul, sau poate fi chiar dcstînatarul (consignee). Daca posesorul vrea sa transmita conosame.ntul, el scrie si sernneaza pe verso-ul documentului ordinul de transmitere.
C.Gir în plin (indorsement in full)
În ordinul sau, posesorul poate desemna persoana carcia i se face transmiterea si, în acest caz, sîntem în prezenta unui gir in plin. În lirnba engleza si în comertul international, girul în plin este dcsemnat prin cuvintele indorsement in fulI.Cel care gireaza (girantul) este desemnat, în comertul international, prin termenul englez indorser, iar girantiil prin termenul indorsee.
D.Gir in alb (indorsement in blanke)
Se poate întîmpla ca posesorul (holder) sa nu indice persoana careia i se transmitc conosamenlul; în acest caz, girul consta numai in semnatura girantului, numindu-se gir în alb sau indorscmcnt in blanke. Un conosament cu ordinul în alb sau cu girul în alb circula din mina in mina, întocmai ca si un titlu Ia purtator, putîndu-se intoarce fara nici o alta mentiune, în proprietatea primului girant care a transmis conosamentul. Posesorul conosamentului poate oricînd sa complcteze girul în alb sau conosanientul emis în alb.Spre deoscbire de girurilc unei cambii, cei care gireaza un conosament nu se obliga personal (nu sînt garanti); totusi tntocmai ca la canibii, pentru ca posesorul conosameritului sa poata valorifica drepturile rezultînd din acest document, trebuie sa se legitimcze prlnlr-un sir neîntrerupt de giruri, începînd cu giruI scris de persoana Indicata ca beneficiar aI conosamentului si ajungînd ptna Ia accla care prezlnta conosamentul la descarcarea marfii. La descarcare comandantul este obligat sa verifice daca sirul girurilor nu este tntrerupt, dar nu si autenticitatea semnaturilor celor care figureaza ca giranti.
E Conosamente Ia purtator (to bearer)
Un conosament poate fi la ordin, darpoate fi în alb, adica sa nu se indice persoana în ordinul careia s-a emis conosamentul. Trebuie precizat ca în cazul emiterii ordinului în alb, titlul nu devine la purlator, deoarece persoana poate oricînd sa-1 completeze cu numelelui sau cunumele altei persoane.
Conosamentul este la purtator cînd pc el sînt scrise cuvintele la purtator. Unastfel de titlu este prin excelenta negociabil, dar utilizarea lui prezinta un considerabil pericol, deoarece prin natura Iui, conosamentul Ia purtator, îndrituieste pe orice detinator sa reclame marfa. Aceasta face ca el sa fie foartc rar întilnit în practica comerciala
internationala.
§ 4. Traosporturile directe si conosamentul acestora
A.Through bill of lading
Adcseori nu toatc rnarfurilc se transporta pîna la destinatie cu un singur mijloc dc transport, acesta cuprinzînd o gama întreaga de combinatii (nava, vagon, cai ruticrc ctc).Din varictatea mijloacelor de transport pentru o singura miscare a marfurilor, de Ia furnizor Ia curnparator, se pot ivi o serie întreaga de riscuri si dificultati care pot producc pagubc cclui carc a emis un conosament pentru accasta calatorie, un conosament, asa cum i sc spune în cercurile comercialc internationale, through bill of lading, sau conosamcnt direct cum i se spunc în materia de specialitate din tara noastra. Aceasta cxplica de ce armatorii evita ascmenea opcratii pentru a înlatura oricc raspundcri în ceea ce priveste riscurile pe etapele carausilor succcsivi si pentru a limita raspunderea numai la pierdcre sau avariile suferite de marfa în cursul voiajului pe nava armatorului initial, care elibereaza conosamentul direct. Acesta trebuie sa insereze în conosament o clauza de exonerare.Nu trebuie sa se piarda din vedere ca transportul efectuat cu un conosament direct constituie un contract de transport unic. Primul caraus, caruia i s-a încredintat marfa, este caraus si in acelasi timp este si comisionar (el executa contractul de comision din punct de vedere jurldic tn numele sau, dar pe socoteala altei persoane). Carausul este garant pentru faptele Iui personale, în calitate de transportator si, în acelasl timp, este garant, în calitate de comisionar, pentru faptele transportatorilor succesivi.
Prirnul caraus este eliberat de raspundere, daca dovedeste ca marfa a pierit sau s-a avariat din cauze de forta majora. În cazul cînd pierderea sau avarierea a avut loc în cursul unui al doilea transport, el este obligat sa dovedeasca ca marfa a fost transportata în bune conditii.
Primul caraus nu poate opune încarcatorului clauzele inserate în conosamentele transporturilor succesive.
Pentru a scapa de raspundere, el insereaza mai întotdeauna o clauza prin care raspunderea sa înceteaza de îndata ce marfa a fost predata carausului succesiv. O asemenea clauza este limitata, deoarece în materie de transporturi comisionarul cste liber sa limiteze, pe cale de conventi; întinderea raspundcrii sale. El nu trebuie sa uite ca, în calitatea sa de comisionar de transporturi, emitatorul conosamentului direct are obligatia de a determina pe carausul succesiv sa emita un conosament pe numele destinatarului, conferindu-i acestuia un drept direct contra carausului urmator celui initial. În situatiile analizate mai înainte se poate emite un conosament unic pentru întreaga calatoiie, desi cxisla mai multi carausi succcsivi. Acestui fel dc transporturi îi corespund transporturile cumulative pc cai ferate, cînd marfa încarcala într-o tara poate parcurge cu aceeasi scrisoare de trasura, retelc de cai ferate ale mai multor tari.Încadrul transporturilor pe apa, armatoru] care emite unconosamcnt direct raspunde pentru transport nu numai pe timpul calatoriei pc nava sa, dar si pcntru calatoria pe navele succesive, daca în conosamenl nu s-a prevazut contrariul.Întrucît conosamentul este semnat nu numai de primul caraus, carausii care ar urma sa efectueze transporturile succesive nu sînt legati de acest conosament, decît daca cel care a semnat si eliberat conosamentul avea autorizatia de a-i obliga sau daca, dupa semnare, carausii succesivi 1-au ratificat.Totusi, în cazul în care un caraus succesiv a primit si a încarcat pe nava lui o marfa pentru care s-a emis un conosament direct, el devine prin acest fapt raspunzator de pagubele suferite de încarcatura, întocmai oricarui caraus. Într-o asemenea împrejurarc, carausul succesiv se va prevala, desigur, de conditii]e de exonare cuprinsa în conosament, socotite ca stipulate si în favoarea sa.NavIul unui asemenea transport se datoreaza în întregime emitentu]ui conosamentului, urmînd ca acesta sa platcasca navlul corespunzator stabilit carausilor succesivi.Dupa prezentarea succinta a acestui fel de transport combinat, a conosamentului direct emis,a riscurilor si raspunderilor ce se ivesc, putem formula pe scurt definitia conosamentului direct, astfel:
conosamentul ce acopera un transport de marfuri care se efectueaza succesiv pe mai multe nave, sau cînd transportul se executa pe uscat si pe mare, ori pe mare si pe calea aeru]ui.
B.Conosamentul primit pentru incarcare (received for shipment bill of lading)
Prin conosament de marfuri primite pentru încarcare (received for shipment bil] of lading) se întelege acel conosament eliberat de caraus (nu de comandant), de regu]a o companie de navigatie, sau de o agentie maritima anume autorizata în acest sens de caraus, prin care armatorul se obliga a încarca pe o anumita nava sau pe una din navele sale, marfurile luate în custodie si pe raspunderea sa de la încarcator, spre a le transporta într-un anumit port.Din defînitia enuntata reiese foarte clar ca acest conosamenl are drcpt obicct marfa carc n-a fost încarcata dar a fosl luata în custodie de catrc caraus, ofcrindu-i acestuia avantajul dc a fi sigur dc încarcarca ei fara întîrzicrc. ccea ce constituic o mare înlesnirc pcntru navclc de linie, ascmcnea nave neputînd întîrzia în porturile dc cscala pcntru a astepta
pîna ce clcntii îsi aduc marfurile spre înearcarc. Accst, documcnt confera avantaj încarcatorului. dcoarccc procura accstuia un titlu ncgociahil, mai înainte ca marfa sa plecc în calatoric, dîndu-i posibilitatca dc a-l ncgocia sau a-1 trimite la destinatic prin posta (posta aeriana obisnuita).Cu toate avantajele cc le ofera atît încarcatorului cîtsi armatorului, el cste contrar ideii principalc ce sta la baza unui conosamcnt, dcoarece received for shipment bill of lading nu constituic proba ca marfa s-a încarcat. Din diferite motive, se poatc întîmpla ca marfurile descrise în document sa nu mai fie încarcate. Totusi, data fiind utilitatca lui, acest document este astazi admis în codurile de navigatie mai noi (Codul sovictic si italian a1 navigatiei).
Daca la data încarcarii marfli, acest conosament, n-a fost negociat, poate fi prezentat carausului sau reprczentantilor, inclusiv comandantului, spre a face mentiunea încarcat pe nava ..., aratîndu-se si data încarcarii (shiped on board of m/s...). Aceasta mentiune constituie probaîncarcarii pe nava a marfurilor specificate si descrise, atribuindu-i si întregindu-i functiile ce le îndeplinsc ascmenca titluri de credit reprezentative.
C. Conosamentul fractionat si modul de obtinere (delivery orders)
Sînt situatii cînd pentru o partida de marfuri încarcate pe o nava se emite un singur conosament iar aceasta urmeaza a fl predat mai mu]tor destinatari, sau vînduta fractionat. Pentru a se înlesni vînzarile si încasarea preturilor mai înainte ca cumparatorul sa primeasca marfa, practica comerciala a creat conosamentul fractionat.
Daca necesitatea cere un asemenea conosament, încarcatorul va restitui conosamentul eliberat pentru întrcaga cantitate de marfa si va pretinde în schimb tot titluri circulabile, fiecare dintre ele reprezendînd cîte o fraetiune din marfa cc cra consemn ata în conosamentul initial. Aceste fractiuni adunate vor trebui sa coincida cu cantitatea înscrisa în conosamentul eliberat initial. Astfel au luat nastere alte titluri care poarta denumirea de delivery orders (conosament fractionat).
Ca si conosamentul propriu-zis, conosamentul fractionat este un titlu de valoare (de credit, hîrtie de valoare), negociabil si care poate fi nominativ, la ordin si la purtator. Deci este un tillu care îsi are o existenta deosebita si autonoma, constituind un nou conosame nt, însa are valoarea. juridica a unui conosarncnt numai daca cstc scmnat de comandant sau de armator, în care caz sc numcste' conosamcnt fractionat propriu'. Cînd documcntul fractionat cstc eliberat dc posesorul lcgitim al conosamentului initial, fara nici o intcrvcntie din partca navlositorului sau armatorului, sc numcstc 'conosamcnt fractionat impropriu' sau bon de livrarc si nu arc valoarca juridica a unui conosarncnt, dcoarece conosamcntul initial nu a fost retras din ci rculatic, conosarncntul fractionat circulînd numai în virtutca încrcdcri pc carc o prczinta scmnatarul Iui.Conosamentcle fractionatc sc pot obtinc prin urmatoarcle modalitati:
1)Poscsorul legitim al conosamcntul ii se adrcseaza comandantului navei sau armatoru]ui ori unui reprczcntant al accstuia si-i cerc fractionarea conosamentului în mai multc delivery orders, predînd conosamcntul original. Comandantul sau agentul navci prirnind si rctinînd conosamcntu] original elibereaza numarul dc conosanicntc fractionatc doritc, mentionînd pe fiecare din accstea ca: s-a clibcrat pc baza conosamcntului nr.... (identifîcarea accstui titlu) .... si cu toatc conditiilc si cxcrcitiile prevazule în acest titlu, adaugîndu-se ordinul: bincvoiti a prcda marfa (se specifica marfa si fractiunca ei) ... domnului x ... ctc. ; dclivcry orders va deveni un conosament fractionat propriu care va substitui conosamentul initial numai dupa ce va fi scmnat de comandant sau agentul acestuia (al armalorului, al navei).
2) Posesorul legitim aI conosamentului emite un numar de conosamente fractionate pc care apoi le supune semnarii comandantului, armatorului sau agentului accstuia, ocazie cu care îi înnmîneaza si conosamcntul initial; comandantul navei sau armatorul confrunta documentele ce i-au fost prezentate cu conosamentul original iar daca tolul este corect, retine conosamentul original, punînd viza si semnatura pe delivery orders care vor fi Iuate de prezentator în substituirea conosamentului retinut de catre cel care a pus viza si semnatura pe noul titlu; acest titlu devine tot un conosament fractionat propriu.
3) Într-o alta modalitate, conosamentele mai pot fi fractionate dar fara interverltia si aprobarea comandantului sau agentului armatorului, în acest fel obtiniîndu-sc conosamente fractionate improprii; noile conosaxnente sînt fractionate de catre posesorul lcgitimal conosamentului original fara interventia comandantului sau a agentu1ui armalorului navei; noile titluri vor circula doar pe baza încrederii ce inspira semnatura posesorului conosamentului, dar cu nesiguranta ca posesorul conosamcntului original nu va trimite acest titlu unei a treia persoane care va obtine predarea marfurilor, avînd în vedere ca delivery orders nu s-au ridicat ]a rangul dc conosamennte prin substituire, deoarece nu sînt vizatc dc comandant sau agentul arrmatorului. Delivery orders improprii se bazcaza pe un uz cc s.a impus în comertul maritim, fiind determinat de faptu] ca marfa, calatorind pc o nava, este vînduta mai înainte ca vînzatorul sa fie în poscsia conosamentului, titlul ncgociabil si deci în imposibilîtatea dc a-1 înmîna cumparatoruiui.Vînzatorul recurge 1a delivery orders improprii pentru a obtine contravaloarea marfuri]or, luîndu-si obligatia ca, imediat ce va intra în poscsia conosamentului, sa-1 gireze catre o casa dc cxpeditie. La primirea încarcaturii, aceasta casa va distribui fractionat marfurile difcritilor cumparatori, potrivit datelor din ficcarc delivery. Este vorba dcci de un ordin dat dc titularul unui conosament catre o casa de cxpcditie, în virtutea caruia casa de expeditie va proceda la executarca
Daca cel care scmneaza delivery orders, precuxn si casa de cxpcditic (comisionare ce]ui dintîi) sînt firme comerciale de încredere, atunci dclivery orders improprii vor circula iar bancile vor acord.a avansuri sau creditc si pe asemenea documente.
§ 5. Conosamente cu si fara rezervc tn ceea ce privestc rnarfa (Clean & foul bill of lading)
Conosamentul poate contine clauze constînd din mentiuni speciale privind situatia marfurilor si modalitatillor în care urmeaza a se efectua transportul accstora. Daca în conosament nu s-a facut nici o rezerva asupra starii si conditiei marfurilor, clauza ,,încarcat în stare si înconditii aparcnt bune (în aparent good order and condition) imprimata pe document îsi gaseste completa ei aplicatie.În aceasta situatie documentuj cste denumit cleanbill of lading. Potrivit sistemul adoptat de Regulile de la Haga, carausul va putea totusi sa dovedeasca ca starea reala a marfurilor si cantitatea Ior la data încarcarii n-au fost cele indicate în conosament.Trebuie mentionat ca, dupa cum reiese din cuprinsul art.3, §3 Regulile de la Haga, cei care le-au redactat au urmarit sa se elibereze din conosament curat. Într-adevar, înpartea finala a mai suscitatului paragraf se prevede ca nici un caraus, comandant sau agent a1 carausului nu este obligat sa declare sau sa înscrie în conosament vreo marca, vreo cantitate, sau vreo greutate, atunci cînd are motive temeinice sa creada ca accasta nu reprezinta starea marfîi primite de el, sau nu are posibilitatea sa verifice aceasta marfa prin mijloace rezonabile.Din cele de mai sus se desprinde concluzia ca agentul navei sau cornandantul nu este obJigat sa primeasca marfuri]e pe care nu lc poate verifica, dat fiind raspunderea ce-i rcvine în baza prezentei ca indicatiile din conosament sînt exacte.Cele enumerate mai sus obliga pe comandantul navei sa dea dovada de multa precautie la semnarea conosamentului în acele împrejurari în care are suficiente indicii ca declaratiile scrise ale încarcatorului nu sînt cxacte.Cand comandantul are unele îndoieli referitoare la cantitatea, starea si conditiile marfii, se obisnuieste ca acesta sa elibereze un conosament curat în schimbul unei scrisori de garantîe (leter of indemnity) care este ,,un act autentic sau sub scmnatura privata, emis de o banca, institutic, firma, sau o persoana juridica prin care comitentul se obliga ca în anumite conditii, sa plateasca o anumita suma de bani, sa dezdauneze sau sa exonereze de raspundere partea contractuala sau persoana în favoareacareia s-a eliberat, în cazul în care se va produce sau nu se va produce evenimentul, faptul sau paguba, care ar putea constitui un risc al persoanei, sau partii ce se cere exonerata de raspundere.Din cele de mai sus am putea concluziona eronat ca in baza unei scrisori de garantie, incarcatorul se punc la adapost in ceea ce priveste marfa si ca poate obtine un titlu de credit negociabil odata cu incarcatura marfurilor, indiferent de starea, conditia acesteia. Cu toate acestea, comandantii obisnuiesc sa insercze în conosamente rezerva cu privire Ia specificarea marfli.Specificarea marfurilor, privind natura si felul lor, numarul coletelor, greutatea, continutu1, marcilc, calitatea, felul si starea ambalajului etc., este data de catre încarcator în scris. În fapt, comandantului i seprezinta, de catre agentul navei sau de catre încarcator, conosamentul gata completat, iar acesta verifica si semneaza conosamentu] care este unformu]ar tip. Cunoscind insa gravele consecinte ce decurg din sernnarea Iui cu usurinta, comandantul sau reprezentantul carausului va fi cu greu determinat sa semneze fara ezitare un asemenea conosament.
Din aceasta cauza, în mai toate conosamentele se gasesc imprimate clauze de rezerva, care de multa vreme au devenit clauze de stil, adica nelimitate în asemenea documente.Aceste clauze de rezerva au o clauza marturisibila, dar de cele mai multe ori ele ascund si o cauza nemarturisibila.Clauza marturisibila consta tn aceea ca nava nu poate astepta sau chiar întîrzia pentru verificarea amanuntita a marfuri1or Pe de alta parte, în anumite împrejurari estc imposibilsa se poata verifica felul, calitatea, cantitatea si conditia marfii, deoarece comandantul navci sau agentul armatorului, al carausului, nu este un tehnolog sau merceolog pentru orice fel de marfuri.În ceea ce priveste cauza nemarturisibila a clauzei, se poate spune ca invocînd accasta imposibilitate de a semna fara rezerve, comandantul încearca sa ascunda intentia carausului de a se exonera de obligatia ce-i revinc în baza contractului de transport de marfuri pe mare, adica de a face ca marfa sa ajunga la destinatie în acceasi stare în care ea a fost încarcata.Exonerarile erau Iegitime la aplicarea regulilor, deoartce forta probanta a conosamentului fata de terte persoane estc absoluta.Rcgulile de la Haga nu admit nici o clauza care sa aduca direct sau indirect la exonerarea carausului de raspunderea la care Regulile sau obiceiul il obliga. În schimb, forta probanta a conosarnentului este numai relativa. Pentru conosamentele nesupuse Regulilor de la Haga, clauzele de cxonerare si-au pastrat toata eficacitatea.ln continuare vom examina clauzele de cxonorare, fara a ne prcocupa de Regulile de la Haga.
A. Greutatea necunoscuta (Wcight unknown)
PrIn aceasta clauza carausul intelege sa nu-si asume raspunderea in ceca ce priveste greutatea declarata de catre inearcator si mentionata în conosament. Acest document nu constitule o dovada nici pina Ia proba contrarie, pentru greutatea mentionata. În caz d.e diferend destinatarul (posesorul conosamentului) trebuie sa faca dovada ca marfa trecuta in document nu avea greutatea specificata si deci sa faca astfel raspunzator pe caraus de pierdere partia]a sau totala a marfli, dupa caz.În ceea ce priveste verificarea pe care comandantul navei trebuie s..o faca cu privire Ia indicatiile tncarcatorului referitoare la greutatea marfli de transport, iata ctteva consideratiuni de interes practic.în cazul unui caric ,,plin si complet (fuII and complet cargo), comandantul are posibilitatea sa verifice, intr-o oarecare masura, exactitatea indicatiilor referitoare la greutati, dupa pescajul navei. Cunoscînd deadweight-ul navei si facînd reducerile aferente greutatilor care nu constituie marfa, cifra ramasa trebuie sa corespunda cu cifra declarata de Încarcatori. Daca diferenta dîntre cifra astfel calculata de comandant si cea înscrisa în conosament este importanta, el are dreptul sa protesteze, cerînd plata diferentei de navlu pentru cantitatea incarcata în plus, iar în cazu] în care cantitatea este în minus, trebuie sa pretinda încarcarea diferentei de marfa pîna la completarea cifrei aratate în conosament. Prin existenta în conosament a clauzei de mai sus, aceasta nu mai este o dovada în ceca ce priveste greutatea (dovada prima facie).Pentru conosamentele guvernate de Regulile de Ia Haga, situatia juridica se considera, în genere, diferita.Intr-adevar, s-a aratat ca înlr-un conosament cîrmuit dc accste reguli, comandantul navei (sau agentul reprezentînd pe caraus) trebuie sa indice:
a) marcile principale necesare identi1~carii marfurilor,
b) numarul coletelorsau al pieselor, cantitatea sau greutatea, dupa caz
c) starea si conditia aparenta a marfurilor, conf.art.3, §3.
Este adevarat ca datele de mai sus sînt fumizate de încarcator, dar comandantul navei sau agentul carausului trebuie sa înscrie greutatea indicata, afara de cazul cînd are motive serioase sa puna la indoiala aceasta greutate. Daca exista asemenea motive - ne spun Regulile de la Haga - comandantul navei este indrreptatit sa refuze semnarea conosamentelor.In general se considera ca redactorii Regu1ilor de Ia Haga s-au temut de clauzele prin care armatorii se exonerau de raspundere, pentru pierderea sau avarierea marfurilor în timpul transportului, si au facut sa nu mai aiba efect clauza weight unknown, decit in cazul în care comandantul nu a avut posibilitatea rezonabila de a controla sau a avut motive de a se indoi de exactitatea greutatii declarate de încarcator. In aceasta ultima ipoteza, posesorul legitim al conosamentului are sarcina sa dovedeasca ca marfa ce i se preda nu are greutatea ce o avea la încarcare.Cu exceptia aratata mai sus, Regulile de la Haga au admis prin art.3 par.4 sistemu1 anglo-saxon, care limiteaza forta probanta a conosamentului numai pîna la proba contrarie (prima facie) si lasa deci dreptul pentru carausi de a dovedi ca greutatea înscrisa în conosament nu este cea adevarata. în aceasta privinta paragraful citat are acest cuprins:,,Conosamentul care cuprinde cele prevazute la paragraful 3, aliniatul a, b si c, ecbivaleaza cu prezumtia, pîna la proba contrarie, ca marfa a fost primita de carausi asa cum a fost descrisa în conosament.
B. Greutatea, continutul si valoarea necunoscuta (Weight, contents and value unknown)
Daca carausul insereaza în conosament clauza ,,greutatea, continutul si valoarca necunoscuta, prin aceasta el nu recunoaste nici greutatea, nici continutul si nici valoarea marfli indicate de încarcator. o asemcnea clauza are drept efect sa faca din transportul marfurilor ,,un contract de transportare de colete, indiferent de continutul lor.Dcsigur ca valabilitatea unei ascmenca clauze nu poate fi contestata în drcptul comun, dat fiind ca partile sînt libere sa insereze clauzele considcrate de ele ca cele mai potrivitc.Carc estc situatia pentru un conosament cîrmuit de Regulilc dc la Haga? S-au aratat efcctelc clauzei greutatea necunoscuta în urma adoptarii rcgulilor, dar ce sc întîmpla cu partea din clauza referitoare la continutul si valoarea marfurilor?Aceasta partc ramîne cficacc, deoarece Regulile de la Haga nu (obliga ca scmnatarul conosamentului sa veriflcc continutul si valoarea marfurilor. Prin art.3 al accstor reguli, armatorul nu este obligat sa raspunda pentru valoarea marfurilor dccît pîna la suma de 200 (Iire sterline) de colet sau unitatc de marfa, ori cu echivalentul acestei sume în orice alta moneda. Pcntru marfurile de valoare mai marc comandantul, respcctiv armatorul va raspunde numai daca în conosament s-a trecut anume valoarea acestor marfuri si, în accst scop, s-a încasat un navlu, special marit, luindu-se masuri dcosebitc de pastrare la bord. Aceasta raspundere presupune exigenta unei conventii speciale, care iese din cadrul transporturilor de marfuri obisnuite.
Carausul cauta sa introduca în conosament o clauza de rezerva cît mai corespunzatoare, deoarece orice rezerva constituie o exceptie de la raspunderea obisnuita si, în drept, exista principiul ca o exceptie de la regula este de stricta aplicare, adica ea nu poate fi extinsa la alt caz decît Ia ccl anume prevazut în dispozitia respcctiva. Din aceasta cauza, în mai toate tipurile de conosamcnte exista imprimata o clauza al carui cuprins cste, de obicei, numarul, cantitatea, greutatea, conditiile, masura si valoarea necunoscuta.
C. NUmarU1, cantitatea, greutatea, conditiilc si valoarea necunoscuta (nurnber, quantity, weight, conditions and value unknown)
Conforfn drcptului comun, o asemenea clauza este valabila, ea putînd fi înscrisa cu toata eflcacitatea în transporturile si conosamentele nesupuse Regulilor de la Haga. daca însa conosamentul în care figureaza o astfel de clauza este cîrmuit de Regulile de la Haga, se considera, în general, ca aceasta este contrara Iegii (regulile avînd forta de lege), pentru motivul ca numarul, cantitatea si greutatea sînt elemente impuse a fi veriflcate la semnarea conosamentului potrivit art.3 mai sus citat.
D.Conditia necunoscuta (condition unknown)
În general, un comandant nefiind un merceolog nu este tinut sa cunoasca caracteristicile diferitelor feluri de marfuri. In cazul în care nu face nici o mentiune pe conosament, prin care sa inflrme starea si conditia marfii, consemnate pe baza declaratiei încarcatorului, înseamna. ca se semneaza un conosament curat (clean), adica nava confirnia ca marfurile au fost încarcate înstarea în care au fost declarate de încarcatori si dcci carausul are obligatia sa le predea în aceasta stare.Comandantul nu va trebui sa elibereze un conosament in apparentt good order and condition - starea si conditile aparent bune - daca marfurile sînt prost ambalatc iar marfa prezinta defecte vizibile (saci patati, baloti rupti, butoaic cu scurgeri etc.)Ca masura dc precautie, se rccomanda sa se examineze daca marfa prezentata în buna stare si conditie la ambalare va putea ajunge, mai alcs tiniîndu-se seama de ambalajul ei, în aceeasi buna stare la destinatie, deoarece, carausu] este obligat sa predea marfa nevatamata.În cazul în care ambalajui este considerat ca insuficientde rezistent pentru un voiaj de mare, se recomanda inserarea unei clauze cu urmatorul cuprins: ,,Se atrage atentia asupra ambalajului acestor marfuri, care, dupa parerea carausului, este nesatisfacator. Ramîn neatinse toate drepturile, iar carausul este eliberat de raspundere, în eventualitatea de pierderi.În cazul în care marfurile nu sînt de]oc împachetate si Încarcatorul nu le-a indicat în conosament ca neîmpachetate (unpacked)sau neprotejate (unprotected) se recomanda o clauza de felu] urmator: ,,Marfurile sînt încarcate neprotejate, iar carausul este scutit de raspundere în caz de pierdere sau avarie pe care marfurile]e-arsuferi de pe urma acestui fapt.
E. Marcile si calitatea (marks and quality)
Potrivit Reguli]orde la Haga, art.3 alin.3 litera c, se interpreteaza ca cel ce semneaza conosamentul este tinut sa înscrie în acest document marcile aratate în scris de încarcator si care servesc pentru identificarea marfurilor (a nu se confunda marca de port (-port mark-) cu marca de identificare (-lading mark).În accasta situatie conosamentul are forta probanta numai pîna la proba contrarie, cînd armatorul poate sa dovedeasca inexactitatea unor marci trecute în conosament.Semnat cu conditia prezentarii unui ships clean receipt. S-a decis ca, daca s-a semnat un received for shipment bilI oflading cu rezerva ca ulterior sa se prezinte un mate's recept fara rezerve (clean)si daca în acest act ultcrior se constata ca unele colete erau în stare avariata, carausul nu poate fi împiedicat sa dovedeasca adevarata stare a marfli la încarcare.
F.Masura sau greutatea aproximativa (said to measure weight)
Daca sc înscrie înaintea cifrei care indica masura ,,said to measure sau înaintea cifrei care indica greutatea ,,said to weight, aceasta înseamna ca nu au putut fi vcrificate de comandant în cadrul unei diligcnte rezonabile.Aceste clauze continua sa fie imprimate în conosamente, chiar sub imperiul Regulilor de la Haga, deoarece aceste reguli nu guvcrneaza transportul în totalitatea lui, ci numai de Ia primirea marfurilor sub palanc si pîna Ia predarea lor.Despre aceste clauze vom mai discuta cu prilejul examinarii raspunderii generale a carausului pentru picrderile sau avarierea marfurilor luate in primirc spre a fi transportate. Aici le amintim numai referindu-ne Ia continutul obligatoriu al conosamentului.
G.Curat la bord (clcan on board)
Pentru a nu exista îndoiala ca un conosamentnu ar fi curat, in unele porturi se obisnuieste sa se înscrie in corpul conosamentului cuvintele clean on board.Daca pe un conosament este înscris clean on board, dar comandantul a facut totusi o mentiune oarecare, docuxnentul nu mai este curat, deoarece scrierea de mîna pe un conosamenl primeaza fata de textul imprimat sau scris la masina.Declaratiile false ale încarcatorului. S-a aratat ca încarcatorul da în scris toate indicatiile necesare pentru identitlcarea marfurilor. De multe ori, comandantul sau agentul navei nu dispune de timpul necesar si nici n-are cunostintele de specialitate care sa-i tngaduie sa verifice daca cele indicate de încarcator sînt exacte. Încarcatorul este garant pentru tot ceea ce a indicat în scris si trebuie sa repare orice daune ar pricinui carausu1ui din cauza declaratiei inexacte si care a determinat semnarea contractului.Acest principiu îl gasim consflntit si prin art.5 din Regulile de la Haga, care prevede ca încarcatorul va îndemniza pe caraus de orice pierdere, daune sau cheltuieli prevenite sau rezultînd din inexactitati în aceasta privinta.
H Clauzele privind modalitatile transportului
citeodata, în conosamcnt se prcvede, în aFara dc portul dc destinatie si ruta, precum si eventuale]e esca]e, locu] undc sînt încarcatc marfurilc pe nava, în sarcina cui sînt che]tuieli]e si riscurile încarcarii, stivuirii, descarcarii, modalitatca platii navlului etc.În cazul unci nave navlosite cu un charter. se obisnuicste ca în conosamentsa se încorporeze si dispozitiilc accstui contract. Accst Iucru este admisibil, exceptînd clauzele din chartcr-party carc ar fi în contrazicere cu dispozitiile Regulilor de Ia Haga, daca respcctivul conosamcnt este supus acestor reguli. Acestc dispozitii din charter-party sînt opozabilc si tertilor dobînditori si conosamcntului, cum ar fi: clauza referitoare la norma dc încarcare/dcscarcare, stalii, plata navlului mort, a contrastaliilor, a dcspagubirii pentru retinere etc.Forrna tip pentru a încorpora charter-party-u1 în biIl oflading cstc Toti tcrmenii, conditiile si cxceptiile din contractul charlcr-party datat sînt socotitc ca facînd parte integranta din acest bill of lading (alI terms, conditions and exceptioris of thc charter-party dated ... are decmed incorporated here in).De obicei conosameritele cuprind si o clauza prin care se arata ca sînt aplicabile Regulile de la Haga (Paramount clause).În afara acestor clauze, toale conosamcntele, fara exceptie contin trei clauze foarte importante privind executarea contractului de transpon maritim, si anume: clauza generala dc greva, clauza gencrala de razhoi si clauza generala de înghet.
|
