Cecul - Notiune, Raportul juridic generat de cec, Conditii de validitate, Transmiterea cecului

Cecul

A.Notiune

1465. Reglementare juridica. Cadrul de reglementare juridica privind cecul este dat de prevederile Legii nr. 59/1934 asupra cecului.

In art. 1-89 din Legii nr. 59/1934 exista dispozitii privind: a) elementele cecului; b) transmiterea cecului; c) avalizarea cecului; d) plata cecului; e) diferitele tipuri de cecuri.

1466. Definitie. In Legea nr. 59/1934  nu se da o definitie a cecului.

In doctrina, cecul a fost definit in sensul:

- 'cecul este un inscris care contine ordinul dat de emitentul cecului numit tragator, unei banci la care are disponibil banesc numita tras, de a plati o suma de bani unui beneficiar la prezentarea titlului' ^[1]

- 'cecul este un inscris prin care o persoana numita tragator da ordin neconditionat unei banci sau unei institutii de credit numita tras, sa plateasca la vedere o suma de bani in folosul unei alte persoane, numita beneficiar'^[2]

- 'cecul este inscrisul, purtand aceasta denumire prin care tragatorul da ordin neconditionat unei banci sa plateasca la vedere o suma determinata '^[3]

- ' cecul este un inscris prin care o persoana numita tragator da ordin unei banci la care are un disponibil banesc numita tras, sa plateasca la prezentarea titlului, o suma de bani unei alte persoane numita beneficiar'^[4]

In esenta, toate definitiile surprind componentele cecului ca titlu comercial de valoare, adica : a) participantii la raportul juridic privind cecul (tragator, tras, beneficiar) ; b) obiectul cecului (plata unei sume de bani) ; c) calitatea de inscris.

Consideram ca prin cec se intelege acel inscris denumit si titlu prin care o persoana denumita tragator (emitent) da un ordin neconditionat unei banci denumita tras, la care are un disponibil banesc, sa plateasca la vederea titlului, o suma de bani unei alte persoane denumita beneficiar.

B. Raportul juridic generat de cec

1467. Subiecte. Partile raportului juridic generat de cec sunt :

- tragatorul (emitentul) care da dispozitie bancii (trasului) sa faca plata ;

- trasul care primeste ordinul de a plati o suma de bani determinata ;

- beneficiarul, posesorul titlului sau terta persoana care incaseaza la scadenta suma indicata.

1468. Obiect. Raportul juridic generat de cec are ca obiect conduita partilor, adica actiunea la care este indrituit subiectul activ si cea la care este tinut subiectul pasiv.

Obiectul raportului juridic mentionat este actiunea tragatorului asupara trasului.

1469. Continut. Continutul raportului juridic generat de cec consta in totalitatea drepturilor si obligatiilor pe care le au partile acestuia.

Tragatorul are dreptul de a solicita trasului sa plateasca suma mentionata in cec.

Trasul are obligatia de a face plata catre beneficiar.

Beneficiarul are dreptul la incasarea sumei de bani de la tras.

C. Caractere juridice

1470. Categorii. Cecul are doua categorii de caractere :a) caracterele generale ale titlurilor comerciale de valoare ; b) caractere specifice.

1471. Caractere generale. Caracterele generale ale cecului sunt : a) caracterul constitutiv de drepturi ; b) caracterul formal ; c) caracterul literal ; d) caracterul autonom.

1472. Caractere specifice. Caracterele specifice ale cecului sunt : a) cecul este un titlu de credit ; b) cecul este un titlu la ordin ; c) cecul este un titlu care are ca obiect plata unei sume de bani ; d) cecul este un titlu abstract.

D. Functiile cecului

1473. Functii. Cecul este un titlu comercial de valoare care indeplineste urmatoarele functii:^[5] a) functia de instrument de plata ; b) functia de instrument de credit ; c) functia de instrument de retagere de fonduri din cont.

E. Premisele juridice ale emiterii cecului

1474. Premise juridice. Premisele juridice ale emiterii cecului sunt :

- existenta disponibilului in banca, adica tragatorul poate emite cecul numai daca are la banca un disponibil pentru efectuarea de plati de catre banca iar acesta sa fie prealabil emiterii si sa fie de valoarea cecului.

- existenta unei conventii intre tragator (client) si banca pentru emiterea de cecuri.

F. Conditii de validitate

1475. Conditii de fond. Cecul, ca act juridic, trebuie sa respecte conditiile de fond impuse de lege pentru orice act juridic: a) capacitatea partilor; b) consimtamantul valabil; c) obiectul determinat sau determinabil; d) cauza licita.

1476. Conditii de forma. Cecul trebuie sa fie elaborat in forma scrisa si sa cuprinda mentiunile obligatorii prevazute de lege.

Mentiunile obligatorii ale cecului sunt, conform art. 1 din Legii nr. 59/1934 , urmatoarele:

- denumirea de cec consemnata pe textul cecului, exprimata in limba folosita pentru redactarea acestui titlu (pct. 1);

- ordinul neconditionat de a plati o anumita suma de bani(pct. 2);

- numele celui care trebuie sa plateasca, adica al trasului (banca) (pct. 3);

- aratarea locului unde trebuie facuta plata, precizarea localitatii, in absenta precizarii, locul fiind cel mentionat langa denumire sau locul centrului principal de actvitate daca lipseste si cel de-al doilea loc (pct.4);

- aratarea datei si a locului emiterii (anul, luna, ziua si localitatea) (pct. 5);

- semnatura celui care emite cecul (tragatorul) cu nume, prenume sau firma scrisa in intregime sau prescurtata.

Absenta uneia dintre mentiunile prevavute de lege conduce la inexistenta cecului, exceptand situatiile cand legea dispune altfel.

G. Transmiterea cecului

1477. Preliminarii. Cecul, ca titlu comercial de valoare poate fi transmis de catre beneficiar^[6]

Modalitatile de transmitere sunt diferite dupa cum cecul este la ordin, la purtator sau nominativ.

1478. Transmitere cec la ordin. Cecul la ordin poate fi transmis prin gir (art. 15 din Legea nr. 59/1934).

Girarea cecului poate fi facuta in folosul tragatorului sau al oricarui alt obligat (art. 15 din Legea nr. 59/1934).

Girul trebuie scris pe cec sau pe un adaos si trebuie semnat de girant (art. 17 din Legea nr. 59/1934).

Girul transmite toate drepturile rezultand din cec (art. 18 din Legea nr. 59/1934).

1479. Transmitere cec la purtator. Cecul este la purtator cand este stipulat platibil la purtator si cand nu arata beneficiarul (art. 5 din Legea nr. 59/1934).

Cecul la purtator se transmite prin simpla traditiune a titlului.

1480. Transmitere cec nominativ. Cecul este nominativ cand cuprinde numele beneficiarului sau mentiunea 'nu la ordin' sau o expresie echivalenta.

Cecul nominativ se transmite prin cesiune de creanta.

H. Avalul cecului

1481. Notiune. Plata cecului poate fi garantata prin aval (art. 26(1) din Legea nr. 59/1934).

Aceasta garantie poate fi data pentru toata suma sau partial.

Avalul poate fi facut de catre o terta persoana sau de catre un semnatar al cecului (art. 26 (2) din Legea nr. 59/1934).

Trasul nu poate avaliza cecul.

1482. Conditii aval. Potrivit art. 27 din Legea nr. 59/1934, avalul trebuie sa indeplineasca urmatoarele conditii de forma:

- sa fie dat pe cec sau pe un adaos;

- sa fie exprimat prin cuvintele pentru aval sau prin orice alta expresie echivalenta;

- sa fie semnat de avalist;

- sa arate pentru cine este dat(in absenta mentiunii este socotit dat pentru tragator).

1483. Efecte aval. Avalistul are aceleasi obligatii ca si persoana pentru care a dat avalul (art. 28 din Legea nr. 59/1934).

Daca avalistul a platit cecul, el dobandeste drepturile nascute din cec impotriva persoanei pentru care a garantat, cat si impotriva celor care sunt tinuti fata de acesta in temeiul cecului (art. 28 (3) din Legea nr. 59/1934).

I. Plata cecului

1484. Prezentare la plata. Cecul este platibil la vedere

Plata cecului se face la prezentarea de catre posesor a cecului la banca (tras) pentru plata.

Termenele de prezentare la plata a cecului sunt potrivit, art. 30 din Legea nr. 59/1934, urmatoarele 

- 8 zile, daca este emis in Romania si platibil in chiar localitatea in care a fost emis  (art. 30 (1) din Legea nr. 59/1934);

- 15 zile, daca este emis in Romania si platibil in alta localitate decat cea in care a fost emis (art. 30 (1) din Legea nr. 59/1934);

- 30 de zile, daca este emis intr-o tara straina din Europa si este platibil in Romania ;

- 70 de zile, daca este emis intr-o tara straina din afara Europei.

Termenele se socotesc din ziua de emitere aratata in cec.

Neprezentarea cecului pentru plata in termenele mentionate are  ca efect pierderea dreptului de regres impotriva girantilor daca trasul nu a facut plata (art. 30 (1) din Legea nr. 59/1934).

1485. Neplata cec. Neplata cecului atrage drept conscinta deschiderea pentru posesor a cailor actiunii in regres impotriva girantilor, tragatorului si a celorlalti obligati de regres (art. 43 din Legea nr. 59/1934).

Refuzul de plata se poate constata prin protest (act autentic) sau printr-o declaratie echivalenta a trasului datata si scrisa sau printr-o declaratie datata a unui oficiu de compensatie.

Protestul sau constatarea echivalenta trebuie facute inainte de expirarea termenului de prezentare (art. 43 din Legea nr. 59/1934).

Posesorul cecului poate urmari pe oricare dintre cei obligati.

Pe calea actiunii in regres, posesorul poate cere : a) suma neplatita si aratata in cec; b) dobanda legala calculata de la prezentare ; c) cheltuielile facute cu urmarirea.

Obligatul in regres care a facut plata cecului, poate cere de la girantii sai : a) suma platita ; b) dobanda legala din ziua in care a platit suma ; c) cheltuielile facute.

Cecul este titlu executoriu si confera posesorului posibilitatea executarii silite a cecului.

Posesorul poate uza si de actiunea cauzala sau actiunea de imbogatire fara justa cauza.

J. Tipuri de cecuri

1486. Reglementare. Prin Capitolul V, art. 38 - 42 din Legea nr. 59/1934 sunt reglementate diferite tipuri de cecuri cum sunt: a) cecul barat; b) cecul platibil in cont; c) cecul netransmisibil; d) cecul de calatorie.

1487. Cec barat. Cecul barat este un inscris care cuprinde pe fata sa doua linii paralele executate de catre posesor sau de catre tragator.

Bararea este: a) generala, daca intre cele doua linii nu se face nici o aratare sau se face mentiunea bancher sau un termen echivalent; b) speciala, daca numele unui bancher se inscrie intre cele doua linii.

Cecul cu barare generala nu poate fi platit de catre tras decat unui bancher sau unui client al trasului.

Cecul cu barare speciala nu poate fi platit de catre tras decat bancherului inscris pe cec sau daca acesta este trasul unui client de-al sau.

1488. Cec platibil in cont. Cecul platibil in cont este un inscris care cuprinde transversal pe fata cecului mentiunea 'platibil in cont' sau 'numai prin virament' sau o expresie echivalenta.

Tragatorul interzice plata cu numerar, trasul trebuind sa efectuaze o operatiune de scripte echivalenta cu plata (art. 40 din Legea nr. 59/1934).

1489. Cec netransmisibil. Cecul netransmisibil nu poate fi platit decat primitorului sau sau la cererea acestuia sa fie creditat in contul sau curent (art. 40 din Legea nr. 59/1934).

Primitorul nu poate gira cecul decat unui bancher pentru incasare, fara ca acesta sa-l poata gira mai departe.

Clauza netransmisibilitatii trebuie pusa de catre bancher puitand fi pusa si de un girant (art. 41 (5,6) din Legea nr. 59/1934).

1490. Cec de calatorie. Cecul de calatorie are caracteristic faptul ca tragatorul poate subordona plata cecului de existenta pe titlu in momentul prezentarii a unei a doua semnaturi la fel cu cea a primitorului (art. 42 din Legea nr. 59/1934).

El este alcatuit din doua parti: a) talonul; b) cecul propriu-zis.

Emitentul (tragatorul) elibereaza (vinde) aceste cecuri care au valori fixe stabilite in cifre rotunde.

La vanzare, cumparatorul, depune o semnatura pe cec, iar atunci cand il utilizeaza, posesorul depune a doua semnatura pe cec.

Primitorul cecului compara cele doua semnaturi care trebuie sa fie la fel.

Asemenea cecuri sunt acceptate la hoteluri, restaurante, benzinarii, magazine, banci, etc., primitorii prezentandu-le la emitent pentru a li se credita conturile cu sumele inscrise pe cecuri^[7]

1491. Cec circular. Cecul circular este un titlu de credit la ordin emis de o banca sau o alta institutie de credit, anume autorizata, pentru sume ce le are la dispozitie de la primitorii cecurilor, platibil la vedere in oricare din locurile aratate de emitent (art. 79 (1) din Legea nr. 59/1934).

Societatea bancara sau institutia de credit autorizate sa emita cecuri circulare trebuie sa depuna la BNR o cautiune de 40% din valoarea cecurilor circulare emise zilnic  (art. 79 (2) din Legea nr. 59/1934).

Posesorii cecurilor au asupra cautiunii un privilegiu special.

Cecul circular trebuie sa cuprinda urmatoarele mentiuni:

- denumirea de cec circular in cuprinsul titlului (art. 80 pct. 1 din Legea nr. 59/1934);

- promisiunea neconditionata de a plati la vedere o anumita suma de bani (art. 80 pct. 2 din Legea nr. 59/1934);

- numele si prenumele primitorului (art. 80 pct.3 din Legea nr. 59/1934);

- aratarea datei si locului in care cecul circular a fost emis (art. 80 pct.4 din Legea nr. 59/1934);

- semnatura emitentului (art. 80 pct.5 din Legea nr. 59/1934).

Cecul circular este supus dispozitiilor cambiale privind plata, girul, protestul si regresul, exceptand situatiile cand legea dispune altfel (art. 83 din Legea nr. 59/1934).