Cap. 1 Functiile comertului
Comertul este un sector de activitate precisa, complexa a economiei si se desfasoara în diferite forme (comert cu amanuntul, comert cu ridicata, comert desfasurat pe suprafete mari sau foarte mici). Este necesara evaluarea corecta a rolului sau între productie si consum.
Comertul reprezinta una din cele mai importante activitati ale unei economii, devenind elementul principal al economiei de piata, indiferent de forma acestuia. Potrivit conceptului de dezvoltare durabila a societatii, comertul are o importanta strategica pentru dezvoltarea echilibrata si viabila a sistemelor economice si sociale din orice tara[1].
Notiunea de comert are un continut complex, devenind o functie economica ce consta în a cumpara materii prime sau alte produse pentru a le revinde în acelasi stadiu fizic, dar în conditiile preferate de catre consumatori (timp, loc, cantitati, sortiment, pret).Totodata, defineste o profesiune, care se practica în cadrul economiei de piata, asigurând realizarea actelor de schimb
Comertul reprezinta o activitate autonoma al carei obiect îl constituie cumpararea marfurilor în scopul revânzarii.
Sub aspect juridic, notiunea de comert defineste transferul titlurilor de proprietate asupra materialelor sau serviciilor, precum si a prestatiilor de servicii realizate între diferitele stadii ale productiei sau între producator si consumator.
Comertul, prin activitatea sa, prin locul pe care-l detine în circuitul economic al bunurilor, face legatura dintre productie si consum. Influentat fiind de aceste doua faze ale circuitului economic - productia si consumul - comertul are la rândul lui un rol activ în asigurarea echilibrului dintre ele.
Activitatea de comert, pe masura dezvoltarii societatii, a suferit profunde modificari, transformându-se dintr-o simpla activitate de intermediere, într-o activitate creatoare de utilitati. În stadiul actual de dezvoltare a societatii comertul prezinta o importanta deosebita atât pentru producatori, cât si pentru utilizatori, respectiv consumatori.
Complexitatea notiunii de utilitate (fo 121b15b los, serviciu, util sau utilizabil), defineste importanta activitatii comerciale, concretizata prin locul si rolul acesteia. Într-o societate moderna, comertul reprezinta o faza esentiala de intermediere între productie si consum. Amplasarea în spatiu, distanta, disproportiile în spatiu si timp dintre cantitatile produse si nevoile exprimate etc. sunt doar câteva din elementele care-i confera comertului functia de punere a bunurilor si serviciilor la dispozitia utilizatorilor în conditiile de timp, loc, cantitate etc. preferate de acestia.
Complexitatea activitatii de comert s-a marit pe masura evolutiei societatii.
În primele etape ale unui comert modern, activitatea de comert cuprindea "un ansamblu de operatiuni care se realizau din momentul în care produsul, sub forme utilizabile, intra în magazinul producatorului sau al ultimului transformator, pâna în momentul în care consumatorul preia livrarea".
Apoi, comertul a fost considerat, în general, ca reprezentând "o punere a produsului la dispozitia consumatorului, prin cercetare, pe baza studiilor de piata si determinarea nevoilor reale sau latente ale acestuia, precum si prin suscitarea, reliefarea si argumentarea noilor nevoi pe care consumatorul potential nu le-a sesizat".
Dezvoltarea societatii în ultimile decenii i-au sporit responsabilitatea activitatii comerciale, notiunea de comert fiind definita ca "un ansamblu de activitati care privesc un produs din momentul investitiei s-au al manifestarii intentiei de a-l crea, pâna la distrugerea sa în procesul de consum, indiferent care ar fi forma acestuia"
Prin depasirea statutului sau de simplu intermediar, comertul joaca un rol extrem de important atât fata de producatori, cât si în raport cu utilizatorii.
Comertul, prin complexa sa activitate realizata, îndeplineste numeroase functii prin care contribuie la asigurarea unui flux normal al productiei spre locurile de consum.
Principala functie a comertului ce caracterizeaza tocmai continutul activitatii sale, se refera la cumpararea marfurilor de la producatori sau colectori - în cazul productiei agricole - si transferarea acestora în depozite, în vederea pregatirii lor pentru vânzarea catre utilizatorii finali sau intermediari.
Conturarea acestei functii si delimitarea ei de functia de productie, constituirea acestei functii într-un domeniu distinct de activitate, reprezinta însasi premisa aparitiei comertului ca ramura de activitate independenta.
Prin vânzarea marfurilor catre utilizatori, comertul realizeaza sub forma baneasca valoarea materializata în marfuri, valorifica efectiv eforturile investitionale facute pentru producerea si circulatia marfurilor.
Vânzarea încheie ciclul pe care îl parcurg marfurile si confirma transferul lor din sfera productiei si distributiei în sfera consumatiei.
Stocarea marfurilor reprezinta o a doua functie a comertului ce permite asigurarea echilibrului dintre oferta si cererea de marfuri din cadrul pietei.
Aceasta functie deriva din rolul de intermediar pe care comertul îl ocupa între productie si consum.
Necesitatea functiei izvoraste din echilibrul ce se impune sa existe între productie si consum, între acestea existând tendinte diferite, specifice în evolutia acestora.
Realizarea acestei functii de catre comert presupune studierea nevoilor de consum, stabilirea directiilor în care vor evolua respectivele nevoi. Astfel, comertul exercita permanent o influenta asupra productiei, pentru a o determina sa se adapteze la nevoile pietei.
Pe de alta parte, prin politica de stocaj si echilibrarea ofertei cu cererea, comertul influenteaza consumul, aliniindu-se la evolutiile mai largi care decurg din continua dezvoltare si perfectionare a productiei.
Decalajul de timp, spatiu, sezonalitatea productiei sau a consumului reprezinta fundamentul exercitarii acestei functii.
O a treia functie importanta a comertului consta în fractionarea cantitatilor mari de marfuri pe care le livreaza productia, asortarea loturilor respective, formarea sortimentelor comerciale si asigurarea micilor partizi care urmeaza a fi puse la dispozitia consumatorilor.
Deci, prin aceasta functie, marfurile sunt pregatite pentru vânzare, fiind o functie deosebit de importanta atât pentru productie, cât si pentru consum. Foarte multe produse nu pot intra în consumul populatiei, decât în urma operatiunii de pregatire prealabila, de aceea aceasta functie a comertului este necesara în satisfacerea nevoilor întregii societati.
În realizarea acestei functii natura produselor, cât si structura cererii reprezinta elemente determinante.
Efectiv, realizarea acestei functii presupune organizarea, în cadrul retelei comerciale, a unor operatiuni specifice, cum ar fi : portionarea, dozarea si preambalarea marfurilor, prelucrarea lor (în cadrul alimentatiei publice), sortarea dupa criterii comerciale, controlul continuu al calitatii.
O alta functie a comertului consta în transferul marfurilor catre zonele si punctele cele mai îndepartate sau mai izolate, pentru a fi vândute consumatorilor.
Aceasta functie presupune o judicioasa organizare a miscarii marfurilor. Fenomenul apare deoarece realizarea finala a marfurilor are loc, de regula, în punctele de consum, ceea ce impune o buna orientare a marfurilor, manipularea si transportul lor din locul de productie spre locul de consum.
Realizarea acestei functii presupune:
buna cunoastere a piete si anume, cunoasterea conditiilor lor, restrictiilor si avantajelor;
alegerea celor mai apropiati furnizori; a rutelor cele mai scurte si mai directe de transfer si transport al marfurilor.
Crearea conditiilor de realizare efectiva a actului de vânzare - cumparare reprezinta o functie strict specifica comertului, generata de functiile prezentate anterior.
Realizarea acestei functii a comertului presupune îndeplinirea urmatoarelor doua conditii:
existenta unei baze tehnico-materiale;
existenta unui personal;
Aceste conditii, considerate a fi totodata si doua premise importante în realizarea actelor de vânzare-cumparare, ofera posibilitatea cumparatorului de a-si alege si cumpara produsele de care are nevoie, în cantitatile de care are nevoie, în momentul si locul pe care el îl prefera si, desigur, într-un climat- cadru favorabil realizarii unei satisfactii înalte.
În acest sens, comertul trebuie sa dispuna de:
o retea de magazine, puncte mobile de vânzare, depozite;
personal specializat care sa asigure derularea respectivului proces de vânzare-cumparare.
În cadrul unei economii de piata, atât întreprinderile producatoare, cât si cele comerciale nu se pot limita doar la producerea de bunuri si servicii. Este nevoie de o permanenta comunicare cu piata, ceea ce presupune:
informare atenta a consumatorilor potentiali si a intermediarilor;
desfasurarea unor actiuni specifice de influentare a comportamentului de cumparare si consum.
Asigurarea promovarii produselor formeaza continutul altei functii a comertului. Aceasta functie se realizeaza prin utilizarea diferitelor tehnici (publicitate la locul vânzarii, merchandising, publicitate prin mass-media, etc).
În conditiile economiei contemporane, când societatea se confrunta cu sporirea si diversificarea neîntrerupta a bunurilor si serviciilor destinate satisfacerii celor mai diverse nevoi materiale si spirituale, problemele legate de informarea consumatorilor devin din ce în ce mai dificile.
Realizarea acestei informari necesita eforturi de cunoastere aprofundata a pietei, a segmentelor de cumparare, a gusturilor, exigentilor si a capacitatii de interpretare a mesajelor.
Prin functia de promovare a produselor, comertul cunoaste toate aspectele ce contureaza procesul de vânzare al marfurilor si dispune de mijloace specifice de influentare a cumparatorilor si de orientare a actului de vânzare - cumparare.
O functie generata de dezvoltarea societatii contemporane, o constituie cercetarea doleantelor utilizatorilor, a sugestiilor acestora, a capacitatilor de cumparare, a gradului de instruire, a obiceiurilor de consum, precum si a altor aspecte privind cererea de marfuri.
Continutul acestei functii este foarte complex, presupune existenta unui personal specializat, de înalta calificare, capabil sa realizeze asemenea cercetari a pietei, atât la nivel microeconomic, cât si macroeconomic.
Ca si functia de promovare a produselor, aceasta functie nu este specifica activitatii comerciale.
Prin functiile asumate, comertul îndeplineste un rol important, atât în raport cu producatorii, cât si cu utilizatorii finali sau intermediari.
Cap. 2. Prezentarea societatii
Societatea comerciala "S" S.A. a luat fiinta în 1990 în conformitate cu Legea 15/1990, de reorganizare a unitatilor de stat în regii autonome si societati comerciale, prin H.G. nr. 1213/1990 si s-a constituit prin divizarea patrimoniului fostei "Întreprinderi de sticlarie menaj" din localitatea "S" din care au rezultat doua societati comerciale cu personalitate juridica S.C. "S" S.A. si S.C. "ST" S.A.. Fiecare societate si-a adjudecat patrimoniul existent în fiecare localitate în care s-au constituit. Fosta întreprindere a luat fiinta în 1972 fiind în administrarea "Întreprinderii judetene de industrie locala S".
Capitalul social initial a fost de 123.2 milioane lei, care prin modificarile si reevaluarile legale (H.G. 945/90, H.G. 26/92, H.G. 500/94) s-a majorat la suma de 7.309.875 mii lei împartit în 292.395 de actiuni nominale cu o valoare de 25.000 lei actiunea.
S.C. "S" S.A. este persoana juridica româna, constituita ca o societate pe actiuni, cu capital privat. Actiunile fiind deschise si dematerializate, iar piata de tranzactie este RASDAQ si Registrul de evidenta este R.R.A. Bucuresti.
Conducerea societatii este asigurata de Consiliul de Administratie format din trei membrii reprezentând actionarii principali, subordonat Adunarii Generale a Actionarilor, presedintele Consiliului de Administratie fiind directorul general, iar conducerea executiva este asigurata de trei directori executivi (director de productie, director de marketing si director financiar). Directorul de productie are în subordine:
Serviciul mecano-energetic;
Serviciul tehnic-productie;
Sectia de menaj;
Formatia oglinzi.
Directorul de marketing are în subordine:
Serviciul marketing;
Serviciul aprovizionare;
Formatia transporturi;
Magazia de materii prime si materiale.
Directorul departamentului financiar are în subordine serviciul financiar-contabil.
Directorul general are în subordine, pe lânga cei trei directori executivi, urmatoarele:
Serviciul preturi;
Oficiul de calcul;
Serviciul personal-salarizare;
Serviciul administrativ - P.M.;
Biroul de asigurarea calitatii;
Biroul C.T.C. - Laborator;
Compartimentul C.F.I.;
Oficiul juridic.
S.A. "S" S.A. are o organizare ierarhic-functionala, cu o structura organizatorica de tip piramidal.
Firma are ca obiect de activitate producerea si comercializarea pe piata interna si externa a produselor de sticlarie de menaj, sticlarie de ambalaj, oglinzi glisante, polite, piese turnate din fonta si metale neferoase, confectionarea de matrite si piese de schimb, confectii metalice si utilaje specifice ramurii sticlariei.
Societatea dispune de un potential uman bine structurat, cu experienta, în numar de 842 de salariati.
Activitatea se desfasoara cu ajutorul a doua cuptoare de 18 mp si 10 masini semiautomate de fasonat butelii. În 1978 unul din cuptoare a fost modificat în vederea producerii sticlei prin suflare la teava a articolelor de menaj si s-a organizat în cadrul firmei o sectie pentru slefuire si gravura. În anul 1979 s-a pus în functiune Sectia de sticlarie menaj. Dupa 1978 unitatea s-a dezvoltat în mai multe etape, astfel:
în luna august 1980 a fost pusa în functiune o sectie noua de sticlarie menaj dotata cu doua cuptoare de 10 mp, cu o capacitate instalata de 1200 t/an sticla alba pentru menaj;
în anul 1982 a fost dezvoltata sectia de sticlarie prin transformarea unui cuptor de 18 mp în cuptor de 40 mp, achizitionarea a trei masini automate de prelucrare sticlarie ambalaj si modernizarea cuptoarelor de recoacere;
în luna aprilie 1982 a fost pusa în functiune instalatia de aluminizare oglinzi care a înlocuit procedeul de argintare oglinzi.
De la punerea în functiune si pâna în prezent au mai fost executate lucrari de modernizare a cuptoarelor, a turnurilor de amestec si au fost achizitionate utilaje tehnologice noi pentru finisajul sticlariei de menaj, fasonarea prin centrifugare a sticlariei de iluminat. Dupa 1990, singura investitie productiva a constat în achizitionarea si punerea, în 1995, a unui cuptor electric de ars decor din import (Anglia).
Cap. 3. Activitatile desfasurate de catre S.C. "S" S.A.
Asa cum s-a precizat deja, S.C. "S" S.A produce si comercializeaza pe piata interna si externa produse de sticlarie de menaj, sticlarie de ambalaj, oglinzi glisante, polite, piese turnate din fonta si metale neferoase, confectionarea de matrite si piese de schimb, confectii metalice si utilaje specifice ramurii sticlariei.
Productia de sticlarie menaj este structurata pe urmatoarele sortimente:
pahare;
decantere;
servicii;
articole de cadou (vaze, fructiere, suporturi lumânari, sfesnice etc.) în varianta sticla clara sau decorate prin sablare, gravura, pictura si prin adaos în masa produsului de sticla colorata.
Fluxul tehnologic al sectiei de sticlarie menaj cuprinde urmatoarele utilaje principale:
cuptoare de topire tip vana cu S = 8 mp, în numar de doua;
cuptoare de recoacere cu banda, în numar de trei;
masini de decalotat cu 4 posturi, în numar de sase;
agregate de spalare.- uscare, în numar de 6 bucati;
masini de slefuit, 20 de bucati;
masini de gravat, 85 de bucati;
un cuptor de ars-decor.
O evaluare corecta a potentialului economic este exprimata si prin modul eficient de utilizare a capacitatilor de productie, care nu depaseste 85% din capacitate. Aceasta si pentru ca, din evidentele contabile, se remarca gradul ridicat de uzura a principalelor utilaje necesare fluxului tehnologic, acestea având o uzura fizica de peste 80%, iar uzura morala fiind foarte avansata fata de utilajele specifice produse în prezent pe plan mondial.
Sticlaria de menaj cuprinde si sticlarie pentru iluminat, care este prelucrata preponderent manual, având un design cu pronuntat caracter artistic, ce le confera un grad ridicat de competitivitate.
În prezent, firma dispune de urmatoarele capacitati de productie si desfacere:
sticlarie de menaj - 1.200 t/an;
sticlarie de ambalaj - 14.000 mii buc/an;
fabricarea de oglinzi sau polite glisante pentru mobila;
piese turnate din fonta si neferoase - 100 t/an;
confectii metalice, matrite si piese de schimb;
magazinul propriu de prezentare si desfacere "SX" .
Productia de sticlarie de menaj se comercializeaza în proportie de 90% la export. În tabelul 1 sunt prezentate exporturile firmei de sticlarie menaj
Tabelul 1.
Evolutia exporturilor de sticlarie menaj în perioada 2001-2003
- mii $ -
|
Anul 2001 |
Anul 2002 |
Anul 2003 |
|
1615,1 |
1532,5 |
1685 |
|
131 |
239,6 |
263 |
Italia |
106,7 |
131,8 |
140 |
|
98 |
134,1 |
200 |
Olanda |
61,9 |
112 |
125 |
Grecia |
65,1 |
16,3 |
18 |
Franta |
34,8 |
118,2 |
125 |
S.U.A. |
500,2 |
958,1 |
1300 |
Spania |
- |
1,8 |
2,5 |
|
- |
6,9 |
7 |
|
4,8 |
9,1 |
10 |
|
- |
16,7 |
80 |
Africa de Sud |
20,4 |
5,7 |
6 |
TOTAL |
2638,0 |
3282,8 |
3961,5 |
Sursa: documentele S.C. "S" S.A.
Productia de oglinzi glisante se comercializeaza pe piata interna atât la societatile producatoare de mobila, cât si la populatie. Principalii beneficiari ai produselor de oglinzi glisante, producatori de mobila sunt:
Moldo Mobila S.A.;
Dumbrava
Mobilextra
Modexim
Printre comerciantii care achizitioneaza produsele S.C. "S" S.A. se numara:
Corimex din
Comet din Bucuresti;
Ro-Ro din
Grosmetchim din
Holchimex din
Piesele turnate din fonta se folosesc în cadrul societatii pentru confectionarea matritelor necesare în procesul tehnologic de fabricare a sticlei sau se comercializeaza la diverse societati comerciale. Dintre clientii firmei ce achizitioneaza piese turnate din fonta sunt: Stif, MES, Ambro etc..
S.C. "S" S.A. executa si piese turnate din metale neferoase (aluminiu, bronz, plumb), ea fiind autorizata pentru exercitarea acestei activitati de catre Ministerul Industriilor.
Produsele din metale neferoase sunt utilizate ca piese de schimb, ce sunt comercializate pe piata interna sau pe piata externa ca obiecte de decor.
Activitatea de productie se realizeaza la nivelul celor trei servicii: mecano-energetic, tehnic-productie si menaj, aflate în subordinea directorului de productie.
Serviciul mecano-energetic are în subordine atelierul mecano-energetic si îndeplineste atributii în urmatoarele domenii de activitate:
întretinere si reparatii;
gospodarirea combustibililor, a energiei si a apei;
asigurarea pieselor de schimb;
dezvoltare-investitii;
control, masuratori si încercari preventive mecano-energetice;
protectia mediului;
asigurarea calitatii produselor;
casare, vânzare-cumparare de utilaje de pe piata de "second hand trading".
Serviciul tehnic-productie are atributii în :
elaborarea programelor de modernizare si retehnologizare a fluxului tehnologic care vizeaza cresterea productivitatii muncii;
crearea de produse noi, competitive si modernizarea celor existente;
executarea seriei 0;
stabilirea parametrilor calitativi ai produselor;
organizarea arhivei tehnice a firmei;
actualizarea documentatiei tehnice a firmei;
analizarea ofertelor externe;
analizarea critica si sistematica a prototipurilor firmei;
executarea mostrelor pentru participarea la târguri si expozitii;
analizarea si avizarea înlocuirilor de materiale din documentatia de executie a produselor;
analizarea consumurilor tehnice realizate propunând masuri concrete de reducere a acestora;
întocmirea fisei tehnologice a produsului;
verificarea fiselor limita de consum etc..
Sectia menaj îndeplineste urmatoarele atributii:
realizarea ritmica si integrala a programului de productie fizic si valoric;
urmareste, asigura si raspunde de realizarea calitatii produselor în toate fazele de fabricatie, respectând cu strictete prescriptiile standardelor, documentatiilor tehnice si normelor interne;
urmareste încadrarea în normele de consum de materii prime, materiale, energie, combustibili etc., stabileste cauzele care dus la depasirea consumurilor normate si ia masuri operative pentru eliminarea acestora, face propuneri pentru reducerea costurilor de productie;
asigura stabilirea corecta a drepturilor salariale sub aspectul legalitatii si al realitatii muncii prestate;
verifica gestiunile interfazice prin inventarieri lunare sau ori de câte ori este nevoie;
sprijina aplicarea cu fermitate a controlului financiar preventiv asupra necesitatii si oportunitatii tuturor cheltuielilor;
asigura si urmareste aplicarea si respectarea masurilor prevazute în normele de tehnica securitatii si igiena muncii în vederea evitarii accidentelor si crearii unor conditii optime de munca;
urmareste si asigura functionarea permanenta si corecta a sistemelor si dispozitivelor de protectie a aparaturii de masura si control, precum si a instalatiilor de captare, retinere si neutralizare a substantelor toxice degajate în desfasurarea procesului tehnologic
Activitatea de comercializare a produselor firmei se realizeaza de catre serviciul de marketing care are în subordine si magazinul de prezentare si desfacere pentru produsele firmei. De asemenea, în subordinea directorului de marketing se afla si "formatia transporturi" si magazia de materii prime si materiale. Activitatile desfasurate la nivelul acestor compartimente vizeaza atât comercializarea catre populatiei, cât si catre firme ce activeaza pe piata interna sau pe diferite piete externe.
Serviciul de marketing se afla atât în subordinea directorului de productie cât si în cea a directorului de marketing si are atributii si responsabilitati în urmatoarele domenii:
prospectarea pietei;
export;
import;
promovarea vânzarilor;
evidenta statistica.
În ceea ce priveste prospectarea pietei activitatea serviciului de marketing consta în cercetarea pietei în vederea cunoasterii necesarului de consum, a cerintelor cumparatorilor si a perspectivelor în viitorul apropiat.
Activitatea de export vizeaza:
organizarea si participarea la prospectare pietei externa în vederea gasirii de noi debusee pentru produsele firmei; participarea la analizele ofertelor externe;
primirea si confirmarea comenzilor emise de firma; transmiterea serviciului tehnic a comenzilor primite si confirmate; evidenta comenzilor de export primite, pe firme si sortimente, cantitativ si valoric, lunar si trimestrial;
întocmirea programului de productie pentru export; urmarirea transmiterii la timp si lansarii la timp în productie a comenzilor pentru export;
evidenta derularii contractelor;
evidenta tuturor modificarilor de comenzi comunicate de beneficiar pe parcursul derularii contractelor;
evidenta stocurilor de produse finite destinate exportului, pe firme si pe total;
raspunderea efectuarii livrarilor la termenele prevazute în contracte.
Activitatea de import se concretizeaza în:
întocmirea programului solicitarilor de import în baza cererilor din sectorul productie, mecano-energetic etc.;
întocmirea lucrarilor de fundamentare a necesarului de fonduri valutare pentru realizarea importurilor;
întocmirea fiselor tehnice de import împreuna cu serviciile de resort;
participarea la încheierea contractelor de import;
asigurarea respectarii HG. 629/96, H.G. 1144/96 (privind asigurarea calitatii produselor si certificarea acestora) si H.G. 3340/92 (privind regimul de import al deseurilor si reziduurilor de orice natura, precum si a altor marfuri periculoase pentru sanatatea populatiei si pentru mediul înconjurator);
urmarirea derularii importurilor;
evidenta cantitativa si calitativa a importurilor realizate (lunar si trimestrial);
evidenta materialelor asigurate de client, pe firme si sortimente;
urmarirea stocurilor existente corelându-le cu necesarul de materiale conform comenzilor lansate;
umarirea preluarii din vama si asigurarea întocmirii tuturor documentelor necesare vamuirii materialelor importate direct sau în regim de import temporar în lohn;
verificarea modului de depozitare al produselor finite destinate exportului si sesizarea incidentelor constatate.
În ceea ce priveste promovarea vânzarilor, angajatii serviciului marketing se ocupa cu rezolvarea problemelor legate de domeniul reclamei, publicitatii si participarii la diferite târguri si expozitii. În acest scop, la nivelul serviciului marketing, se desfasoara urmatoarele activitati:
propuneri de tiparire cataloage, pliante, anunturi publicitare etc.;
primirea ofertelor de reclama si publicitate;
analizarea preturilor oferite pentru reclama si publicitate;
primirea si analizarea ofertelor de participare la târguri;
urmarirea realizarii mostrelor si expedierea acestora la târgurile si expozitiile la care firma va fi prezenta;
comunicarea în scris a participarii catre unitatilor organizatoare si solicitarea unor informatii de la acestea, informatii cu privire la costurile vitrinelor, chiria, spatiul expozitional, transportul mostrelor etc..
De asemenea, la nivelul serviciului de marketing se urmareste încasarea facturilor clientilor interni, primirea ofertelor de la furnizorii interni si lansarea programului de productie, în baza comenzilor primite.
Aprovizionarea firmei
S.A. "S" S.A. are nevoie de urmatoarele materii prime si materiale pentru realizarea produselor:
nisip;
soda calcinata;
carbonat de potasiu;
carbonat de calciu;
pigmenti;
hârtie si cartoane pentru ambalaj;
benzi abrazive si carbura de siliciu;
biflorura de amoniu.
Aprovizionarea
cu materii prime si materiale se realizeaza de la diversi
furnizori din
Având în vedere
evolutia preturilor la unele materii prime si materiale pe
piata interna comparativ cu cele de pe piata externa,
pigmenti;
trioxid de arseniu;
benzi abrazive si carbura de siliciu;
biflorura de amoniu;
carbonat de potasiu.
Pentru productia de polite-glisante se aprovizioneaza cu geam tras din tara (Geromed Medias), iar pentru productia de oglinzi se aprovizioneaza cu geam fllot din Ucraina.
Productia de piese turnate din fonta se realizeaza din materii prime si materiale de pe piata interna, atât de la furnizorii traditionali, cât si din colectarea si refolosirea materialelor metalice si nemetalice rezultate din casari-dezmembrari.
Energia electrica si combustibilii necesari desfasurarii normale a productiei se asigura astfel:
energia electrica de la RENEL, pe baza de contract anual;
gazele naturale de la ROMGAZ, pe baza de cota lunara în proportie de 35-50% din necesar completându-se din import, pe baza de comanda lunara;
combustibili lichizi de la PECO;
apa industriala de la RAUCL, pe baza de contract anual.
Activitatea de aprovizionare cade în sarcina serviciului aprovizionare aflat în subordinea directorului de marketing.
|