EVOLUTIA COMERTULUI EXTERIOR AL ROMANIEI

EVOLUŢIA COMERŢULUI EXTERIOR AL ROMÂNIEI

IV.1. Analiza comertului al României

IV.1.1. Necesitatea realizarii de schimburi economice si evolutia lor înainte de 1989

Participarea tuturor statelor la schimburile economice internationale, devine, în perioada contemporana, o necesitate obiectiva. Principalele argumente care pledeaza în favoarea unei asemenea orientari sunt legate de cresterea fara precedent a complexitatii economiei mondiale, dinamismul accentuat al progresului tehnic, gradul foarte înalt de diversificare al proceselor economice, accentuarea interdependentelor dintre economiile nationale, avantajele importante care pot fi realizate pe seama diviziunii internationale a muncii si/sau specializarii în productie (si implicit riscurile si ineficienta care însotesc autarhia), globalizarea activitatilor economice, proliferarea doctrinelor si politicilor care

promoveaza instaurarea noii ordini economice si politice internationale etc. Acesta este contextul în care activitatea de comert exterior, si în primul rând exportul, reprezinta un important element calitativ de apreciere a functionalitatii organismului economic si în tara noastra, aflata înca în plin proces de reajustare a vechilor structuri economice vizând macrostabilizarea si edificarea unei economii de piata eficiente.

O prima categorie de transformari cu incidenta asupra comertului exterior românesc si care au debutat imediat dupa 1989, se refera la mutatiile operate în sistemul organizatoric specific acestor activitati.

Astfel, în perioada anterioara lui decembrie 1989, 828l112i comertul exterior al României era subordonat "principiilor centralismului democratic", ceea ce presupunea încorsetarea derularii importurilor si exporturilor printr-o planificare riguroasa. De fapt, întregul sistem al activitatii de comert exterior era structurat în întreprinderi de comert exterior specializate pe domenii de activitate si subordonate ministerelor sau centralelor de resort. Relatiile comerciale internationale se articulau celor doua categorii fundamentale: clearingul cu tarile socialiste (foste tari membre CAER) si devizele convertibile care mijloceau raporturile comerciale cu tarile vest-europene, SUA, Canada etc. si carora le reveneau ponderi mai reduse în volumul comertului exterior al tarii noastre. Principalele directii cuprinse în politica schimburilor comerciale ale României în perioada respectiva pot fi sintetizate astfel:

- fructificarea la maxim a potentialului schimburilor în sistemul clearing, pentru sustinerea în special a importurilor de materii prime (minereuri. petrol, gaze naturale), dar si a celor de masini si utilaje;

- promovarea" cu orice pret" a exporturilor din toate domeniile, în vederea cresterii încasarilor valutare în devize liber convertibile;

- limitarea stricta a importurilor în devize liber convertibile;

- utilizarea surplusului de devize pentru achitarea datoriei externe (acest intens mediatizat obiectiv strategic a si fost realizat în 1989, anterior schimbarii regimului politic);

- realizarea soldului pozitiv al balantei de plati, în masura sa sustina eforturile de retehnologizare

Desi asemenea obiective de politica comerciala sunt extrem de punctuale si chiar corespunzatoare la nivel ideatic, transpunerea lor în practica a avut drept consecinta, alaturi de celelalte componente ale politicii macroeconomice a statului socialist, pauperizarea populatiei si reducerea nivelului de trai sub orice nivel acceptabil al demnitatii umane.

IV.1.2. Modificari aparute dupa 1989, datorita unei noi politici a schimburilor comerciale

Dupa decembrie 1989, fostele întreprinderi de comert exterior au fost transformate în societati comerciale (societati pe actiuni), dar au continuat sa se afle sub coordonarea ministerelor de resort, având ca obiect de activitate desfasurarea operatiunilor de import-export al produselor ministerelor în subordinea carora se aflau. Liberalizarea formelor de

proprietate, precum si deschiderea efectuata prin promulgarea si aplicarea Legii nr. 54/1990 si a Legii nr. 31/1991, au facut posibila înfiintarea de societati particulare cu capital privat având ca obiect de activitate comertul international (mai ales ca investitiile initiale necesare se situau la niveluri reduse). Principalele mutatii produse în sistemul organizatoric al comertului exterior românesc sub impactul celor aratate, în perioada 1990-1992, pot fi rezumate astfel:

- mentinerea întreprinderilor de stat cu activitate de comert exterior care îsi prelungesc relatiile traditionale cu furnizori si beneficiari aflati de asemenea în proprietatea statului;

- înfiintarea de societati comerciale cu capital privat autohton cu functii de case de comert care intermediaza schimburile economice internationale;

- înfiintarea reprezentantelor proprii ale societatilor multinationale, care încep sa deruleze activitati de import-export;

- cresterea cererii de bunuri de larg consum din import care favorizeaza aparitia a numeroase societati particulare cu capital românesc sau strain în pozitia de importatori a unor produse din aceasta categorie.

Perioada 1993-1996 este puternic marcata de fenomene turbulente care se produc atât în sfera macroeconomica (caracterizata prin inconsecventa politicilor comerciale aplicate, exacerbarea fenomenului inflationist, devalorizarea monedei nationale în raport cu principalele devize etc.), cât si în cea microeconomica, caracterizata prin urmatoarele aspecte:

- preluarea operatiunilor de comert exterior de catre o categorie semnificativa de producatori pe cont propriu;

- privatizarea societatilor producatoare (care sunt cel mai adesea preluate de catre fostii parteneri de afaceri) si care implica modificari importante în structura productiei, portofoliul de clienti, organizarea activitatilor de comert exterior;

- privatizarea unor întreprinderi cu obiect de activitate legat de comertul exterior prin metoda MEBO;

- aparitia societatilor productive mixte prin asocierea unor firme externe cu producatori autohtoni;

- falimente ale unor firme mici cu activitate de comert cu capital românesc si/sau strain;

- reasezarea relatiilor comerciale traditionale prin deschiderea, de catre investitorii straini, de reprezentante, birouri comerciale, agentii specializate în derularea afacerilor pe piata româneasca;

- liberalizarea pietei valutare si a cursului de schimb, care echilibreaza raportul productiei pentru piata externa si, respectiv, interna si conduce la uniformizarea productiei;

Perioada 1996-2002, se poate caracteriza, din punctul de vedere al evolutiei structurii organizatorice a comertului exterior, ca fiind o perioada de consolidare si relativa stabilitate. În acest interval, România a adoptat o serie de politici economice destinate reorientarii geografice a schimburilor sale comerciale si, mai ales restructurarii interramuri a bunurilor exportate si importate. În pofida acestor eforturi, tara noastra a ramas si în aceasta perioada un importator net care înregistreaza un deficit comercial care tinde sa se permanentizeze Principalele cauze responsabile pentru aceasta stare ,de fapt, ramân insuficienta restructurare a economiei, dar mai ales, ponderea ridicata a întreprinderilor de stat în totalul firmelor producatoare de bunuri destinate exportului.

IV.2. Analiza comertului exterior în perioada 2000-2006, odata cu consolidarea schimburilor economice internationale

IV.2.1. Comertul exterior al României în perioada 2000-2002

Ca o tendinta pozitiva, este de remarcat totusi înscrierea activitatilor de comert exterior pe coordonatele unei traiectorii pozitive începând cu anul 2000. Aceeasi concluzie rezulta si în urma analizei datelor cuprinse în figura urmatoare:

Figura nr.4.1. Evolutia comertului exterior în perioada 1996-2002

Anul 2000 a marcat o evolutie deosebit de dinamica a economiei mondiale. Cresterea economica s-a accelerat îndeosebi în prima parte a anului. Comertul international s-a caracterizat în 2000 printr-o accelerare neta a ritmului de crestere. Evolutiile din sectorul extern au fost pozitive în prima parte a anului însa spre sfârsit situatia s-a deteriorat, cresterea anuala a importurilor a depasit-o pe cea înregistrata la exporturi.

Orientarea geografica a comertului exterior nu a suferit modificari esentiale, tarile Uniunii Europene continuând sa fie principalii parteneri ai României atât la export cât si la import. S-a mentinut, de asemenea, tendinta de intensificare a comertului cu tarile în tranzitie din Europa Centrala si de Est, ponderea acestora în exportul si importul total majorându-se cu 2,1% si respectiv 3,5%.

Comertul exterior al României în anul 2002

Exporturile FOB realizate în luna decembrie 2002 au fost de 1215,5 milioane dolari SUA, mai mari cu 48,6% comparativ cu luna decembrie 2001, cu 28,1% fata de media anului 2001 si mai mici cu 10,2% fata de luna noiembrie 2002. În anul 2002 exporturile FOB au fost de 13868,8 milioane dolari SUA, cu 21,8% (+2483,8 milioane dolari SUA) mai mari fata de anul 2001. În structura pe marfuri a exporturilor, cinci sectiuni de marfuri detin 70,8% din total exporturi, dupa cum se prezinta în tabelul urmator:

Pe grupe de tari, comparativ cu anul 2001 au crescut exporturile catre tarile dezvoltate (+21,9%), iar în cadrul acestora cu tarile Uniunii Europene (+20,5%). Ponderea acestor grupe de tari în total exporturi a fost de 74,5% pentru tarile dezvoltate si de 67,1% pentru Uniunea Europeana. În anul 2002, primii zece parteneri comerciali în derularea exporturilor (însumând 74,5% din total exporturi) au fost: Italia (25,0% din total exporturi), Germania (15,6%), Franta (7,6%), Marea Britani (5,8%), SUA (4,3%), Turcia (4,2%), Olanda (3,1%), Ungaria (3,1%), Austria (3,0%) si Grecia (2,8%). Importurile CIF realizate în luna decembrie 2002 au fost de 1659,8 milioane dolari SUA (1532,0 milioane dolari SUA importuri FOB), mai mari cu 17,9% fata de luna decembrie 2001, cu 28,1% fata de media anului 2001 si mai mici cu 4,6% fata de luna noiembrie 2002. În anul 2002, importurile CIF au însumat 17856,7 milioane dolari SUA (16482,1 milioane dolari importuri FOB), fiind cu 14,8% mai mari fata de anul 2001.

În structura pe marfuri a importurilor, primele cinci sectiuni de marfuri, reprezentând 67,9% din total importuri, au fost:

Structura pe marfuri a importurilor pe anul 2002 Tabelul nr.4.2.

Pe grupe de tari, comparativ cu anul 2001, importurile din tarile dezvoltate au crescut cu 14,6%, iar în cadrul acestora importurile din tarile Uniunii Europene au fost cu 16,9% mai mari. Ponderile celor doua grupe de tari în total importuri au fost de 64,9% pentru tarile dezvoltate, respectiv de 58,4% pentru Uniunea Europeana. Importurile din tari în tranzitie au crescut cu 16,9% si au avut o pondere de 22,2% în total importuri. Importurile din tari în curs de dezvoltare au fost cu 30,9% mai mari. Primele zece tari partenere în derularea importurilor din anul 2002, reprezentând 68,1% din total importuri, au fost: Italia (20,7% din total importuri), Germania (14,8%), Federatia Rusa (7,2%), Franta (6,4%), Marea Britanie (3,8%), Ungaria (3,6%), Austria (3,3%), Turcia (3,1%), SUA (3,0%) si Olanda (2,2%). Deficitul comercial FOB/CIF în luna decembrie 2002 a fost de 444,3 milioane dolari SUA (590,0 milioane dolari SUA în decembrie 2001), iar în anul 2002, deficitul a fost de 3987,9 milioane dolari SUA (4166,6 milioane dolari SUA în anul 2001). În preturi FOB/FOB deficitul a fost de 316,5 milioane dolari SUA în luna decembrie 2002 si de 2613,3 milioane dolari SUA în anul 2002. Potrivit datelor comunicate de Banca Nationala a României, cursul de schimb al monedei nationale la sfârsitul lunii decembrie 2002, a fost de 33500 lei în raport cu dolarul SUA (+6,0% fata de sfârsitul lunii decembrie 2001) si de 34919 lei în raport cu EURO (+25,2% fata de sfârsitul lunii decembrie 2001). Sursa datelor: Directia Generala a Vamilor, care realizeaza prelucrarea declaratiilor vamale de export si import.

În anul 2003, dinamica fluxurilor comerciale externe ale României urmeaza acelasi trend ascendent înregistrat în perioada 2000-2002. Volumul total al comertului exterior, a crescut cu 9,7% fata de anul 2002, exportul înregistrând o crestere de 6,4%, iar importul o majorare de 12,3%. Exportul FOB, în 2003, a fost de 15.613,7 milioane euro, cu 938,8 milioane euro mai mare decât în anul 2002. Importul CIF a însumat 21.201,4 milioane euro, cu 2.320,6 milioane euro mai mare decât în anul 2002. Evolutia importului comparativ cu cresterea exportului a determinat înregistrarea, la sfârsitul perioadei, a unui deficit comercial de 5.587,7 milioane euro.

Dincolo de analiza datelor globale ale comertului exterior al României, extrem de relevanta este studierea structurii exportului si, respectiv importului în scopul evidentierii mutatiilor cantitative si calitative produse în economia nationala, sub impactul mixului de politici comerciale promovate de Guvern. Astfel, este cunoscut faptul ca, din punct de vedere structural, comertul exterior românesc este caracterizat atât prin prezenta activitatilor intensive în forta de munca (mâna de lucru ieftina în România creeaza tarii noastre un avantaj comparativ pentru produsele unor industrii cum sunt cea usoara, a prelucrarii lemnului si a încaltamintei), cât si prin activitati intensive în capital (ca rezultat al perpetuarii unor elemente specifice structurii industriale socialiste). În plus, intensitatea energetica reprezinta o caracteristica specifica tuturor produselor obtinute de economia româneasca. Analiza in dinamica a importurilor si exporturilor pe grupe de produse permite evidentierea unor mutatii importante:

-concentrarea exportului pe un numar relativ restrâns de grupe de produse, în general cu valoare adaugata sporita. Patru dintre aceste sectiuni detin 81,3% din totalul exporturilor în 2003; este vorba despre produse ale industriei usoare (34,8%), produse ale industriei constructoare de masini (22,4%), produse metalurgice (13,0%) si produse ale industriei lemnului (11,1 %);

- tendinta de îmbunatatire structurala a exporturilor este sustinuta prin creserea cu 8,3 puncte procentuale a ponderii industriei constructiilor de mani în totalul exporturilor României în perioada analizata, de la 14,1% în 1996 la 22,4% în 2003. Importurile de produse din aceasta categorie se majoreaza de asemenea, însa într-un ritm mai lent (+4,8%), pe fondul reducerii investitiilor destinate retehnologizarii capacitatilor existente si construirii altora noi. Cumulat între anii 2001-2002, exporturile de produse ale industriei constructiilor de masini s-au cifrat la 5,3 mld. dolari, ceea ce a reprezentat mai mult decât dublul exporturilor din aceeasi categorie efectuat în perioada 1997 -1998;

- România fabrica si exporta un volum tot mai redus de produse agroalimentare, desi poseda un potential remarcabil în acest domeniu, ponderea exporturilor de produse din aceasta categorie în total exporturi, fiind mai redusa cu 5,4% în anul 2003 comparativ cu 1996.

În acelasi timp, importurile de produse agroalimentare ocupa o pondere cu 4,1% mai mare în totalul importurilor în 2003. Aceasta tendinta, coroborata cu declinul tot mai accentuat al puterii de cumparare a populatiei, se traduce prin aceea ca românii consuma cantitate sensibil mai redus de produse agroalimentare (dar care provin, într-o proportie din ce în ce mai mare din import), potentialul agroalimentar al tarii fiind valorificat într-o masura redusa. În parte datorita unor nevoi reale interne, în parte datorita situatiei conjuncturale create, importurile s-au axat în perioada 2002- 2003 pe produse cum ar fi: carne si produse din carne, lapte, unt, brânzeturi, grâu, faina, soia boabe, ulei de floarea soarelui, zahar si alte asemenea produse nu numai cu o buna reprezentare la nivelul industriei noastre, dar pe care România le exporta în mod traditional;

- ca o consecinta a restrângerii activitatilor din unele sectoare industriale si agricole prin accelerarea proceselor de restructurare si renuntarea la o parte dintre capacitatile de rafinare a petrolului considerate ineficiente si uzate moral, consumurile de combustibili provenind din industria petrochimica autohtona s-au diminuat (la fel ca si exporturile), ceea ce s-a reflectat în tendinta de reducere substantiala a importurilor de produse minerale. Ponderea acestora în totalul importurilor a scazut re la 23,5% în 1998 la nu mai putin de 12,4% în 2003 (adica cu 1l,1 puncte procentuale);

- ponderea exporturilor de produse ale industriei chimice s-a diminuat paralel cu majorarea importurilor acesteia (cu 1,4%). Prin urmare industria chimica româneasca, ce a suferit în aceasta perioada restructurari profunde este departe de a-si fi atins potentialul de eficienta de alta data, fiind tot mai putin prezenta pe pietele externe

- produsele industriei usoare înregistreaza o crestere semnificativa (+6,5 puncte procentuale) în ceea ce priveste ponderea detinuta în totalul exporturilor. Din nefericire însa, aceasta dinamica pozitiva are ca suport extinderea si intensificarea productiei în sistemul lohn, cu valoare adaugata bruta foarte redusa. În acelasi timp, aceeasi tendinta trebuie amendata prin constatarea unei majorari aproape la fel de importante, în ceea ce priveste importurile produselor industriei usoare (cu 4,4 puncte procentuale), inclusiv articolele "second hand". Se apreciaza ca industria usoara româneasca exporta în fapt munca vie (productie în lohn) în locul produselor finite realizate pe baza materiilor prime furnizate de ramuri si subramuri conexe autohtone;

- exporturile la produse din lemn, desi cunosc o tendinta timida de ameliorare, se deterioreaza din punct de vedere calitativ, ca o consecinta a reducerii ponderii exporturilor de mobilier si a cresterii celor de lemn brut, cu consecinte negative asupra profitabilitatii producatorilor interni de mobila. În acelasi timp, importurile de produse din lemn se majoreaza cu 1,5 puncte procentuale;

-ponderea exporturilor de produse metalurgice s-au diminuat, însa datele statistice disponibile sugereaza o înrautatire calitativa si la acest capitol, prin cresterea valorica a exporturilor de fier vechi si deseuri neferoase, pe fondul sporirii ponderii importurilor de produse metalurgice cu grad înalt de prelucrare cu 1,4 puncte procentuale în anul 2003 fata de 1996;

- comertul exterior cu articole de piatra, ciment si sticla se afla în declin prin reducerea ponderii exporturilor corespunzatoare cu 0,5 puncte procentuale, pe fondul majorarii aproape identice a ponderii importurilor acestor articole în totalul importurilor (+0,4%);

Pe ansamblu, se apreciaza ca au fost înlocuite partial exporturi cu valoare adaugata bruta ridicata, cu exporturi ale unor produse caracterizate de o valoare adaugata bruta mai redusa, în rest sporind exporturile de forta de munca (lohn), precum si cele de materii prime ca lemn brut, fier vechi si deseuri neferoase.

În ceea ce priveste orientarea geografica a activitatii de comert exterior, analiza datelor statistice a evidentiat ca exportul si importul se desfasoara în cea mai mare parte cu statele europene (85,5% respectiv 84,7%). Uniunea Europeana este principalul partener, cu o pondere de 65,5% la export, respectiv 55,4% la import. Comertul cu celelalte zone este corespunzator mai redus.

Comertul exterior al României în anul 2003

Exporturile FOB realizate în anul 2003 au fost de 15613,7 milioane euro (17618,0 milioane dolari SUA ), valoarea acestora fiind cu 6,4% mai mare fata de anul 2002 (din valori exprimate în dolari SUA cresterea este de 27,0%). În structura pe marfuri a exporturilor, cinci sectiuni de marfuri detin 69,5% din totalul exporturilor, dupa cum urmeaza:

Pe grupe de tari, comparativ cu anul 2002, valoarea exporturilor, exprimate în euro, catre tarile dezvoltate, a crescut cu 5,6%, iar în cadrul acestora cu tarile Uniunii Europene cresterea a fost de 7,2%. Ponderea acestor grupe de tari în total exporturi a fost de 74,0% pentru tarile dezvoltate si de 67,7% pentru Uniunea Europeana. Valoarea exporturilor în tǎrile în curs de dezvoltare a fost mai mica cu 0,7% si a reprezentat 14,5% în total exporturi. În tarile în tranzitie exporturile au crescut cu 24,1%. În anul 2003, primii zece parteneri comerciali în derularea exporturilor (însumând 75,2% din total exporturi) au fost: Italia (24,2% din total exporturi), Germania (15,7%), Franta (7,3%), Marea Britanie (6,7%), Turcia (5,1%), Olanda (3,6%), SUA (3,5%), Ungaria (3,5%), Austria (3,2%) si Grecia (2,4%). Exporturile FOB realizate în luna decembrie 2003 au fost de 1239,6 milioane euro, valoare ce este mai mare cu 2,6% fata de luna decembrie 2002, cu 1,4% fata de media anului 2002 si mai mica cu 9,6% fata de luna noiembrie 2003. Valoarea exporturilor FOB exprimata în dolari SUA a fost de 1501,8 milioane, mai mare cu 23,5% comparativ cu luna decembrie 2002. Importurile CIF în anul 2003 au însumat 21201,3 milioane euro (24003,1 milioane dolari SUA), iar în preturi FOB, importurile au însumat 19569,2 milioane euro (22155,3 milioane dolari SUA). Valoarea exprimata în euro este mai mare cu 12,3% fata de anul 2002 (din valori exprimate în dolari SUA cresterea este de 34,4%). În structura pe marfuri a importurilor, primele cinci sectiuni de marfuri, reprezentând 66,9% din total importuri, au fost:

Pe grupe de tari, comparativ cu anul 2002, valoarea importurilor exprimate în euro din tarile dezvoltate a crescut cu 10,0%, iar în cadrul acestora importurile din tarile Uniunii Europene au crescut cu 10,8%. Ponderile celor doua grupe de tari în total importuri au fost de 63,7% pentru tarile dezvoltate, respectiv de 57,7% pentru Uniunea Europeana. Valoarea importurilor din tari în tranzitie a crescut cu 18,5% si a avut o pondere de 23,3% în totalul importurilor. Valoarea importurilor din tari în curs de dezvoltare a fost cu 13,3% mai mare. Primele zece tari partenere în derularea importurilor din anul 2003, reprezentând 69,1% din total importuri, au fost: Italia (19,5% din total importuri), Germania (14,8%), Federatia Rusa (8,3%), Franta (7,3%), Turcia (3,8%), Ungaria (3,6%), Austria (3,5%), Marea Britanie (3,3%), China (2,7%) si SUA (2,3%). Importurile CIF realizate în luna decembrie 2003 au fost de 1912,9 milioane euro, (1765,7 milioane euro importuri FOB), valoare ce este mai mare cu 15,8% fata de luna decembrie 2002, cu 21,6% fata de media anului 2002, dar mai mica cu 3,3% fata de luna noiembrie 2003. Valoarea importurilor CIF realizate în luna decembrie 2003 a fost de 2321,9 milioane dolari SUA (2143,2 milioane dolari SUA importuri FOB), mai mare cu 39,5% fata de luna decembrie 2002. Deficitul comercial FOB/CIF în anul 2003 a fost de 5587,6 milioane euro (6385,1 milioane dolari SUA), iar în luna decembrie 2003 deficitul a fost de 673,3 milioane euro (820,1 milioane dolari SUA), fata de 4205,9 milioane euro (3986,0 milioane dolari SUA) în anul 2002 si de 444,3 milioane euro (448,9 milioane dolari SUA) în luna decembrie 2002. În preturi FOB/FOB deficitul a fost de 3955,5 milioane euro (4537,3 milioane dolari SUA) în anul 2003 si de 526,1 milioane euro (641,4 milioane dolari SUA) în luna decembrie 2003. Potrivit datelor comunicate de Banca Nationala a României, cursul de schimb al monedei nationale la sfârsitul anului 2003 a fost de 41117 lei în raport cu EURO (+17,7% fata de sfârsitul anului 2002) si de 32595 lei în raport cu dolarul SUA (-2,7% fata de sfârsitul anului 2002).

Comertul exterior al României în anul 2004

Exporturile FOB realizate în anul 2004 au fost de 18934,7 milioane euro, valoarea acestora fiind cu 21,3% mai mare fata de anul 2003. În structura pe marfuri a exporturilor, sase sectiuni de marfuri detin 75,3% din totalul exporturilor, dupa cum urmeaza:

Comparativ cu anul 2003 valoarea exporturilor catre tarile Uniunii Europene (UE-25) a crescut cu 20,1%, având o pondere de 72,9% în total exporturi. În anul 2004, primii zece parteneri comerciali în derularea exporturilor (însumând 74,1% din total exporturi) au fost: Italia (21,2% din total exporturi), Germania (15,0%), Franta (8,5%), Turcia (7,0%), Marea Britanie (6,7%), Ungaria (3,8%), Olanda (3,2%), Austria (3,1%), SUA (2,9%) si Grecia (2,7%). În luna decembrie 2004, exporturile FOB au fost de 1531,2 milioane euro, valoarea acestora fiind cu 23,5% mai mare fata de luna decembrie 2003. Importurile CIF în anul 2004 au însumat 26281,0 milioane euro (24257,9 milioane euro în preturi FOB), valoare ce este mai mare cu 24,0% fata de anul 2003. În structura pe marfuri a importurilor, primele sase sectiuni de marfuri, reprezentând 75,4% din total importuri, au fost:

Comparativ cu anul 2003, valoarea importurilor provenite din tarile Uniunii Europene (UE-25) a crescut cu 19,8%, având o pondere de 64,9% în total importuri. Ţarile partenere în derularea importurilor din anul 2004, situate pe primele zece locuri (reprezentând 66,4% din total importuri) au fost: Italia (17,2% din total importuri), Germania (14,9%), Franta (7,1%), Federatia Rusa (6,8%), Turcia (4,2%), Austria (3,5%), Marea Britanie (3,3%), China (3,3%), Ungaria (3,2%) si SUA (2,9%). Importurile CIF realizate în luna decembrie 2004 au fost de 2586,1 milioane euro (2387,0 milioane euro importuri FOB), valoare ce este mai mare cu 35,2% fata de luna decembrie 2003. Deficitul comercial FOB/CIF în anul 2004 a fost de 7346,3 milioane euro, iar în luna decembrie 2004 a fost de 1054,9 milioane euro. În preturi FOB/FOB deficitul a fost de 5323,2 milioane euro în anul 2004 si de 855,8 milioane euro în luna decembrie 2004. Potrivit datelor comunicate de Banca Nationala a României, cursul de schimb al monedei nationale la sfârsitul lunii decembrie 2004 a fost de 39663 lei în raport cu EURO (-3,5% fata de sfârsitul anului 2003) si de 29067 lei în raport cu dolarul SUA (-10,8% fata de sfârsitul anului 2003).

Anul 2004 a consemnat, în ansamblu, evolutii pozitive ale principalilor indicatori macroeconomici. Cresterea economica a înregistrat cea mai buna performanta din perioada de tranzitie, dinamica PIB (8,3 %) fiind superioara cu 3,1 puncte procentuale rezultatului atins în anul 2003 si cu 2,8 puncte procentuale obiectivului initial. Rata inflatiei a coborât la 9,3 la suta, cu 4,8 puncte procentuale sub nivelul anului anterior, în pofida socurilor interne si externe nefavorabile. Procesul de ajustare fiscala a continuat, deficitul bugetului general consolidat reducându-se la 1,1 la suta din PIB (2,3 % în 2003). Rezervele valutare oficiale s-au majorat de la 6,4 miliarde euro la 10,8 miliarde euro, asigurând mentinerea acoperirii importurilor viitoare de bunuri si servicii la un nivel confortabil, situat în zona de optim international acceptata (4-6 luni); rezervele internationale administrate de BNR (inclusiv aur) acopereau la finele anului 5,2 luni de importuri. Rata somajului a evoluat si ea pozitiv, de la 7,4 la suta în decembrie 2003 la 6,2 % în decembrie 2004. Aceste rezultate au consolidat progresele obtinute începând cu anul 2000 pe linia stabilizarii macroeconomice si au contribuit la obtinerea de catre România a statutului de economie de piata functionala, acordat de Comisia Europeana. În acest context, luna decembrie 2004 a consemnat un moment de referinta în procesul de integrare - finalizarea negocierilor de aderare la Uniunea Europeana -,

ceea ce a creat premisele semnarii, în aprilie 2005, a Tratatului de aderare.

Cresterea economica, în structura, cresterea PIB a continuat sa fie influentata de majorarea rapida a consumului si a investitiilor, în timp ce exportul net a avut o contributie negativa. Ritmul înalt de crestere se datoreaza si unui an agricol exceptional. Exista însa unele indicii ca, cel putin începând cu a doua jumatate a anului 2004, PIB efectiv se situeaza deasupra nivelului potential, putând aparea riscuri de supraîncalzire a economiei, cu amplificarea presiunilor inflationiste. Acest fenomen ar putea sa complice conduita politicilor macroeconomice în anul 2005, când România va fi nevoita sa faca fata unor multiple provocari, printre care liberalizarea unor fluxuri de capital cu impact monetar potential ridicat si trecerea la tintirea directa a inflatiei.

Se apreciaza ca o tendinta semnificativ pozitiva din perspectiva integrarii europene intensificarea comertului exterior cu Uniunea Europeana. Desigur, o asemenea mutatie s-a produs pe fondul reducerii substantiale a comertului exterior cu tarile în curs de dezvoltare, iar acest lucru nu este întotdeauna acceptat ca un fapt pozitiv. Astfel, în lucrarea "Cartea Alba a

preluarii guvernarii în decembrie 2000", Florin Georgescu arata ca ". ..tinând seama de nivelul mai redus al competitivitatii externe a produselor si serviciilor realizate de economia noastra, prezinta înca interes pentru România întretinerea unor relatii comerciale intense cu tarile în curs de dezvoltare, îndeosebi pe linia exporturilor, ceea ce ar fi de natura sa contribuie atât la stimularea cresterii economice, cât si la îmbunatatirea soldului curent al balantei de plati."

Ca un corolar, se poate aprecia ca desi în 2002 si 2003 datele statistice evidentiaza îmbunatatirea relativa a pozitiei externe a României, aceasta nu s-a efectuat pe calea normala a cresterii cantitative si calitative a ofertei de bunuri si servicii, ci prin reducerea substantiala a productiei nationale, concomitent cu restrângerea cererii interne, respectiv prin reducerea consumului populatiei, al institutiilor publice si al investitiilor efectuate în tara. În pofida înviorarii exporturilor ca o consecinta a reducerii impozitului pe profitul obtinut din aceste activitati, se concluzioneaza, pe ansamblu ca evolutia acestei activitati ramâne pe un fagas neconcludent.

În anul 2004, orientarea geografica a exportului s-a modificat fata de anul precedent, în favoarea tarilor în curs de dezvoltare si a tarilor în tranzitie. Exportul destinat pietei tarilor dezvoltate s-a cifrat în anul 2004 la 14 811,3 milioane euro, mai mare cu 18,8 % comparativ cu anul 2003, tendinta imprimata de comertul cu Uniunea Europeana (în crestere cu 20,1 %).

Anul 2004 a marcat o accelerare a evolutiilor pozitive în ceea ce priveste cresterea economica, consolidarea dezinflatiei, reducerea deficitului bugetar si a somajului. Dinamica produsului intern brut a fost cu 8,3 la suta mai mare decât în anul 2003, pe fondul expansiunii cererii interne, în care consumul populatiei si formarea bruta de capital fix au reprezentat componentele cele mai active, fiind stimulate de cresterea veniturilor reale si de fluxul de investitii straine directe. Exportul catre Uniunea Europeana a reprezentat 72,9 % din exportul total (în scadere cu 0,7 puncte procentuale fata de anul 2003, provenind de la relatia cu Italia, Germania si Olanda) si a fost concentrat în proportie de 84,2 la suta în sapte tari: Italia, Germania, Franta, Regatul Unit al Marii Britanii si Irlandei de Nord, Ungaria, Olanda si Austria.

Comertul exterior al României în anul 2005

Exporturile FOB realizate în anul 2005 au fost de 22255,1 milioane euro, valoarea acestora fiind cu 17,5% mai mare fata de anul 2004. În structura pe marfuri a exporturilor, sase din cele douazeci si doua de sectiuni de marfuri din Nomenclatorul Combinat detin împreunǎ 76,3% din totalul exporturilor, dupa cum urmeaza:

Valoarea exporturilor catre tarile Uniunii Europene (UE-25) în anul 2005, comparativ cu anul 2004, a crescut cu 9,0%. Ponderea exporturilor cǎtre tǎrile Uniunii Europene în total exporturi a fost de 67,6%. Ţarile partenere situate pe primele locuri în derularea exporturilor din anul 2005 (reprezentând 75,3% din total exporturi) au fost: Italia (19,2% din total exporturi), Germania (14,0%), Turcia (7,9%), Franta (7,4%), Marea Britanie (5,5%), Ungaria (4,2%), S.U.A. (4,1%), Austria (3,1%), Olanda (2,7%), Bulgaria (2,7%), Spania (2,4%) si Grecia (2,1%). Dupǎ regimurile vamale atribuite conform legislatiei din domeniul vamal, din totalul exporturilor realizate în anul 2005, 51,8% reprezintǎ exporturi definitive si 47,9% reprezintǎ exporturi de mǎrfuri rezultate din perfectionarea activǎ a unor mǎrfuri importate temporar în scopul prelucrarii. În luna decembrie 2005, valoarea exporturilor FOB a fost de 1818,8 milioane euro, cu 18,8% mai mare fata de luna corespunzatoare din anul precedent. Importurile CIF în anul 2005 au însumat 32568,5 milioane euro (30061,4 milioane euro în preturi FOB), valoarea acestora fiind cu 23,9% mai mare fata de anul 2004. În structura pe marfuri a importurilor, sase din cele douazeci si doua de sectiuni de marfuri din Nomenclatorul Combinat detin împreunǎ 75,7% din totalul importurilor, dupǎ cum urmeazǎ:

Valoarea importurilor provenite din tarile Uniunii Europene (UE-25) în anul 2005, comparativ cu anul 2004, a crescut cu 18,7%. Ponderea importurilor din tǎrile Uniunii Europene în total importuri a fost de 62,2%. Ţarile partenere situate pe primele locuri în derularea importurilor din anul 2005 (reprezentând 72,4% din total importuri) au fost: Italia (15,5% din total importuri), Germania (14,0%), Federatia Rusa (8,3%), Franta (6,7%), Turcia (4,9%), China (4,1%), Austria (3,7%), Ungaria (3,3%), Kazahstan (3,3%), Polonia (2,9%), Marea Britanie (2,9%) si SUA (2,8%).

Valoarea exporturilor catre tarile Uniunii Europene (UE-25) în anul 2005, comparativ cu anul 2004, a crescut cu 9,0%. Ponderea exporturilor cǎtre tǎrile Uniunii Europene în total exporturi a fost de 67,6%. Ţarile partenere situate pe primele locuri în derularea exporturilor din anul 2005 (reprezentând 75,3% din total exporturi) au fost: Italia (19,2% din total exporturi), Germania (14,0%), Turcia (7,9%), Franta (7,4%), Marea Britanie (5,5%), Ungaria (4,2%), S.U.A. (4,1%), Austria (3,1%), Olanda (2,7%), Bulgaria (2,7%), Spania (2,4%) si Grecia (2,1%). Dupǎ regimurile vamale atribuite conform legislatiei din domeniul vamal, din totalul exporturilor realizate în anul 2005, 51,8% reprezintǎ exporturi definitive si 47,9% reprezintǎ exporturi de mǎrfuri rezultate din perfectionarea activǎ a unor mǎrfuri importate temporar în scopul prelucrarii. În luna decembrie 2005, valoarea exporturilor FOB a fost de 1818,8 milioane euro, cu 18,8% mai mare fata de luna corespunzatoare din anul precedent. Importurile CIF în anul 2005 au însumat 32568,5 milioane euro (30061,4 milioane euro în preturi FOB), valoarea acestora fiind cu 23,9% mai mare fata de anul 2004. În structura pe marfuri a importurilor, sase din cele douazeci si doua de sectiuni de marfuri din Nomenclatorul Combinat detin împreunǎ 75,7% din totalul importurilor, dupǎ cum urmeazǎ:

Valoarea importurilor provenite din tarile Uniunii Europene (UE-25) în anul 2005, comparativ cu anul 2004, a crescut cu 18,7%. Ponderea importurilor din tǎrile Uniunii Europene în total importuri a fost de 62,2%. Ţarile partenere situate pe primele locuri în derularea importurilor din anul 2005 (reprezentând 72,4% din total importuri) au fost: Italia (15,5% din total importuri), Germania (14,0%), Federatia Rusa (8,3%), Franta (6,7%), Turcia (4,9%), China (4,1%), Austria (3,7%), Ungaria (3,3%), Kazahstan (3,3%), Polonia (2,9%), Marea Britanie (2,9%) si SUA (2,8%).