Factori de influenta asupra cererii de marfuri
Volumul si structura cererii de marfuri se modifica sub influenta a numerosi factori de natura foarte diferita: economici, demografici, biologici, psihologici, sociologici, organizatorici, sezonieri si conjuncturali.
a) Oferta de marfuri influenteaza modul de manifestare a cererii, dar mai ales realizarea efectiva a acesteia. Relatia dintre oferta de marfuri si cererea de marfuri decurge din legatura care exista intre consum si productie, respectiv cererea de marfuri ca o manifestare pe piata a nevoilor de consum este influentata in ceeea ce priveste volumul si structura sa de volumul si structura fondurilor de marfuri existente pe piata.
Cresterea ofertei de marfuri, respectiv a volumului si a sortimentelor de marfuri aduse pe piata reprezinta un fenomen legic, consecinta a dezvoltarii productiei. In masura in care este insotita si de o crestere a solvabilitatii populatiei, ea constituie un factor important de infl 131b18b uentare a cererii de marfuri.
b) Veniturile banesti ale populatiei reprezinta un factor de natura economica care influenteaza cererea de marfuri, ele determinand gradul de solvabilitate a cererii de marfuri. Dependenta cererii de venituri este directa, deoarece ea constituie principala destinatie pe care o iau veniturile banesti ale populatiei.
Asupra cererii de marfuri influenteaza in primul rand periodicitatea obtinerii veniturilor, aceasta reflectandu-se in esalonarea in timp a cererii de marfuri. Acest aspect este mai pregnant in cazul populatiei ocupate in agricultura, unde veniturile banesti se obtin de regula dupa valorificarea produselor agricole, respectiv dupa recoltarea acestora.
Miscarea nivelului veniturilor determina modificarea volumului global al cererii de marfuri, dar raportul dintre aceste doua elemente nu este direct proportional. Acesta, deoarece in primul rand, din punct de vedere cantitativ volumul cererii de marfuri nu se suprapune peste cel al veniturilor, ci reprezinta doar o parte, ce-i drept cea mai mare. In cazul cresterii nivelului veniturilor, utilizarea lor pentru diferite destinatii se face in mod diferit, sau altfel spus cresterea cererii pentru diferite produse se face in proportii diferite.
Variatia cererii de marfuri in functie de variatia veniturilor, sau ceea ce reprezinta elasticitatea cererii, se masoara cu ajutorul coeficientului de elasticitate in functie de venit (Ev). Acest coeficient ne arata cu cat se modifica cererea de marfuri la o modificare cu 1% a veniturilor si se calculeaza cu ajutorul relatiilor:
(4.1)
sau
(4.2)
in care:
Ev reprezinta coeficientul de elasticitate in functie de venit;
C – modificarea cererii (C1-C0);
V – modificarea veniturilor (V1-V0);
C0 – cererea in perioada de baza;
V0 – veniturile in perioada de baza;
C% - modificarea procentuala a cererii de marfuri;
V% - modificarea procentuala a veniturilor populatiei.
Coeficientii de elasticitate in functie de venit sunt de regula pozitivi, ceea ce inseamna ca odata cu cresterea veniturilor are loc si cresterea cererii de marfuri. Coeficientii de elasticitate negativi semnifica faptul ca odata cu cresterea veniturilor are loc o scadere a cererii de marfuri (la marfurile de calitate inferioara, sau cu ocazia aparitiei de produse noi).
Ceoficientii de elasticitate pozitivi pot fi unitari, subunitari si supraunitari. Coeficientii de elasticitate unitari (caz mai rar intalnit) caracterizeaza o cerere echilibrata, caz in care proportia cresterii cererii de marfuri coincide cu cea de crestere a veniturilor.
Coeficientii de elasticitate subunitari semnifica faptul ca la o crestere cu 1% a veniturilor cererea de marfuri creeste cu mai putin de 1%, caracterizand o cerere rigida. Astfel de coeficienti de elasticitate se intalnesc in cazul produselor de prima necesitate (alimentare indeosebi) care la venituri mai scazute se afla pe primul loc in ordinea de satisfacere a necesitatilor de consum.
Coeficientii de elasticitate supraunitari semnifica faptul ca la o crestere cu 1% a veniturilor, cererea de marfuri creste cu mai mult de 1%, caracterizand o cerere elastica. O astfel de cerere intalnim la marfurile nealimentare si la servicii.
Reprezentarea grafica a elasticitatii cererii in functie de venit este prezentata in
figura 4.1.
Y
Cererea
de V
marfuri IV
III
II
I
X
Venituri
Fig.4.1. Elasticitatea diferita a cererii in functie de venit
I – coeficienti supraunitari
II – coeficienti unitari
III – coeficienti subunitari
IV – lipsa elasticitatii
V – coeficienti negativi
Cererea de marfuri exprimata valoric depinde de cantitatea de marfuri cumparata si de pretul acestora. Ca urmare a cresterii veniturilor, cresterea cererii de marfuri poate avea loc pe mai multe cai:
prin solicitarea unei cantitati mai mari de marfuri, dar la acelasi pret;
prin solicitarea aceleasi cantitati, dar la un pret mai ridicat;
pe ambele cai (o cantitate mai mare si la un pret mai ridicat).
In aceste conditii coeficientul de elasticitate in functie de venit se poate divide in doi coeficienti partiali sau distincti care exprima, unul dintre ei, cresterea cererii de marfuri pe seama cresterii cantitatii, iar celalalt cresterea cererii pe seama cresterii calitatii. Evident coeficientul de elasticitate in functie de venit (Ev) surprinde ambele aspecte, atat cel cantitativ, cat si cel calitativ.
Pentru demonstratie plecam de la expresia cererii de marfuri:
(4.3)
in care C reprezinta cererea de marfuri exprimata valoric; q – cantitatea de marfuri solicitata; p – pretul.
Inainte de cresterea veniturilor (simbolic denumim perioada de baza si o notam cu 0) cererea va avea urmatoarea marime:
(4.4)
iar dupa ce are loc cresterea veniturilor (simbolic denumim perioada curenta si o notam cu 1), cererea va avea expresia:
(4.5)
Modificarea absoluta a cererii in perioada curenta fata de perioada de baza va fi data de relatia:
(4.6)
Modificarea absoluta a cererii este influentata de doi factori, cantitatea solicitata, de natura cantitativa, iar celalalt de natura calitativa, pretul. Determinarea influentei celor doi factori se face cu ajutorul metodei substituirilor in lant, tinand cont ca substituirea incepe cu factorul cantitativ si continua cu cel calitativ.
Influenta cantitatii:
(4.7)
in care Δq reprezinta modificarea cantitatii solicitate, (q1-q0).
Influenta calitatii:
(4.8)
in care Δp reprezinta modificarea pretului (p1-p0).
Suma influentei celor doi factori este egala cu modificarea totala:
(4.9)
In aceste conditii, coeficientul de elasticitate in functie de venit care exprima cresterea cererii pe seama cresterii cantitatii solicitate Ev(q), va fi dat de urmatoarea expresie:
(4.10)
iar coeficientul de elasticitate in functie de venit care exprima cresterea cererii pe seama calitatii Ev(p), va fi dat de urmatoarea expresie:
(4.11)
iar
(4.12)
Semnificatia celor doi coeficienti partiali este aceea ca ne dezvaluie modul in care se va orienta populatia in cumpararea de marfuri in urma cresterii veniturilor, respectiv cat din cresterea cererii are la baza factorul cantitativ si cat cel calitativ.
Vom exemplifica modul de calcul al ceoficientilor de elasticitate in functie de venit cu urmatoarele date ipotetice la nivelul unei familii:
in perioada de baza veniturile banesti ale unei familii au fost de 8.000.000 lei, iar cererea satisfacuta la o grupa de marfuri (carne de exemplu) a fost de 1.200.000 lei, solicitandu-se o cantitate de 10 kg la un pret de 120.000 lei pe kg;
in perioada curenta veniturile cresc la 9.000.000 lei, cererea inregistrand o crestere sub raportul cantitatii de 12 kg la un pret de 150.000 lei pe kg, rezultand o cerere totala de 1.800.000 lei.
sau
In conditiile cresterii veniturilor cu 1%, cererea de marfuri la grupa respectiva va creste cu 4%, ceeea ce inseamna o cerere elastica.
Coeficientul de elasticitate in functie de venit de natura cantitativa va fi:
iar cel de natura calitativa va fi:
Marimea celor doi coeficienti ne demonstreaza faptul ca , cresterea cererii la produsul respectiv se va realiza intr-o proportie mai mare pe seama factorului calitativ (produse cu un pret mai ridicat) si intr-o mai mica masura pe seama factorului cantitativ.
c) Preturile influenteaza cererea de marfuri atat in ceeea ce priveste formarea acesteia cat si modul ei de manifestare. In conditiile unui anumit nivel al veniturilor, volumul si structura cererii de marfuri depind de nivelul preturilor. In conditiile unei structuri largi a ofertei de marfuri, pentru satisfacerea necesitatilor de consum exista multiple posibilitati, iar consumatorul va solicita acele marfuri care satisfac cat mai complet nevoile, in limita bugetului sau de consum. La un anumit nivel al veniturilor banesti, preturile influenteaza puterea de cumparare a populatiei si ca atare si proportiile cantitative in cadrul carora oferta se coreleaza cu cererea.
Modificarea cererii in functie de variatia preturilor exprima elasticitatea cererii in functie de pret, iar aceasta se masoara cu ajutorul coeficientului de elasticitate in functie de pret. Acest coeficient ne arata cu cat se modifica cererea de marfuri la o modificare cu 1% a pretului si se calculeaza cu ajutorul relatiei:
(4.13)
in care:
Ep reprezinta coeficientul de elasticitate in functie de pret;
ΔC – variatia cererii (C1-C0);
Δp – variatia pretului (p1-p0);
C0 – cererea in perioada de baza;
P0 – pretul in perioada de baza.
De regula acesti coeficienti sunt negativi relevand faptul ca reducerea preturilor determina cresterea cererii de marfuri si invers.
Avand in vedere ca la satisfacerea unei necesitati de consum participa mai multe produse iar unele produse se pot substitui in consum, cererea pentru un anumit produs depinde in primul rand de pretul produselor care se asociaza in consum cu acesta sau care satisfac aceeasi necesitate de consum. Pentru produsele care se asocieaza in consum sau care se pot substitui in consum se calculeaza coeficientul de elasticitate incrucisata sau transversala conform relatiei:
(4.14)
in care:
Eij reprezinta coeficientul de elasticitate incrucisata;
ΔCI – modificarea cererii la produsul “i”;
Δpj – modificarea pretului la produsul “j” care se asocieaza in consum cu produsul “i” sau satisface aceeasi necesitate;
CI – cererea la produsul “i”;
Pj – pretul produsului “j”.
Acest coeficient ne arata cu cat se modifica cererea la produsul “i” ca urmare a modificarii cu 1% a pretului la produsul “j” care se asocieaza in consum cu produsul “i”.
d) Factorii demografici influenteaza marimea si structura cererii de marfuri datorita faptului ca aceasta reprezinta forma sub care apar in sfera relatiilor de piata nevoile solvabile ale populatiei. In aceste conditii cererea de marfuri depinde in primul rand de numarul populatiei datorita caracterului individual al nevoilor pentru majoritatea produselor. Sunt situatii cand produsele satisfac necesitati colective (locuinta, confort, produse electronice etc.), in acest caz unitatea de consum devine familia si ca atare cererea depinde si de numarul familiilor.
In al doilea rand cererea de marfuri depinde de structura pe varste, sexe si profesii a populatiei, aceasta structura influentand atat volumul cererii, cat mai ales structura acesteia. Diferentierile intre varste si sexe se manifesta in mod deosebt in cazul produselor alimentare, dar si in cazul produselor de imbracaminte si incaltaminte la fel cum si diferitele profesii se regasesc in multiple forme de manifestare a cererii.
In al treilea rand, dat fiind faptul ca cererea de marfuri se manifesta ca o suma de cerinte individuale ale consumatorilor, ea este influentata si de trasaturile psihologice ale fiecarui consumator, cum sunt gustul pentru frumos, pentru confort, inclinatia spre economisire etc.
In sfarsit asupra cererii de marfuri isi pun amprenta si caracteristicile zonale ale populatiei, diferentele existente intre diferite zone ale tarii sub aspectul dezvoltarii economice, sociale, sau in ceeea cce priveste conditiile de clima, sol etc.
e) Factorii sezonieri influenteaza cererea de marfuri atat pentru produsele alimentare cat si pentru cele nealimentare, variatiile sezoniere fiind determinate de particularitatile sezoniere ale consumului sau ale productiei. Caracterul sezonier al consumului la marfurile cu productie continua se datoreaza in principal inflentei factorilor climaterici, in timp ce cazul marfurilor cu productie sezoniera se intalneste mai ales la produsele agricole.
f) Factorii psihologici si sociologici intervin in modul de manifestare a cererii de marfuri pentru cvasitotalitatea marfurilor, dar in mod deosebit pentru cel care nu sunt destinate satisfacerii nevoilor fiziologice. Influenta acestor factori se manifesta mai ales in ceea ce priveste cumpararile de marfuri.
Deosebirile de preferinte, de atitudini, in manifestarea cererii de marfuri dar mai ales in ceea ce priveste luarea deciziei de cumparare a marfurilor isi gasesc explicatia in mare masura in caracterul particular al fiecarui individ, in natura sa psihica, in gradul sau de instruire.
Modul particular in care reactioneaza cumparatorii cu ocazia procurarii marfurilor, a alegerii sortimentelor, a stabilirii cantitatilor ce vor fi cumparate dezvaluie o multitudine de caractere si de impulsuri.
Modul in care se comporta cumparatorii cu ocazia cumpararii de marfuri depinde intr-o anumita masura si de gradul de receptivitate al acestora la informatiile oferite de mass-media, la actiunile de publicitate si reclama, la relatiile pe care le intretin cu cei in mijlocul carora convietuiesc.
|
