MARFURI DIN STICLA
Capitolul I
ARGUMENT
Sticla ocupa un loc important in cadrul bunurilor de consum,fiind de neinlocuit in anumite domenii, datorita propietatilor sale deosebite pe care le prezinta in timpul utilizarii.
Sticla este un corp solid, cu o structura amorfa, obtinut prin subracirea unor topituri cu compozitii chimice variabile, ce devin rigide la intervale diferite de temperatura, datorita cresterii treptate a vascozitatii.
Trecerea din stare fluida in rigida este reversibila.
Datorita proprietatilor sale - impermeabilitatea la lichide si gaze, rezistenta deosebita la agentii chimici si atmosferici, calitatilor igienico - sanitare si estetice, sticla are largi utilizari in tehnica 949f516j , precum si in domeniul casnic.
Capitolul II
CLASIFICAREA SORTIMENTULUI COMERCIAL A MARFURILOR DIN STICLA
1.Materii prime folosite la fabricarea sticlei
Dupa rolul pe care il indeplinesc in cursul procesului tehnologic, materiile prime sa clasifica in:
materii prime principale
materii secundare
a) Materiile prime principale:
vitrifiantii - confera sticlei duritate, o buna transparenta si o structura amorfa
fondantii - au rolul de a cobora temparatura de topire a silicei. Se folosesc in acest scop carbonatul de sodiu(soda de rufe) sau de potasiu.
stabilizantii - confera sticlei rezistenta chimica, mecanica si termica
b) Materii secundare:
Influenteaza procesul de topire si confera sticlei anumite proprietati, si anume:
afinantii - au rolul de a limpezii masa sticloasa topita indepartand bulele de gaze rezultate in procesul de topire, dand omogenitate sticlei
decolorantii - au rolul de a ideparta nuanta verzuie sau galbuie a sticlei, datorita impuritatilor silicei
colorantii - sunt compusi metalici(moleculari si coloidali) au rolul de a colora masa sticloasa.Cei mai utilizati sunt: oxizii de fier pentru culoarea verde-albastrui sau galben-verzui; oxidul de cupru pentru culoarea albastra; oxizii nichelului pentru violet-brun; oxidul de cobalt pentru albastru-violet; oxizii cromului pentru culoarea galbui sau verde; oxizii seleniului pentru rubiniu; sulfura de cadmiu pentru portocaliu; oxidul de mangan si fier pentru negru si colorantii coloidali(aurul si argintul coloidal) care coloreaza sticla in roz-rosu si respectiv in galben
opacizantii - sunt substante care servesc la obtinerea unei sticle netransparente care difuzeaza lumina.Opacizantii au indici de refractie diferiti de ai masei sticloase, producand astfel difuzia luminii in toate directiile si deci opacizarea sticlei.
2.Obtinerea sticlei si a marfurilor din sticla
Obtinerea masei sticloase si trasformarea acesteia in produse finite comporta urmatoarele faze:
a) - obtinerea masei sticloase
Materiile prime macinate, omogenizate si dozate conform retetei de fabricatie sunt introduse in cuptoare si topite la temperaturi ridicate intre 1400°-1570°C si racite pana la temperatura de 1180°-1300°C, cand se obtine masa de sticla vascoasa.
b) - fasonarea masei vascoase de sticla in vederea obtinerii articolelor din sticla se poate realiza prin urmatoarele procedee:
-fasonarea prin presare
-fasonarea prin suflare
-suflarea
-laminarea
-tragerea
c) - recoacerea
Dupa fasonare, produsele din sticla se incalzesc in cuptoare tunel cu trasportoare tip banda rulanta, la temperaturi intre 425°-575°C, operatie urmata de o racire lenta in vederea reducerii tensiunilor interne.
d) - finisarea articolelor din sticla cuprinde operatii variate care au drept scop inbunatatirea aspectului produselor.Acestea se pot grupa in:
- operatiuni mecanice: slefuire, lustruire, gravare artistica, rodare, decorare care se poate realiza:
- la rece - slefuirea cu polizoare
- la cald - cu culori fuzibile prin pictare
- pe cale chimica - prin corodarea desenului de pe suprafata articolului din sticla acoperit cu parafina
- in masa sticloasa - prin topirea de sticle colorate obtinandu-se sticla marmurata si filigranata
- suprapunerea de sticla colorata pe forma de baza a sticlei albe
- imprimare decorului cu ajutorul unor cilindrii gravati de cupru sau aluminiu ce trec peste articolele din sticla usor incalzite
- difuzarea ionilor de argint sau aur pe suprafata sticlei obtinandu-se o cimentare a acestora.
- operatiunile de prelucrare anterioara cuprind:
- taierea
- slefuirea
- rodarea
Operatinile de finisare mentionate nu se efectueaza in totalitatea lor asupra aceluiasi obiect ele fiind aplicate partial, in functie de domeniul de utilizare, modelul si decorul ales.
Asupra calitatii articolelor din sticla influenteaza calitatea materiilor prime si procesul de fabricatie.
3.Clasificarea sticlei
Dupa compozitia chimica, procedeul de fabricatie si domeniul de utilizare sticla se clasifica in urmatoarele grupe :
a) Sticla comuna si cristal :pentru articole de menaj si ambalaj
b) Sticla pentru constructii:
tip obisnuit pentru geamuri (transparenta,difuza)
tip speciala (termofonoizolanta si absorbanta)
tip elemente de zidarie (placi,caramizi,profile din sticla)
c) Sticla pentru laborator:
tip chimic si termic-rezistenta, folosita la obtinerea de eprubete, pipete, palnii, vase de cultura, fiole etc.
tip sintetizata-cu un grad de porozitate folosita pentru filtrare.
d) Sticla opaca
tip crown cu dispensie scazuta
tip flint cu dispensie ridicata
e) Sticla rezistenta la radiatii ionizate folosita la microscoape, telescoape.
f) Sticla pentru corpuri de iluminat:
pentru uz casnic-incolora, mata, opala, colorata.
pentru scopuri tehico-industriale(de protectie,
dispensoare, filtre pentru inflarosii si ultraviolete)
g) Sticla de protectie contra radiatiilor nucleare.
h) Sticla fotosensibila-tip obisnuit, cristalizata (fotoceram) si fotocromica sau fototropa, sensibila la lumina excitanta.
i) Sticla pentru fibre si fire: tip A, C, O, S.
j) Sticla pentru acoperiri:
pentru ceramica(glazura)
pentru metal(smalt)
pentru sticla(email)
k) Sticla pentru industria electronica:
ca element pasiv(dielectric)
ca element active(semiconductori)
l) Sticla solubila
O deosebita importanta prezinta sticla pentru ambalaje si articole de menaj din sticla. In cadrul acestei grupe se cuprind urmatoarele varietati:
STICLA COMUNA - (sticla calcosodica calcopotasica)
Este folosita la confectionarea ambalajelor sau a diferitelor articole de uz casnic prezentandu-se astfel:
-sticla incolora: sticla cu factor de transmisie a luminii de minim 73%;
-sticla alba: cu factor de transmisie de 87%;
-sticla semialba: cu factor de transmisie a luminii de 75-87%;
-sticla cu stabilitate chimica superioara: care are in compozitie anumiti oxizi metalici.
-sticla rezistenta la foc: care prezinta un coeficient de dilatare mic si se utilizeaza la confectionarea articolelor de menaj rezistente la incalziri directe la foc.
-sticla calita(incasabila): suprafata careia printr-un proces de racire rapid a capatat rezistenta termica si mecanica superioara
-sticla colorata: sticla comuna,cu un continut variat de diversi oxizi, coloranti sau opacizanti prezentandu-se sub doua forme: sticla transparenta si sticla netransparenta.
-sticla cristal: este o sticla incolora, foarte transparenta si foarte omogena. Are un continut variat si diferit de oxizi de plumb, de potasiu, de bariu sau de zinc.
Se foloseste la confectionarea articolelor de menaj de calitate superioara si a obiectelor de arta si podoaba.Se fabrica in urmatoarele varietati:
-sticla grea
-sticla semigrea
-sticla usoara
-sticla semicristal
Articolele de menaj se clasifica in grupe si articole in functie de destinatie, mod de fabricatie sau de comercializare. Se disting urmatoarele grupe de articole:
1. Articole de menaj propriu-zise
a) - piese detasate: pahare suflate la teava,fara decor si cu decor pantograf, cu dunga dreapta subtire si matisata:
-tip I: de 25ml,100ml si 200ml
-tip II: cu decor tip slif cu benzi mate sau colorate(pahare de vin, apa, lichior, tuica)
b) - servicii: de apa, de vin, de lichior, compuse din sase pahare de 25ml pentru lichior, de 200ml pentru vin si de 250ml pentru apa si o cana cu capacitatea de 1500ml.
Serviciile sunt realizate din sticla comuna sau din sticla semi-cristal si cristal, tip albe sau colorate.
Serviciile pentru sampanie realizate din sticla comuna sau cristal sunt decorate artistic cu slif in fatete albe sau colorate, formate din sase pahare cu picior.
Serviciile pentru prajituri, tort, sandwish-uri, sunt formate dintr-un platou si sase farfurioare.
Serviciile pentru compot sunt formate dintr-o compotiera si sase castronase mici.
Garniturile de menaj sunt compuse din 3-6 piese din care una-doua presaratori, o mustariera, doua sticlute pentru otet si undelemn si o tavita.
2. Articole de sticla intrebuintate ca ambalaje
In acesta grupa intra: butelii, damigene invelite sau neinvelite cu nuiele, sifoane si borcane care pot fi:
-tip C pentru miere, cu capacitatea de 250-1000ml
-tip F pentru dulceata
-tip G pentru compot, cu aceeasi capacitate
-tip H pentru muraturi, cu capacitatea de 850ml, 1, 3, 5, 10 litri.
3. Articole din sticla termorezistenta la variatii bruste de temperatura
Folosite la obtinerea de canite,
farfurioare, ibrice, vase pentru fiert lapte sau pentru pregatit mancarea. Ele
sunt de tip
4. Articole decorative
Sub forma de vaze pentru flori fasonate manual sau mecanic prin presare, turnare, suflare, cu decor slif sau din sticla suprapusa: bomboniere, scrumiere, figurine.
5. Diverse articole de menaj - razatoare pentru fructe, storcator citrice, vase gradate pentru uz casnic, portscobitori, etc.
In functie de dimensiuni, articolele de menaj din sticla se clasifica in trei categorii:
marime mica - cu dimensiuni pana la 120mm
marime mijlocie - cu dimensiuni pana la 200mm
marime mare - cu dimensiuni de peste 200mm
Capitolul III
RECEPTIA CANTITATIVA SI CALITATIVA A MARFURILOR DIN STICLA
Receptia marfurilor, proces secundar in sistemul tehnologic al magazinului, raspunde de o parte nevoilor de gestionare corecta a ofertei de marfuri, iar pe de alta parte, cerintelor de garantare a calitatii bunurilor.
Din punct de vedere tehnic, receptia la magazin nu prezinta deosebiri fata de cea realizata la depozitul de gros. Si la magazin, luarea in primire a marfurilor prin receptie presupune o verificare cantitativa(numarare, masurare, cantarire) si o verificare calitativa a marfurilor, in conformitate cu documentele insotitoare(factura, aviz de expediere) cu standardele de stat sau cu normele tehnice.
RECEPTIA CANTITATIVA
Se efectueaza prin numarare: fie per bucata sau servicii cu ajutorul documentelor insotitoare: nota de receptie, aviz, factura.
RECEPTIA CALITATIVA
Se poate executa concomitent cu receptia cantitativa, la marfurile de sortiment simplu sau in mod distinct, la marfurile de sortiment complex.
De precizat este inca faptul ca, la magazin verificarea calitativa se face din punct de vedere organoleptic.
Verificarea calitatii marfurilor pe cale organoleptica presupune efectuarea unor operatii comune tuturor marfurilor dar si a unor operatii distincte, in functie de natura produselor.
Opratiile comune sunt:
verificarea existentei documentelor care trebuie sa insoteasca marfurile: documente de livrare(factura,aviz de expeditie), documente de certificare si garantare a calitatii(certificat de calitate, certificat de garantie).
verificarea ambalarii: daca materialul folosit este corespunzator produsului ambalat si daca este integru, nedeteriorat, estetica acestuia si functionabilitatea acestuia.
verificarea marcarii: daca cuprinde mentiunile necesare identificarii produsului, marca de fabricatie, daca au data fabricatiei si termenul de garantie.
Operatiile distincte:
In cadrul celor nealimentare in functie de materia prima din care s-au obtinut si de particularitatile tehnice. In acest sens se dau citeva exemple:
identificarea tipului de sticla(comuna, cristal)
verificarea formei prin confruntarea cu produsul omologat
verificarea aspectului
verificarea culorii si decorului
verificarea executiei
1. Verificarea organoleptica
a) Ambalarea: se face diferit in functie de dimensiunile articolelor, destinatia si calitatea lor, astfel:
- in cutii de carton tip muscava, separate prin separatoare de carton tip fagure sau invelite in hirtie pelur;
- in pachete de hirtie protejate cu talas, paie, foite de hirtie, in lazi de lemn,iar articolele din categoria ambalajelor( borcane, butelii) se aseaza pe platane in straturi succesive, separate intre ele, acoperite cu foite de polietilena contractabila care se rigidizeaza prin introducerea intr-un cuptor electric, asigurindu-se astfel stabilitatea perfecta a acestora.
b) Dezambalarea: folosind uneltele necesare (ciocan, clesti, dalta) pentru deschiderea ambalajelor astfel incat acestea sa poata fi refolosite dupa golire.
c) Marcarea: fiecare unitate de ambalaj va cuprinde o eticheta de hirtie cu urmatoarele mentiuni:
- la articolele din sticla tip serviciu: marca de fabrica, denumirea comerciala a produsului, numar STAS, numarul lotului, luna si anul fabricatiei, pretul cu amanuntul, semne de protectie sau cuvintul" fragil"
- la paharele din sticla suprapusa sau de cristal se aplica o eticheta tip vigneta care cuprinde: marca fabricii si categoria" lux"
d) Aspectul si culoarea: se verifica, vizual aspectul exterior al produsului urmarindu-se depistarea defectelor.
e) Defecte:
Defecte de topitura ce pot sa apara sub forma de:
-incluziuni de sticla datorita neomogenitatii masei sticloase din punctul de vedere al compozitiei chimice: -ate, sub aspectul unor dungi serpuite
-vine, incluziuni sub forma de unde, mai pronuntate la suprafata, impiedicind vizibilitatea
-perle sau picaturi, incluziuni cu aspect de nod, terminate cu o coada datorita viscozitatii diferite a acestora fata de masa sticloasa care le inconjoara
-incluziuni de gaze in sticla, sub forma de musculite( forma sferica, dimensiuni mici si concentrate) sau sub forma de basicute(sferice, ovoidale, cilindrice) de diferite dimensiuni intre 0,3-0,8mm.
-incluziuni de corpuri straine sub forma de noduri, pietre, cu contur precis, provenite din partile netopite ale materiei prime.
Defecte de culoare( verde sau roz) datorita folosirii unei cantitati necorespunzatoare de decoloranti.
Defecte de fasonare care sunt de doua feluri:
-defecte de forma ca: abateri de la verticalitatea produsului; abateri de la planul gurii; conicitatea care apare sub forma ingustarii sau largirii conice a produselor de la forma cilindrica; abateri de la planul suprafetei de sprijin,acesta aparind inclinat, concav sau convex
-defecte de integritate care apar sub forma de lipituri, mustati( fire de sticla lipite de suprafata obiectului), zgirieturi, fisuri, nervuri, bavuri, rizuri si crestaturi
Defecte de recoacere care apar sub forma modificarii nuantei culorii sticlei sau de formarea produsului de la forma initiala.
Defecte care apar la finisarea produsului sub forma de slif intrerupt, zgiriat, perete strapuns, polizare neuniforma, coeziunea slaba a minerilor la locul lipiturii, iar ca defecte de decorare pot aparea: scurgeri de colorant, decor minjit sau asimetric, datorita utilizarii unor coloranti cu viscozitate diferita sau necorespunzatoare
Defecte care apar in timpul manipularii, transportului si depozitarii: aceste defecte pot aparea sub forma de zgirieturi, stirbituri, spargeri, voalarea suprafetei datorita umezelii ce influenteaza negativ luciul, transparenta si indicele de refractie.
2. Verificarea de laborator
a) Stabilitatea suprafetei de sprijin se verifica asezand produsele pe o suprafata plana si se apasa cu degetul in partea superiora. Acesta nu trebuie sa se balanseze.
b) Ovalitatea - se masoara doua diametre perpendiculare si se stabileste diferenta dintre ele, stiind ca la corpurile cilindrice nu trebuie sa depaseasca
1-1,5mm.
c) Verificarea dimensiunilor, capacitatii si masei - se efectueaza cu aparate si instrumente de masura corespunzatoare iar datele masuratorilor se confrunta cu cerintele STAS sau NT.
d) Rezistenta la soc termic - capacitatea articolelor de sticla de a rezista la variatii bruste de temperatura se verifica astfel: se incalzeste articolul din sticla pana la temperatura de 90°C si apoi se introduce intr-o baie cu apa rece cu temperatura de 15-20°C, dupa care se examineaza aspectul suprafetei sticlei care nu trebuie sa prezinte fisuri sau crestaturi.
e) Determinarea tensiunilor interne ale sticlei - tensiunile interne sunt forte intermoleculare, raspandite neuniform in masa sticlei, din cauza neomogenitatii chimice sau a nerespectarii curbei de racire. Aparitia lor micsoreaza rezistenta termica si mecanica articolelor din sticla. Tensiunile interne pot fi determinate:
- calitativ: cu ajutorul polariscopului
- cantitativ: prin intermediul polarimetrului.
Poliariscopul indica prezenta tensunilor interne in produs, cand exista o variatie a culorii violet(initiala) in culorile rosu, galben, alb sau aletele intermediare.
Receptia trebuie facuta cu multa exigenta pentru a se observa produsele necorespunzatoare calitativ. Furnizorul raspunde de viciile ascunse ale produsului care nu pot fi observate la receptie, dar nu raspunde fata de viciile aparent vizibile, pe care eventual comerciantul nu le-a sesizat datorita neatentiei sale.
Capitolul IV
PREGATIREA MARFURILOR DIN STICLA PENTRU VANZARE
Pregatirea marfurilor in vederea vanzarii are menirea de a contribui la reducerea gamei de operatii tehnice in timpul vanzarii, la prezentarea mai atragatoare si mai igienica a marfurilor la cresterea productivitatii muncii, la sporirea volumului vanzarilor si in ultima instanta la cresterea benificiilor concomitent cu o mai buna servire a consumatorilor.
Gama operatiilor pregatitoare variaza in functie de natura marfurilor( alimentare si nealimentare), de gradul de pregatire a lor de catre furnizori( producator sau de societate comerciala), precum si de formele de vanzare folosite.
Din punct de vedere tehnic, realizarea pregatirii prealabile a marfurilor pentru vanzare presupune urmatoarea categorie de operatii(operatii comune tuturor marfurilor):
- sortarea si formarea sortimentului comercial pentru a-l prezenta cumparatorilor pe grupe, articole, dimensiuni, sortiment, etc;
- stergerea sau curatirea de praf;
-transportul si expunerea in sala de vanzare prin asezarea in rafturi, gondole, tonete, asigurind o informare clara cu privire la sortiment, calitate, pret, etc.
Transportul - se realizeaza cu mijloace acoperite pentru a le feri de praf, umezeala, raze solare care influenteaza nagativ starea ambalajului si a produselor.
Depozitarea - se realizeaza pe grupe de marfuri: sticla comuna si cristal; pe marci de fabrica, marimi, modele.
Locul de depozitare trebuie asigure o stabilitate perfecta si o buna protectie contra agentilor atmosferici si a socurilor mecanice, deoarece sticla este un material foarte fragil.
Capitolul V
ORGANIZAREA LOCULUI DE MUNCA
Suprafata de vanzare a unui magazin este formata din doua parti principale , si anume:
- suprafata alocata locului de munca al vanzatorilor;
- suprafata rezervata circulatiei cumparatorilor.
Locul de munca al vanzatorului,considerat in mod generic,reprezinta zona de activitate a unui vanzator sau grup de vanzatori delimitata in cadrul zonei de vanzare, inzestrata cu mobilier si utilaj adecvat pastrarii unor anumitor stocuri de marfa,efectuarii unor operatiuni de prelucrare si pregatire pentru vanzare, unde se realizeaza desfacerea marfii de catre populatie.
Suprafata locurilor de munca este divizata in: spatiul rezervat pastrarii si prezentarii stocului de marfa existent in magazin si spatiul necesar desfasurarii(circulatiei) muncii vanzatorilor in bune conditii.
Numarul si dimensiunile locurilor de munca dintr-un magazin depind de:
- marimea si configuratia salii de vanzare;
- profilul si forma de vanzare;
- felul si dimensiunile marfii comercializate;
- cantitatea marfii ce trebuie sa se gaseasca la locul de munca pentru a asigura continuitatea vanzarilor intr-o anumita perioada de timp;dimensiunile si tipul utilajului pe care-l foloseste vanzatorul.
In functie de acesti factori de influenta exista o anumita diversitate a tipurilor de locuri de munca astfel:
din punct de vedere al numarului
vanzatorilor antrenati, locurile de munca pot fi:
- individuale - amenajate pentru un singur vanzator
- colective - deservite de doi sau mai multi vanzatori, organizate cu precadere la marfurile de sortiment complex
dupa sortimentul marfii comercializate, locurile de munca pot fi:
- specializate;
- strict specializate;
- combinate;
- generale;
- mixte;
din punct de vedere al modului de amenajare si al contractului cu cumparatorii, locurile de munca sunt:
- inchise: vanzatorii sunt separat de cumparatori si de restul salii de vanzare prin mobilier si utilaj adecvat;
- semi-inchise: cumparatorii au acces partial la marfurile existente la vanzare, desi sunt "despartite" de sala de vanzare prin utilaj de mica dimensiune.
- deschise: permit accesul deplin al cumparatorilor la stocul de marfa existent in vanzare, nefiind despartite de sala de vanzare prin mobilier comercial sau utilaje.
in functie de modul de asezare, strans corelat cu formatul geometric al salii de vanzare, locurile de munca pot fi:
- liniare: de-a lungul unuia sau mai multor pereti ai magazinului;
- insulare: mobilierul si utilajul se aseaza sub forma patrata, dreptunghiulara, ovala in mijlocul salii de vanzare, cumparatorii avand acces pe toate loturile locului de munca.
- sub forma de expozitie: o imbinare a celor doua forme liniare si insulare.
Functionalitatea si eficienta activitatii economice a unui magazin sunt influetate nemijlocit de organizarea stiintifica a locului de munca care presupune, in esenta, asigurarea prealabila a urmatoarelor cerinte:
- dotarea cu mobilier si utilaje de mare randament;
- dimensionarea corecta a frontului de lucru;
- numarul optim de lucratori ce urmeaza a activa in cadrul locului de munca respectiv;
- amplasarea acestuia in cadrul salii de vanzare, in raport cu marimea si dimensiunea magazinului, precum si forma de vanzare practicata;
- conditii normale de munca pentru lucratori;
- conditii optime de pastrare a marfii;
- un sistem atractiv de informare a cumparatorilor;
- conditii lesnicioase de alegere a marfii de catre cumparatori.
Indiferent de tip, locul de munca trebuie sa ofere conditii optime pentru pastrarea si prezentarea marfurilor, conditii bune pentru vanzator, comoditate si usurinta pentru cumparatori in alegerea marfurilor dorite.
Complexul sortimental"Articole din sticla" trebuie astfel prezentat incat sa introduca cumparatorul intr-o atmosfera eleganta, prin platforme decorative, pardoseli mochetate, corpuri de iluminat, oglinzi decorative.
Aranjarea in rafturi se face pe grupe de marfuri, produsele se expun dezambalate cu exceptia celor din calitatea"lux" care vor fi partial dezambalate. Serviciile se expun pe destinatii de utilizare(servicii de ceai, de masa, de apa).
Se pot aranja expozitii interioare cu mese aranjate pe care se expune intregul ansamblu de produse.
Capitolul VI
VANZAREA MAFURILOR DIN STICLA
Paralel cu evolutia structurii distributiei, formele de vanzare in comertul de detail au cunoscut un progres constant. Fiecare inovatie in materie de metoda(forma) de vanzare a dus la crearea unui nou tip de magazin cu o tehnologie de amenajare interioara bine definita:
- superetta
- supermagazinul
- hipermagazinul
- cash and carry
- discount
Alaturi de vanzarea clasica, traditionala prin intermediul vanzatorilor au cunoscut o evolutie ascendenta in toate tarile cu o economie de piata avansata, urmatoarele forme de vanzare:
a) - autoservirea - este acea forma de vanzare in cadrul careia actul de vanzare- cumparare nu se mai realizeaza prin intermediul vanzatorilor ci in mod direct, prin alegerea nemijlocita a marfurilor de catre cumparator.
b) - vanzarea prin case de comenzi - este organizata pe langa mari magazine, in cadrul carora se primesc, telefonic sau direct, la ghiseul casei, comenzile cumparatorilor domiciliati in aceeasi localitate. Aceste comenzi vor fi onorate imediat sau la termenul convenit cu cumparatorul, livrarea marfurilor efectuandu-se la domiciliul acestuia sau prin eliberarea la ghiseu.
c) - vanzarea prin automate - reprezinta o forma de servire ce s-a extins mult, in majoritatea tarilor cu un comert dezvoltat. Produsele preambalate in cantitati uzuale se procura de catre cumparator de la automatele comerciale, prin introducerea unei fise sau monezi.
d) - comertul prin corespondenta - se bazeaza pe comenzi prealabile si servirea populatiei la domiciliu; prin aceasta forma de comercializare se realizeaza trecerea de la magazinele fara vanzatori( autoservirea) la vanzarea fara magazine.
Etapele vanzarii
- primirea cumparatorului consta in salutul reciproc si preluarea comenzii
- prezentarea marfurilor(variat sortimental)
- servirea propriu zisa(numarare, masurare)
- incasarea banilor si inmanarea restului
- ambalarea produsului(dupa caz)
- despartirea de cumparator consta in salut(se multumeste)
Etapele vanzarii trebuie sa fie insotite de: tonul vocii, mimica insotita de zambet, gestica, toate insotite de un vocabular strict profesional.
Reguli generale de comert
1. Tinuta corespunzatoare in fata cumparatorului: tinuta capilara, vestimentara curata, de protectie, igiena corporala.
2. Atitudinea corespunzatoare fata de clienti: voce, ton, mimica, gestica, promptitudine.
3. Servirea propriu zisa: sa cantarim, sa masuram, sa taiem.
4. Sa nu se serveasca marfuri conditionate.
5. Sa nu se comercializeze marfuri alterate, degradate, expirate.
6. Marfurile din vitrina sa fie si in sala de vanzare.
7. Marfurile receptionate in cursul zilei, trebuie sa fie scoase la vanzare in cel mult doua ore de la receptie.
8. Sa se tina zilnic evidenta unitatii, facturile, notele de receptii, sa completeze la zi documentele.
9. Sa se respecte orarul unitatii.
10. Igiena la locul de munca: reguli de protectia muncii, reguli igienico-sanitare, reguli generale de comert.
Reguli de protectie a muncii
Indiferent de domeniul de activitate, fiecare lucrator comercial in momentul inceperii unei activitati comerciale trebuie sa-si insuseasca anumite reguli de protectie a muncii care au rolul de a prevenii: accidente de munca profesionale, de boli profesionale. Aceste norme sunt urmatoarele:
- manuirea corecta a tuturor utilajelor comerciale din dotare: mobilier comercial, utilaj de casa, diferite instalatii electrice din unitate, de apa si gaz.
- de asemenea trebuie sa stim sa lucram cu unele obiecte de inventar( cutite, dalti, securi, foarfece)
In permanenta fiecare dintre noi la locul de munca unde suntem repartizati trebuie sa verificam zilnic buna functionare a celor de mai sus si sa remediem unde este cazul eventualele defectiuni.
Ce se intampla daca nu stim sa manipulam?
Accidente de munca: fracturi, hemoragii, electrocutare, arsuri, existenta unor bacterii, a unor virusi care pot sa apara din cauza unor conditii necorespunzatoare in ceea ce priveste igiena, conditii proaste de pastrare si depozitare a marfurilor.
Boli profesionale: intoxicatii(substante toxice, mirosuri neplacute), indigestii, urticarii, herpes.
Reguli P.S.I.
Cauze: din cauza procesului tehnologic necorespunzator din timpul fabricarii produselor, vecinitatii admise a marfurilor(substante toxice asezate langa surse inflamabile) instalatii electrice si de gaz defecte, chibrite si tigari nestinse etc.
Prevenire: prin remedierea defectiunilor si de asemenea a modului cum depozitam marfurile. In magazin sa nu se fumeze, in fiecare instalatie trebuie sa existe un loc pentru fumat.
In fiecare unitate trebuie sa existe grafice de evacuare prin care fiecare lucrator periodic sau de cate ori este nevoie trebuie sa fie initiat in privinta stingerii incendiilor.
Graficele se fac sub forma de schite de evacuare, pe raioane distincte.
De asemenea trebuie sa existe cai de evacuare (fiecare culoar se elibereaza de saci, lazi, cutii, marfuri, ambalaje) ; pentru stingere fiecare unitate este dotata cu stingatoare de incendii, solutii de stingere.
Reguli igienico-sanitare
Indiferent de profilul magazinului igiena la locul de munca este obligatorie.
Etapele igienei - reguli privind pastrarea si depozitarea marfurilor. Aceste reguli se refera la conditiile de temperatura si umiditate care trebuie sa le asiguram in functie de specificul lor: lazile cu bauturi, sucuri de aranjeaza sub forma de stiva.
Pentru usurarea manipularii marfurilor in magazinele mari au aparut electrostivuitoarele si stivuitoarele care au rolul de a usura munca prin paletizarea directa a marfurilor cu ajutorul acestora si de asemenea unde este cazul servirea directa.
In urma desfasurarii receptiei, pregatirii marfurilor pentru vanzare, expunerii si etalarii lor, la locul de munca raman diferite impuritati, resturi de ambalaje. Trebuie indepartate, sterse de praf, maturate si spalate cu apa calda si detergenti.
In functie de necesitati, in fiecare unitate periodic se: deratizeaza, se zugraveste, aerisim fie natural fie artificial.
Reguli privind protectia consumatorului
Protectia consumatorului se refera la respectarea tuturor regulilor de mai sus:
1) - cunoasterea manipularii utilajelor din dotare, inlatura aparitia unor accidente si boli profesionale atat pentru lucratorul comercial cat si pentru clienti.
2) - incendiile in unitatea comerciala se previn prin remedierea defectelor si prin existenta unor spatii special amenajate pentru fumat.
3) - conditiile de pastrare si depozitare a marfurilor atrag dupa sine o servire civilizata si pe masura nevoilor cumparatorilor.
4) - fiecare consumator servit necorespunzator poate sa faca sesizari catre O.P.C privind servirea din unitatea respectiva sau amanunte despre marfurile legate de expirare sau absenta unor accesorii care impiedica buna functionare.
Aceste sesizari sau reclamatii daca se rezolva pozitiv adica i se restituie contravaloarea produsului cumparat sau eventual i se da altul in schimb in prezenta bonului de casa si a certificatului de garantie. Daca se rezolva negativ clientul poate sa ajunga cu unitatea in cauza pana la justitie sau procuratura urmand amenzi, iar in cazul nerespectarii sesizarilor facute, unitatea se poate inchide.
Dialog comercial
V: Buna ziua!
C: Buna ziua!
V: Cu ce va servim?
C: As dorii un serviciu de pahare de vin.
V: Avem de mai multe feluri, din sticla comuna, cristal cu modele si simple. Cele din sticla comuna si simple costa: 250.000 lei iar cele din cristal si cu modele costa: 500.000 lei.
C: M-ar interesa cele din cristal.
V: Uitati acestea sunt!
C: As dori acest set!
V: Va costa 500.000 lei, aici aveti bonul de casa.
C: Va multumesc!
V: Si eu va multumesc si va mai asteptam la magazinul nostru!
V: La revedere!
C: La revedere!
BIBLIOGRAFIE
Merciologie - Clasa a X-a: Editura Didactica si Pedagogica, Bucuresti 2002. Autori: Lucia Vestemean si Eugen Stuparu.
Meciologie - Clasa a XI-a: Editura Didactica si Pedagogica, Bucuresti, 1995. Autori: Dinu Vasile, Gavriliu Vasile, Ghita Aurora si Stefanescu Dumitru.
T.C.M - Clasa a XI-a: Editura Didactica si Pedagogica, Bucuresti, 1999.
|
