Metode de previzionare a volumului desfacerilor de marfuri cu amanuntul

Metode de previzionare a volumului desfacerilor de 111b12b marfuri cu amanuntul

Volumul desfacerilor de marfuri reprezinta principalul indicator cantitativ de caracterizare a activitatii comertului cu amanuntul. In functie de nivelul acestui indicator se pot dimensiona si celelalte elemente care caracterizeaza activitatea comertului cu amanuntul: cheltuielile de circulatie, numarul de persoane ocupate.

In ceea ce priveste previzioanarea volumului desfacerilor de 111b12b marfuri pe perioade de un an sau mai multi, aceasta se poate face utilizand mai multe metode de calcul, alegerea uneia sau alteia fiind in functie de seria de date de care se dispune precum si de modul cum au evoluat desfacerile in orizontul retrospectiv.

a)     Previzionarea desfacerilor de marfuri cu ajutorul sporului mediu absolut se realizeaza atunci cand se dispune de o serie cronologica a desfacerilor pe un numar de ani anteriori si cand cresterea volumului desfacerilor de 111b12b la un an la altul este aproximativ aceeasi (sporurile absolute de la un an la altul sunt aproximativ egale). Relatiile de calcul sunt urmatoarele:

(8.2)

(8.3)

in care:

reprezinta sporul mediu absolut;

y_n – volumul din ultimul an al seriei cronologice;

y₁ – volumul desfacerilor din primul an al seriei cronologice;

y_n+1 – volumul previzionat al desfacerilor pe un an viitor;

n – numarul termenilor seriei cronologice.

b)     Previzionarea desfacerilor de marfuri cu ajutorul ritmului mediu de crestere se utilizeaza atunci cand se dispune de o serie cronologica a volumului desfacerilor si cand ritmurile de crestere sub forma de lant sunt aproximativ egale. Relatiile de calcul sunt in acest caz urmatoarele:

(8.4)

  (8.5)

in care:

reprezinta ritmul mediu de crestere (calculat cu ajutorul mediei geometrice a ritmurilor de crestere sub forma de lant);

y_n – volumul desfacerilor in ultimul an al seriei;

y₁ – volumul desfacerilor in primul an al seriei;

y_n+1 – volumul desfacerilor previzionat pentru anul viitor;

n – numarul termenilor seriei cronologice.

c)     Metoda extrapolarii analitice a seriilor cronologice se utilizeaza in cazul in care se dispune de o serie cronologica a volumului desfacerilor. Metoda cuprinde o analiza a seriei, cu care prilej se determina tendinta seriei, variatiile periodice si cele aleatoare dupa care urmeaza extrapolarea tendintei, a variatiilor periodice si a ponderii celor aleatoare.

d)     Metoda extrapolarii vectoriale sau modelul de corelatie constituie un procedeu mai riguros intrucat previzioneaza desfacerile in functie de factorii de influenta (veniturile populatiei, oferta etc.). Principala problema in acest caz este aceea a aflarii formei legaturii dintre variabila dependenta – desfacerile de marfuri – si variabila independenta – un factor de influenta. Stabilindu-se functia care exprima cel mai bine legatura dintre cele doua variabile, printr-un procedeu statistic adecvat se estimeaza evolutia variabilelor independente si pe aceasta baza in corelatie cu ea se previzioneaza si variabila dependenta.

Orizontul prospectiv al desfacerilor de marfuri se intinde deseori pe perioade mai mici decat un an – semestru, trimestru, luna. Pentru previzionarea desfacerilor pe astfel de perioade se pot utiliza doua metode mai importante: calculul proportiilor dintre perioade si cea a indicilor de sezonalitate.

a)     Calculul proportiilor dintre perioade se bazeaza pe faptul ca intre perioadele care alcatuiesc un an (trimestru, semestru) exista anumite proportii relativ constante. Daca se dispune de informatii pentru anumite perioade ale anului se pot formula pe baza lor previziuni asupra celorlalte perioade sau a intregului an. Metoda se poate utiliza in doua variante:

calculul termenului maxim care consta in a previziona o multime globala pe baza unei multimi partiale, pe baza relatiei:

(8.6)

in care:

D_t reprezinta multimea globala de previzionat;

d_t – multimea partiala din cadrul multimii globale D_t, cunoscuta;

d_v – multimea partiala din cadrul multimii globale D_v, deasemenea cunoscuta.

De exemplu, presupunand ca ne aflam la mijlocul anului 2002 si dorim sa previzionam desfacerile pe intreg anul cu ajutorul acestei metode: desfacerile pe semestrul I 2002 reprezinta d_t si sunt cunoscute; desfacerile pe semestrul I 2001, cunoscute deasemenea reprezinta d_v; desfacerile pe intreg anul 2001, cunoscute, reprezinta D_v.

calculul raporturilor dintre perioadele succesive se bazeaza pe faptul ca desfacerile de marfuri la anumite grupe de marfuri, pe luni ale anului, se gasesc in anumite raporturi iar schimbarea volumului desfacerilor de 111b12b la o luna la alta urmeaza anumite legitati care se pot deduce din analiza desfacerilor pe un numar mare de ani anteriori. Relatia de calcul este urmatoarea:

(8.7)

in care:

D_n+1 reprezinta desfacerile pe o luna viitoare care trebuie previzionate;

D_n – desfacerile pe luna curenta cunoscute;

- volumul desfacerilor de marfuri aferente lunii viitoare, inregistrate pe un numar de ani anteriori;

- volumul desfacerilor aferente lunii curente, inregistrate pe acelasi numar de ani anteriori.

b)     Indicii de sezonalitate masoara variatia sezoniera a desfacerilor determinata pe baza urmaririi desfacerilor pe sezoane pe un numar de ani anteriori. Relatia de calcul a indicilor de sezonalitate este urmatoarea:

(8.8)

in care:

I_si reprezinta indicele de sezonalitate al sezonului i;

- desfacerea medie a sezonului i;

- media desfacerilor medii pe sezoane.