OPERATIUNILE COMERCIALE COMBINATE
OPERATIUNILE COMERCIALE COMBINATE
lSunt afaceri internationale care imbina elemente din operatiunile de export,import, prestari de servicii etc. intr-un mecanism tranzactional unic, conceput si pus in aplicare de firme specializate.
l Principalele tipuri de operatiuni comerciale combinate sunt: operatiunile in contrapartida, reexportul, lohn-ul si operatiunile de switch.
1. OPERATIUNILE IN CONTRAPARTIDA
lIn sens restrans, contrapartida include acele tranzactii in care se impune contractual o legatura, o conditionare, intre fluxurile de export si cele de import, respectiv compensatiile (barterul si clearingul) si operatiunile paralele (cumpararile legate, cumpararile in avans, buy back-ul si aranjamentele 252i83c compensatorii - offsets).
lIn sens larg, ea se refera la toate aranjamentele compensatorii prin care exportatorul se obliga contractual sa contribuie la realizarea unor venituri in valuta de catre importator.
OPERATIUNILE IN CONTRAPARTIDA
La extinderea operatiunilor in contrapartida au contribuit:
lfactori de ordin conjunctural
penuria de resurse valutare
modificarile semnificative ale cursurilor valutare (riscuri valutare)
datoria externa
deficite importante in balantele de plati
cresterea pretului energiei si a materiilor prime in anii `70
lfactori de ordin tehnic
operatiunile combinate pot fi utilizate ca modalitate facila si eficienta de diminuare a unor surplusuri fara a practica preturi reduse
se reduce efectul cresterii preturilor provocate de inflatie
sunt utilizate pentru suplimentarea tranzactiilor de vanzare-cumparare.
a. COMPENSATIILE
Sunt schimburi de marfa contra marfa, fara interventia mijloacelor de plata.
lCaracteristici
partizile de marfuri de export si de import nu se platesc in valuta, ci se compenseaza reciproc;
compensatia este, de regula, integrala;
baza juridica a operatiunii o constituie un singur contract.
Clasificarea compensatiilor
lIn functie de obiectul lor:
scompensatii particulare (cand se refera la schimbul de marfuri fizice)
scompensatii globale (cand servesc schimbul de bunuri si servicii)
lIn functie de numarul partenerilor
scompensatii simple (intre 2 parteneri)
scompensatii largite (cate 2 parteneri din tara de export, respectiv de import)
scompensatii triunghiulare
scompensatii in lant
lIn functie de nivelul la care sunt reglementate:
scompensatii interfirme
scompensatii interguvernamentale
a1) Operatiunile de barter (troc)
lBarterul este o compensatie particulara, care se realizeaza intre firme din 2 tari, fiecare partener aparand atat in calitate de exportator, cat si de importator, valorile celor 2 partizi de marfuri sunt egale, compensandu-se reciproc.
lParticularitatile tranzactiilor de barter:
schimbul de marfuri se realizeaza pe baza unui singur contract, care contine prevederi referitoare la ambele fluxuri de marfuri;
marfurile care fac obiectul schimbului nu se factureaza in devize convertibile si deci nu are loc un transfer valutar;
schimbul de marfuri are loc simultan sau la intervale foarte scurte de timp.
Variante ale barterului - Compensarea
lO varianta a barterului este compensarea (compensation). Presupune ca firma exportatoare sa livreze produsele sale intr-o tara straina si accepta sa fie platita in natura intr-o perioada ulterioara.
lOperatiunea se bazeaza tot pe un singur contract incheiat intre cele 2 firme, care include clauza de compensatie, prin care se prevede ca marfurile importate in tara B sunt compensate printr-un export de valoare egala in tara A.
lDesi marfurile sunt evaluate si facturate in valuta, nu are loc un transfer valutar efectiv, ci numai un schimb de documente.
Compensarea
lPoate apare un risc important pentru partenerul care face primul livrarea. Partenerul care livreaza primul marfa, pentru a se pune la adapost de riscul nelivrarii contrapartizii:
poate solicita o scrisoare de garantie bancara
poate recurge la expedierea marfii pe adresa unui tert, care o elibereaza numai dupa ce partenerul face dovada livrarii propriei partizi (vinculatie).
lSe pot realiza compensatii prin divizarea partizilor de marfa in loturi care se livreaza esalonat intr-o perioada determinata de timp, diminuandu-se riscul nelivrarii marfurilor in contrapartida.
Variante ale barterului - Compensatiile largite
lSe incheie cu participarea a 2 sau mai multi parteneri din fiecare tara, atat ca parteneri de export, cat si de import.
lPartizii de marfuri de export/import se compenseaza integral in natura, marfurile circula intre cele 2 tari, iar decontarile se fac in interiorul fiecareia dintre acestea intre partenerii care apar in calitate de vanzatori si cumparatori atat in relatiile externe cat si in cele interne.
lExportatorul dintr-o tara va primi contravaloarea marfurilor exportate de el de la importatorul din propria tara, in moneda nationala, nefiind necesara circulatia devizelor intre cele 2 tari.
Variante ale barterului - Compensatiile triunghiulare si cele in lant
lPresupun participarea la aceste operatiuni a unor firme din 3 sau mai multe tari.
lLivrarea marfurilor intre firmele participante ia forma unui circuit inchis.
lIn acelasi mod se efectueaza si stingerea obligatiilor, evitandu-se decontarile in valuta.
lIn acest caz se incheie contracte intre firmele participante din diferitele tari, operatia fiind multilaterala; compensatia este integrala, iar obligatia de compensare se transfera de la o firma la alta, ceea ce mareste si riscurile operatiunii.
Limite ale barterului
lProblema dificila in negocierea operatiunilor de barter o constituie determinarea raportului de schimb intre bunurile care fac obiectul fluxurilor reciproce.
lIn cazul marfurilor fungibile, stabilirea raportului de schimb se face plecand de la cotatiile de la bursa ale produselor respective.
lLa produsele manufacturate nu exista un pret de piata consacrat, de aceea se manifesta o tendinta de supralicitare a preturilor acestor produse pentru acoperirea riscurilor specifice operatiunii si pentru dobandirea de avantaje unilaterale.
a2) Clearingul
lEste un acord intre 2 (sau mai multe) tari pentru o compensare globala a fluxurilor de bunuri si servicii reciproce pe o perioada determinata de timp, de obicei 1 an, cu excluderea totala sau partiala a transferului valutar.
lLa baza compensatiei globale prin sistemul clearing se afla un acord interguvernamental. Acordurile de clearing sunt insotite de anexe in care se cuprind marfurile ce pot face obiectul tranzactiilor (nomenclatorul de clearing). In baza acordurilor se deschid conturi la bancile din tarile semnatare in care se tin evidentele schimburilor. Platile se fac in valuta de clearing.
lDin punct de vedere al tehnicii utilizate, exista:
lclearing cu 2 conturi
lclearing cu un singur cont.
Notiuni importante
lOficiu de clearing
lMoneda de clearing
lCurs de clearing
lDiscont Prima
lCredit tehnic sau "spatiu de joc" (swing).
Acordul de clearing
Trebuie sa se prevada:
lmarimea maxima a creditului tehnic (care este pe termen scurt)
lconditiile de acordare a creditului tehnic: fara dobanda (de regula), dobanzi de cont curent, dobanzi penalizatoare
lmodul de solutionare la finele perioadei a debalantelor (soldurilor rezultate datorita neefectuarii unor importuri sau depasirii exporturilor):
lreportarea soldului pentru perioada ulterioara
lprevederea in acord a unei anumite marfi in care se vor plati soldurile
lcompensarea in valuta a soldurilor active
b. OPERATIUNILE PARALELE
(countertrade, parallel trading)
lAu ca obiect schimbul de marfuri si constau, in esenta, in legarea sau conditionarea unui import de marfuri de un export concomitent sau a unui export de un import, din care cauza de mai numesc si operatiuni conexate, conjugate sau de reciprocitate.
lTrasaturi:
loperatiunea se intemeiaza pe 2 contracte care opereaza independent unul fata de celalalt;
lvaloarea celor 2 partizi nu trebuie sa fie egala, ceea ce presupune ca numai o parte din valoarea importurilor este acoperita prin incasarile din exportul legat (rata contrapartidei);
lcontravalorile celor 2 partizi de marfa sunt decontate in valuta, facturandu-se separat;
lnumarul partenerilor din cele 2 tari care participa la operatiune nu este egal, fiind diferit de la o tara la alta.
OPERATIUNILE PARALELE
lInclud:
lcumpararile legate (achizitii induse),
lcumpararile in avans (operatiuni iunctimate sau adresate),
lbuy back-ul si
laranjamentele compensatorii - offsets.
lDupa modul in care se realizeaza contrapartida distingem:
loperatiuni cu compensare directa, cu produse rezultate (buy back)
loperatiuni cu compensare indirecta, marfuri in contrapartida care nu rezulta (productiv) din produsele exportatorului (cumpararile induse si cumpararile in avans).
Cumpararile induse
(achizitiile induse - counterpurchase)
lSe bazeaza pe obligatia exportatorului de a cumpara o serie de produse nationale oferite de partenerul de tranzactie din tara de import.
lCaracteristici
lrealizeaza o conditionare a fluxurilor de export si de import in scopul facilitarii pentru partenerul importator a realizarii obligatiilor sale de plata in valuta;
ltara importatoare urmareste dirijarea la export a unor marfuri mai putin competitive;
ldepasirea unor obstacole de politica comerciala care afecteaza competitivitatea exporturilor efectuate de tara importatoare;
lconditionarea de catre unele tari a acordarii licentei de import de efectuarea de exporturi in tara partenera;
lmijloace de promovare a importului de tehnologie pe relatia Est-Vest sau Nord-Sud.
In cazul cumpararilor induse
lse incheie 2 contracte independente, subsumate unui acord-cadru intre cele 2 parti,
lfiecare dintre cele 2 partizi de marfuri sunt facturate si platite separat,
lvaloarea bunurilor oferite spre cumparare este de
30-100% din valoarea contractului de export,
lobligatia de cumparare este exigibila pe o perioada cuprinsa intre 1-5 ani,
lpoate fi inserata si o clauza de transfer a obligatiei de contrapartida unui tert.
Operatiunile iunctimate sau adresate (cumpararile in avans - reverse countertrade)
lO firma care urmeaza sa exporte un bun, de regula de valoare mare, cumpara in prealabil de la clientul sau o anumita marfa, indeplinandu-si astfel ex-ante obligatia de contrapartida.
lPresupune destinarea unui anume sens al tranzactiei, fie pentru a-i permite partenerului sa faca rost de resurse valutare cu care sa plateasca un avans, in cazul exporturilor de bunuri de echipament pe baza de credit furnizor, cu plata numai in avans la livrare sau fie sa achizitioneze cu prioritate niste bunuri care il intereseaza (creandu-i o capacitate de plata).
Cumpararile in avans
lSe utilizeaza si intre tarile care au incheiate acorduri de clearing pentru depasirea unor blocaje determinate de dezechilibre mai mari decat creditul tehnic.
lPentru a-si continua livrarile, exportatorii din tara creditoare pot incheia astfel de operatiuni adresate prin care exportul lor este destinat in mod expres realizarii unui import de marfuri.
c.
BUY BACK
(cumpararea de produse rezultate)
lSunt forme de compensare directa, obligand exportatorul de bunuri si echipament tehnologic ca, in contul rambursarii exporturilor sale, sa importe de la beneficiar produse realizate cu echipamentele respective.
lDomenii
lexplorare si exploatare de materii prime;
ldezvoltarea capacitatii de producere a energiei;
lindustria chimica si petrochimica.
lAcordul cadru pune in legatura:
lcontractul de livare a unor bunuri de echipament (masini si utilaje, instalatii complexe, uzine intregi);
lcontractul de cumparare a unor produse din tara importatoare, in principal produse rezultate din valorificarea productiva a bunurilor de echipament importate.
Buy-back-ul mai presupune si contracte de:
llicentiere
lasistenta tehnica
lde garantie si testari
lde service
lcontracte de credit
lcontracte de asigurare
lcontracte de garantie.
Caracteristici:
llivrarile de produse pot sa acopere integral sau numai partial obligatiile de plata ale importatorului;
lexportatorul poate prelua si marfuri fabricate in uzinele deja existente;
lintervalul de timp intre exportul de echipamente si livrarea in contrapartida este mare, perioada de derulare a operatiunii fiind cuprinsa intre 5 si 25 ani;
lvaloarea contrapartidei trebuie sa acopere atat costul obiectivului, cat si costul finantarii.
Avantaje pentru creditor:
lisi desface pe noi piete mai putin solvabile, produse de valori mari;
lpoate testa, prin aceasta modalitate, noi piete pe care sa-si promoveze produsele prin alte tehnici comerciale;
lcreeaza niste relatii de complementaritate tehnica de durata cu receptorul;
lisi poate asigura aprovizionarea pe termen lung cu factori de productie deficitari.
Avantaje pentru beneficiar:
lse retehnologizeaza fara efort valutar prealabil;
lare desfacerea asigurata pentru primele transe de produse rezultate;
lpoate continua livrarile pentru produse rezultate si dupa ce a achitat creditul;
ldobandeste de la inceput proprietatea asupra obiectivului.
d. ARANJAMENTELE COMPENSATORII (offset)
lConstau in acordul dintre o firma exportatoare de obiective complexe sau echipamente de valoare ridicata si tara importatoare, prin care exportatorul se obliga sa asocieze firme din tara de import la realizarea si punerea in valoare a obiectivului, respectiv echipamentelor.
lExista doua tipuri de aranjamente:
lindirecte: presupun asociarea indirecta a firmelor din tara importatorului, in sensul ca exportatorul cumpara bunuri si sevicii care nu sunt legate de obiectivul exportat;
ldirecte: presupun participarea directa a firmelor din tara gazda la realizarea obiectivului ce face obiectul contractului.
2. REEXPORTUL
l Operatiunea de reexport consta in cumpararea si revanzarea unei marfi in vederea obtinerii unei diferente de plati care sa acopere costurile ocazionate de derularea operatiunii, plus un profit, sau in scopul promovarii relatiilor comerciale externe.
TIPOLOGIA REEXPORTULUI
A.In functie de scopurile urmarite, pot fi:
la. reexporturi destinate obtinerii unor profituri
lb.reexporturi efectuate in vederea promovarii relatiilor reciproce
B.In functie de ruta operatiunii ( logistica ), pot fi:
la. reexporturi cu tranzitarea teritoriului vamal
lb. reexporturi fara tranzitarea teritoriului vamal
C.In functie de amplitudinea operatiunilor efectuate, pot fi:
la. reexporturi fara prelucrarea marfii
lb. reexporturi cu prelucrarea marfii
D.In functie de nevoia de corectare a unor dezechilibre economice, sunt:
la. reexporturi pt. atenuarea efectelor unor interdictii de transfer valutar
lb. reexporturi pt. compensarea obligatiei de a fi platit in moneda neconvertibila sau mai slaba
lc.reexporturi pt. solutionarea lipsei de capacitati de absorbtie a pietei.
Reexporturile destinate obtinerii de profituri:
lreprezinta forma cea mai frecventa in schimburile comerciale internationale
lpresupune incheierea a 2 contracte distincte, interconectate
limportatorul si exportatorul nu se cunosc sau nu doresc sa actioneze in sfera relatiilor externe.
l In alte situatii, desi exportatorul si importatorul se cunosc si au mai facut afaceri impreuna, din diferite motive nu pot sau nu mai doresc sa incheie tranzactia (embargo, sanctiuni comerciale, tratament discriminatoriu etc).
l Deoarece obiectivul principal al firmei care initiaza operatiunea este obtinerea unui profit cat mai mare, concomitent cu costurile ridicate de derulare, operatiunile de reexport se fac prin intermediul unor perimetre libere, evitandu-se cheltuielile incrucisate cu taxe vamale si alte obligatii fiscale.
Reexporturile efectuate pentru promovarea relatiilor reciproce
lIn unele cazuri unii parteneri comerciali au nevoie de produsele celorlalti, dar neavind mijloacele de plata necesare, conditioneaza preluarea de cumparare in contrapartida a produselor proprii.
lCand aceste produse de contrapartida nu reprezinta interes, apare obligatorie operatiunea de reexport.
lAceste reexporturi, chiar daca nu genereaza intotdeauna profituri, contribuie la:
- sporirea volumului exporturilor
- diversificarea pietelor de desfacere
- cresterea numarului de parteneri externi
- testarea unor noi piete.
lImportul de completare este tot un reexport cu prelucrare, in vederea promovarii relatiilor comerciale.
3. LOHN - UL
4. SWITCH - UL
|
