PIATA INTERNA EUROPEANA - CELE 4 LIBERTATI - AVANTAJELE SI DEZAVANTAJELE ACESTEIA

PIATA INTERNA EUROPEANA

- CELE 4 LIBERTATI

-AVANTAJELE SI DEZAVANTAJELE ACESTEIA

Avantaje:

accesul la o gama de produse si servicii mai variata, de o calitate garantata si la preturi si tarife mai accesibile

posibilitatea gasirii unui loc de munca si intr-o alta tara decat cea in care te-ai nascut

facilizarea gasirii unui loc de munca prin recunoasterea diplomelor

recunoasterea drepturilor sociale deja castigate

posibilitatea de a te pregati in orice institutie europeana

ieftinirea creditelor

Dezavantaje:

pentru producatori in sensul ca cel care nu se inscrie in exigentele acestei piete dispare

emigrarea persoanelor calificate

pierderi de efort national prin pregatirea acestor oameni

1. Libera circulatie a marfurilor/ Bunurilor

Ø      Reprezinta prima si cea mai rapida realizare a (integrarii economice) UE (1986 – Actul Unic European/ Anul Nasterii, intrat in vigoare in 87) insa pe deplin, abia in 1993-1996; conform legislatiei comunitare marfurile circula liber in cadrul UE:

Ø      Din punctul de vedere al regulilor marfurile se impart in doua categorii:

cele pentru care au fost adoptate standarde comune (produsele agro-alimentare si cele chimice, medicamentele, mijloacele auto, aparatele electrocasnice s.a. = cele cu impact direct asupra sanatatii si sigurantei) si

- produse fara standarde armonizate a caror libera circulatie o asigura recunoasterea reciproca a normelor nationale.

AVANTAJELE liberei circulatii a marfurilor pe o piata de dimensiunile Uniunii Europene cu 480 milioane de locuitori in 2007 cand vor adera Romania si Bulgaria sunt, in general, urmatoarele:

libera circulatie a marfurilor fiind insotita si de cea a factorilor de productie (materii prime si semifabricate, tehnologie, capital, forta de munca si servicii) va conduce la cresterea concurentei si a competitiei, cu efect benefic asupra calitatii si preturilor;

consumatorii vor fi principalii beneficiari deoarece gama de produse oferite va fi mai mare, preturile mai usor de comparat iar concurenta sporita le va mentine la un nivel rezonabil, standardele comune vor asigura o calitate corespunzatoare tuturor produselor comercializate;

agentii economici adresandu-se unei piete mai mari = productie mai mare, isi vor putea reduce costurile pe unitate de produs („economia de scara') si spori in felul acesta profiturile; castig din cantitate!

reindustrializarea tarii si specializarea internationala a economiei romanesti vor fi mai usor de realizat datorita liberei circu1atii a marfurilor, serviciilor, tehnologiilor, capitalurilor si in special a investitiilor straine directe, avantajelor competitive ce le-ar putea oferi piata romaneasca (dimensiunea si pozitia geografica a acesteia); principii de eficienta clare; dezvoltare durabila!

schimburile comerciale desfasurandu-se prioritar cu tarile membre ale Uniunii Europene vor deveni mai competitive (mai avantajoase) datorita apropierii geografice si costurilor mai reduse cu expeditia, vamuirea si transportul. De asemenea, faptul ca produsele vor trebui sa faca fata unor exigente europene si deci mondiale, va permite desfacerea lor in cantitati mari inclusiv pe alte piete decat tari membre ale Uniunii Europene (in special  in cele care au Acorduri de liber schimb cu Uniunea Europeana).

DEZAVANTAJE:

exigentele de adaptare la cerintele pietei interne europene vor necesita eforturi investitionale pe care nu toti agentii economici le vor putea face si astfel isi vor incheia activitatea sau vor fi nevoiti sa abordeze domenii noi;

restructurarea industriei va continua prin incheierea procesului de privatizare, dar mai ales prin inchiderea unitatilor neviabile (de exemplu, cele miniere) ceea ce va insemna si reducerea numarului locurilor de munca;

pe masura cresterii tarifelor la utilitati si a costurilor salariale va incepe un proces de delocalizare (mutare in alte tari) a unor activitati productive orientate catre export, cazul industriei textile, confectiilor si incaltamintei, ceea ce va conduce la pierderea unor locuri de munca si a unor exporturi;

eforturile de restructurare si modernizare a economiei vor insemna si resurse financiare substantiale din partea statului si a patronatului, ceea ce va diminua posibilitatile de a satisface corespunzator nevoile sociale (sanatate, educatie si pensii).

2. Libera circulatie a persoanelor/ lucratorilor

„Orice cetatea poate circula, munci si locui liber, pe teritoriul statelor membre” (fara discriminari, pe temeiul nationalitatii).

Ø          Cu privire la libera circulatie a persoanelor, criteriile s-au referit la recunoasterea reciproca a calificarilor si diplomelor precum si la coordonarea sistemelor de securitate sociala. Tratatul de aderare prevede urmatoarele:

a) „Dispozitiile acquis-ului Schengen sunt obligatorii si se aplica de la data aderarii”, insa in temeiul unei decizii europene adoptate de Consiliu.

b) Romania nu beneficiaza de acordul privind libera circulatie a persoanelor incheiat de UE cu Elvetia.

c) Anexa II cuprinde lista dispozitiilor acquis-ului Schengen referindu-se, in special la: eliminarea controalelor la frontierele interne, cooperarea judiciara in combaterea traficului de droguri si a disfunctiilor de la frontierele externe; infiintarea unui Comitet permanent de evaluare si punere in aplicare; Manual si instructiunile consulare comune, cooperarea politieneasca transfrontaliera pentru prevenirea si depistarea infractiunilor; formularul armonizat pentru invitatii, declaratii de garantie si atestari de cazare; combaterea traficului ilegal de arme, rapirii de minori si imigrarii ilegale; modelul uniform de viza; norme metodologice si proceduri de realizare a controlului si supravegherii frontierelor; Sistemul de Informatii Schengen; constituirea retelei de ofiteri de legatura in materie de imigrare; obligatia transportatorilor de a comunica date privind pasagerii; lista tarilor terte ai caror resortisanti trebuie sa detina viza; constituirea Sistemului de Informatii privind vizele si a Agentiei Europene pentru Gestionarea Cooperarii Operative la Frontierele Externe ale UE; obligatia stampilarii cu regularitate a documentelor de calatorie ale resortisantilor tarilor terte la trecerea frontierei externe a statelor membre; elementele de securitate si datele biometrice ce trebuie sa le cuprinda pasapoartele si documentele de calatorie eliberate de statele membre etc.

e) Alte precizari:

La solicitarea Romaniei situatia poate fi reexaminata.

Resortisantii romani care muncesc legal (admisi pe piata fortei de munca pe o „perioada de cel putin 12 luni”) la data aderarii vor beneficia in continuare de acest statut, dar numai in statul respectiv.

Pe parcursul perioadei de 7 ani tarile care aplica Regulamentul 1612/1968 vor continua sa elibereze Permise de munca resortisantilor romani in scopul monitorizarii si in cazul „perturbarii pietei fortei de munca care ar putea ameninta nivelul de trai sau de ocupare intr-o regiune sau profesie” informeaza Comisia si celelalte state solicitand suspendarea totala sau partiala a aplicarii Regulamentului respectiv (in cazuri urgente decide suspendarea si ulterior trimite notificarea motivata).

Sotul unui lucrator si descendentii acestora care nu depasesc varsta de 21 de ani si locuiesc legal impreuna cu lucratorul pe teritoriul unui stat membru la data aderarii, beneficiaza dupa aderare, de acces imediat pe piata fortei de munca a statului respectiv (nu si in cazul celor admisi pe o perioada de mai putin de 12 luni).

Idem cei care se gasesc in aceeasi situatie la o data ulterioara aderarii, cu conditia sa fi locuit cel putin 18 luni sau din al 3-lea an dupa data aderarii.

Romania poate mentine in vigoare masuri echivalente in ceea ce priveste resortisantii statului sau statelor membre in cauza.

Pentru a face fata perturbarilor grave sau riscului acestora din sectoarele sensibile de servicii, inca din start, Germania si Austria pot limita dreptul de a munci temporar in sectoarele constructii, curatenia cladirilor, decoratiuni interioare in Germania si horticultura, prelucrarea pietrei, constructii metalice, constructii, securitatii, curatarea cladirilor, asistenta sociala si cea medicala la domiciliu, in Austria.

Aplicarea unora dintre aceste masuri nu poate avea ca efect ­­­­­­­­­­­­­­­­­­crearea  unor conditii mai restrictive decat cele existente la data semnarii Tratatului.

Actualele state membre sunt obligate sa ne acorde un tratament preferential in comparatie cu lucratorii tarilor terte.

f) In declaratia comuna privind libera circulatie a lucratorilor din Romania se arata ca „Statele membre urmaresc sa acorde un acces sporit pe piata fortei de munca resortisantilor romani in conformitate cu dreptul intern, pentru a accelera aplicarea acquis-ului comunitar. In consecinta sansele de angajare ar trebui sa sporeasca semnificativ dupa aderare”.

Libera circulatie a persoanelor va avea un impact puternic asupra viitorului economico-social al Romaniei, raportul dintre beneficii si costuri, respectiv intre transferurile banesti ale emigrantilor catre cei din tara si exodul creierelor isi va lasa amprenta asupra acestui viitor. Se estimeaza ca in prima decada ce va urma introducerii liberei circulatii pentru cetatenii romani va emigra in Uniunea Europeana aproape 3-4% din populatia Romaniei, ceea ce inseamna jumatate din cei care se afla deja la lucru in aceste tari. Tarile UE in care au emigrat cei mai multi romani sunt in ordine: Italia (20%), Germania (18%), Spania, Franta, Austria, Portugalia si Grecia.

Principalele caracteristici ale migratiei romanesti sunt: in ultimii ani a devenit mai temperata (in jur de 10-15.000 persoane anual); este orientata catre gasirea unui loc de munca, cuprinde in special populatia tanara intre 18 si 23 de ani; raportul migratie legala si ilegala evolueaza in favoarea primei forme; zonele de plecare se disperseaza; castiga teren emigratia orientata pe considerente de legaturi de familie; criteriul destinatiei si distantei isi reduce din importanta; migratia pentru munca devine tot mai fluctuanta si nu va atinge un nivel critic pentru tarile de destinatie; continua sa se insanatoseasca comportamentul emigratilor romani etc. Cauzele fenomenului migratiei sunt in special de natura economica (diferenta de venit si dificultatea gasirii unui loc de munca).

g). Intr-o tara Europeana este legiferata interzicerea cersetoriei; daca in sase luni un migrant nu isi gaseste de lucru, este expulzat!

Desi cuantificarea avantajelor si a dezavantajelor emigratiei este greu de facut, in linii mari acestea se rezuma la urmatoarele:

AVANTAJE

Posib gasirii unui loc de munca in afara tarii

remisiile (transferurile banesti ale emigrantilor) au efecte pozitive importante pentru economia nationala, deoarece: maresc cererea interna de bunuri si servicii, devenind astfel factor de crestere economica; sporesc fluxul monetar si contribuie la imbunatatirea soldului balantei de plati si a rezervelor valutare ale tarii (permitand astfel importuri mai mari si imprumuturi pentru dezvoltare mai substantiale); contribuie la reducerea costului banilor (cursului de schimb si a ratei dobanzilor, ceea ce inseamna credite mai avantajoase pentru consum si investitii); conduc la cresterea standardului de viata a celor in cauza si a familiilor acestora, pe termen lung si in mod indirect a intregii populatii.

La transferurile banesti efectuate prin sistemul bancar, circa 5 mld. $  in 2005 trebuie adaugate cele ilegale sau aduse personal de catre emigranti. De aceea pot fi sensibil mai ridicate, ceea ce ar putea insemna un impact mult mai puternic. Calea oficiala si sigura - cea a transferului bancar este ocolita si datorita organizarii necorespun­zatoare a acestuia (filiale in strainatate si dobanzi sau plasamente stimulative) precum si fiscalitatii ridicate a veniturilor din munca care descurajeaza declararea integrala a veniturilor.

Fenomenul emigratiei nu este specific Romaniei, acesta se intalneste si in alte tari chiar membre ale Uniunii Europene, cazul Greciei care a beneficiat in 2000 de remisii legale de la emigranti in valoare de 7,5 mld. $, Portugalia 4,0 si Spania 3,2, iar tari care au aderat in 2004 la Uniunea Europeana, Polonia 2,9 mld. $ si Ungaria 1,0 mld. $. Exista si tari ca India, care primeste anual de la emigranti circa 10,3 mld. $.

migratia fortei de munca ridicandu-se la aproape 2 milioane de persoane a insemnat si detensionarea pietei fortei de munca din Romania, usurand astfel sarcina autoritatilor in privinta somajului si asigurarilor sociale precum si a celor in cautarea unui loc de munca. Rata somajului in Romania este mai mica cu doua puncte procentuale decat cea din Uniunea Europeana, respectiv de circa 7% fata de circa 9%;

economii la buget (ajutor de somaj, instruire restructurati..)

migratia temporara pentru munca este benefica si pentru aceea ca poate contribui la schimbarea mentalitatii romanilor, in multe cazuri la cresterea calificarii acestora, respectiv la o noua atitudine fata de munca si lege, la o perceptie corecta a valorilor democratiei, la insuflarea unui spirit de competitie mai puternic si la mai multa initiativa;

treptat Romania va deveni si o tara de imigratie, deci va putea beneficia de aportul celor care vor veni sa lucreze in tara noastra, ceva mai calificati daca vor veni din Vest, insa si necalificati daca vor fi imigranti din lumea a 3-a;

in viitor, Romania va reprezenta o sursa de alimentare a emigratiei Est-Vest si un beneficiar al emigratiei Sud - Nord si Est­ - Vest, insa intotdeauna raportul emigratie/imigratie va fi net favorabil emigratiei;

DEZAVANTAJE:

diminuarea semnificativa a ofertei nationale de forta de munca, cantitativ si calitativ, care limiteaza posibilitatile de reducere mai rapida a diferentelor de venit fata de tarile Uniunii Europene. Aspectul cel mai negativ este componenta tot mai calificata a acestei migratii („exodul creierelor”) si astfel lipsirea economiei nationale de factorul uman indispensabil modernizarii si eficientizarii acesteia, ceea ce face mai dificila reducerea decalajului economico - social ce ne desparte de celelalte tari membre ale Uniunii Europene;

aparitia la nivel national a unor segmente deficitare de forta de munca calificata, cazul celei pentru constructii in Sud ­Estul tarii. Localizarea acestui deficit in zone slab dezvoltate le va face si mai grea iesirea din aceasta situatie;

pierderea capitalului investit in pregatirea profesionala a celor care emigreaza si indirect finantarea acestei pregatiri din alte tari, in conditiile in care avem suficiente probleme cu procesul educational national si cu fondurile alocate invatamantului

pierderi la export prin diferenta de productivitate potentiala a celor plecati la munca in strainatate care prin calificarea si spiritul lor inventiv ar fi putut contribui la cresterea performantelor produselor romanesti;

accentuarea procesului de imbatranire demografica datorita ponderii mari a tinerilor care emigreaza, ceea ce va crea dificultati programelor de dezvoltare viitoare si va mari povara sociala (pensii, ajutoare sociale, sanatate);

orientarea prioritara a remisiilor catre consum si nu catre afaceri le reduce substantial efectul pozitiv ce l-ar putea avea pe termen mediu si lung, atat pentru emigranti cat si pe plan national.

3. Libera circulatie a serviciilor

Ø      Dreptul de a se stabili si a presta servicii (posta, transport, gospodarire comunala, salubritate, utilitati) in oricare dintre tarile membre ale UE este garantat de articolul 43 C.E., atat pentru persoanele fizice cat si cele juridice, domeniile exceptate fiind numai cele care tin de siguranta si sanatatea publica. Pentru profesiile liberale s-a realizat si armonizarea necesara recunoasterii diplomelor (medici, veterinari, stomatologi, arhitecti, avocati, asistente medicale si moase). – eliminarea oricarei discriminari

Ø      Romania a acceptat acquis-ul comunitar din domeniul serviciilor si s-a angajat sa-l implementeze pana la data aderarii cu exceptia a doua directive pentru care a solicitat o perioada de tranzitie de 5 ani (pana la 1 ianuarie 2012) pentru asigurarea de raspundere civila in cazul accidentelor auto si schemele de compensare ale micilor investitori. S-a acceptat (conform prevederii din Anexa a VII-a a Tratatului) un cuantum minim de compensare (despagubire, prin asigurari) pentru investitori de 4.500 € in 2007, 7.000 in 2008, 9.000 in 2009, 11.000 in 2010 si 15.000 in 2012.

AVANTAJE:

toate avantajele pe care le asigura libera circulatie a lucratorilor (remisiile de la emigranti, cresterea calificarii si formarea noilor mentalitati, reducerea presiunii asupra pietei fortei de munca autohtone etc.) cu remarca ca se incurajeaza si migratia profesiilor liberale (arhitecti, medici, avocati, asistenti medicali) sau a fermierilor, mestesugarilor si a comerciantilor.

accentuarea competitiei pe piata serviciilor va conduce la prestatii de mai buna calitate si mai ieftine pentru consumatorii romani. De exemplu preturile pentru serviciile de telecomunicatii pe ansamblu Uniunii Europene, au scazut cu aproximativ 7,5% pe an de cand piata a fost complet liberalizata in 1998, iar la energia electrica furnizata consumatorilor casnici cu 6,5% intre 1996-2001, chiar cu peste 20% cum a fost cazul Spaniei;

protejarea economiilor micilor investitori prin rigorile introduse sistemului bancar si pietei de capital, despagubirea acestora in caz de faliment cu o suma mai consistenta, respectiv 20.000 € din 2007;

domeniul serviciilor conducandu-se dupa reguli comunitare si fiind insuficient dezvoltat in Romania va putea atrage mai multi investitori occidentali, inclusiv cu prilejul privatizarii utilitatilor publice, ceea ce va asigura o aliniere mai rapida la standardele europene;

piata de capital prin Bursa de Valori Mobiliare - BVM isi va spori rolul in atragerea de fonduri pentru investitii de la localnici si straini, devenind un loc de plasament si pentru economiile populatiei;

alinierea la conditiile de asigurare din Uniunea Europeana va incuraja libera circulatie a persoanelor cu efect benefic pentru cei care emigreaza pentru munca sau fac turism si afaceri;

pe masura imbunatatirii infrastructurii, Romania va putea beneficia de pozitia sa geografica in tranzitul catre Est si Orientul Mijlociu si de atractiile turistice pe care le ofera Delta Dunarii, Marea Neagra, muntii si manastirile.

DEZAVANTAJE

toate dezavantajele la care conduce migratia fortei de munca (lipsirea economiei nationale de aportul acestora la dezvoltarea si modernizarea sectorului serviciilor, pierderea capitalului investit in pregatirea acestora, accentuarea imbatranirii demografice etc.);

pierderile prin emigratie devin importante si datorita cuprinderii profesiunilor liberale prestatoare de servicii (arhitecti, doctori, farmacisti, veterinari, avocati, asistenti medicali s.a.);

costurile mari pe care le implica procesul de adaptare legislativa si institutionala in special in perioada de preaderare etc.

4. Libera circulatie a capitalurilor

Libera circulatie a capitalurilor si platilor, atat intre statele membre cat si cu cele terte, este statuata de articolele 56-60 C.E. S-a realizat treptat incepand cu 1960 (pentru capitalul pe termen lung) incheindu-se in linii mari in 2003, cand s-a liberalizat piata de valori mobiliare. Va fi deplina cand armonizarea politicilor fiscale si economice va fi totala.

Ø   Criteriile au vizat alinierea legislatiei pietei valorilor mobiliare si intarirea supravegherii serviciilor financiare.

Ø   Romania a acceptat in intregime acquis-ul comunitar, cu doua exceptii pentru care a solicitat o tranzitie de 15 ani pentru achizitionarea de catre straini a terenurilor cu destinatie agricola si forestiera si 5 ani pentru terenurile din intravilan. S-au acceptat (Anexa VII a Tratatului):

- Romania poate mentine in vigoare timp de 5 ani de la data aderarii restrictia dobandirii de catre straini a proprietatii asupra terenurilor pentru resedinte secundare (resortisantii UE si ai Spatiului Economic European sau firme care nu au filiale / reprezentante in Romania).

- Idem, insa pe 7 ani pentru dobandirea proprietatii asupra terenurilor agricole, padurilor si terenurilor forestiere.

Cetatenii comunitari nu pot fi tratati mai putin favorabil decat cei din tarile terte;

O revizuire de ansamblu a masurilor respective (tranzitorii) va avea loc in cel de-al 3-lea an de la data aderarii si pe baza unui raport al Comisiei, Consiliul poate hotari cu unanimitate scurtarea sau incetarea acestor perioade.

AVANTAJE:

economia nationala beneficiaza de un acces sporit si in conditii avantajoase (dobanzi accesibile) pe piata de capital comunitara intr-o perioada cand fondurile proprii pentru modernizare si adaptare la exigentele integrarii in Uniunea Europeana sunt insuficiente (datorita nivelului scazut al veniturilor rata acumularii este mica);

agentii economici si persoanele fizice vor avea acces la o piata de capital mai ieftina, respectiv pentru constituirea de firme, efectuarea de investitii, construirea si cumpararea de locuinte prin ipotecile transfrontaliere (mult mai convenabile decat cele nationale) etc.;

adoptarea monedei unice va aduce binefacerile stabilitatii monetare: curs de schimb stabil, inflatie mica si rata a dobanzilor rezonabila, comisioane bancare corecte si identice in zona EURO etc.;

Cresterea investitiilor directe comunitare in tara noastra va insemna restructurarea si modernizarea mai rapida a tarii si astfel reducerea decalajului economic si social ce separa Romania de celelalte tari ale Uniunii Europene;

Armonizarea legislativa si aplicarea acquis-ului comunitar vor conduce la alinierea tarii la exigentele unei economii de piata functionale si din punctul de vedere al pietei de capital;

Posibilitatea efectuarii de plasamente in strainatate cu profituri mai substantiale decat in tara etc.

DEZAVANTAJE:

date fiind preturile mici ale terenurilor si padurilor din Romania este posibila achizitionarea lor de catre straini in perioada imediat urmatoare expirarii interdictiei (2014) cu efectele negative ce pot decurge din aceasta;

patrunderea de capital speculativ prin investitii de portofoliu care prezinta riscuri importante pentru o economie fragila ca cea romaneasca (scurgerea de venit national prin retragerea de pe piata si transferul in strainatate);

costurile si riscurile perioadei de armonizare legislativa si institutionala cu acquis-ul comunitar, respectiv de implementare a acestuia;

datorita tendintei de aliniere a preturilor terenurilor, padurilor si locuintelor la cele occidentale (concurenta externa pe aceasta piata fiind hotaratoare) accesul romanilor pe piata funciara si imobiliara va fi mai dificil (in 2004, un hectar de teren arabil era de peste zece ori mai ieftin decat in Uniunea Europeana - intre 200-300 € in Romania fata de 2500 € in Uniunea Europeana).