PROFESIA MEA CA ABSOLVENT DE COMERT

PROFESIA MEA CA ABSOLVENT DE COMERT

Orientare profesionala

Alegearea carierei vine inaintea alegerii facultatii . De aceea ai nevoie sa iti faci macar o idee generala despre domeniul profesional care te intereseaza , iar apoi sa alegi facultatea in functie de aceasta . Multi dintre noi nu am considerat acest lucru important de aceea o parte dintre noi au realizat ca Facultatea de Comert nu este ceea ce si-au dorit . Poate ca optinuniile erau multiple dar aici au fost repartizati de computer , sau in dorinta de a urma apoi turismul , comert , merceologie sau chiar administrarea afacerilor . Abilitatile naturale(talentele)sunt cele care te vor face sa produci rezultate bune intr-un domeniu, chiar daca ai putina experienta.Necunoasterea sau ignorarea lor poate duce la alegerea dezastruoasa a carierei.O problema majora tine de faptul ca oferta educatio 828d31i nala nu se aliniaza cu evolutia pietei.

Tinerii care termina Academia de Studii Economice obtin diploma de economist,care nu trebuie echivalata in alte state.

De asemenea,cei care doresc sa profeseze in domeniu se pot angaja in cadrul diverselor societati comerciale sau pot alege sa lucreze individual.

Facultatea de Comert este angajata intr-un efort sustinut pentru tinuta academica,

pentru īnalt profesionalism, pentru īnalta performanta stiintifica recunoscuta pe plan

national si international.

Prioritatea facultatii o constituie consolidarea prestigiului academic si stiintific al acesteia, ridicarea standardului stiintific al cursurilor si seminariilor, al materialelor

didactice elaborate, integrarea metodologiilor eficiente si moderne de teoria si practica

internationala pentru cresterea rolului facultatii īn formarea specialistilor, pentru

asigurarea rolului sau de lider national, īn domeniul administrarii afacerilor din comert,

turism, servicii, merceologie si managementul calitatii.

Facultatea de Comert a pregatit un plan de īnvatamānt adecvat cerintelor de

aderare a invatamantului economic superior la Uniunea Europeana U.E. dar si pentru

asigurarea continuitatii al traditiei nationale. Interdisciplinaritatea trebuie sa aiba īn

vedere nu numai legatura multipla intre disciplinele predate in ASE, dar si cu cele din

marile scoli economice de comert, de merceologie si managementul calitatii, de turism si

servicii din Uniunea Europeana si din intreaga lume.

Facultatea de Comert ofera absolventilor posibilitatea de a se specializa intr-unul din domeniile :

-merceologie

-managementul calitatii

-turism

-administrarea afacerilor in comert

Statistici

Ce mai cred absolventii despre viitorul lor in profesia aleasa?

Doar 49% spera ca vor obtine un post in domeniul lor de pregatire pe baza cunostintelor dobandite in facultate, in vreme ce 22% considera ca nu, iar 29% nu stiu. In vederea unei pregatiri adecvate in domeniu si a obtinerii unui loc de munca, respondentii considera ca practica concreta in timpul facultatii este necesara (60%) si indispensabila (33%). Cu toate acestea, majoritatea absolventilor nu au tinut cont de tendintele existente pe piata de munca atunci cand s-au inscris la facultate, criteriul principal fiind placerea de a practica profesia respectiva (67%).

Urmeaza dorinta de a face o facultate (51%), nevoia de a face o facultate (41%), renumele profesiei (35%), renumele facultatii (32%), cererea mare pe piata fortei de munca (26%), insistentele parintilor (17%).

Cine a hotarat soarta viitorului student? In jur de 88% din absolventi si-au ales profesia din proprie initiativa, 22% au fost influentati de parinti si prieteni, 17% de profesorii din liceu, 13% de profesorii care i-au meditat, 11% de mass-media.. In general tinerii sunt nemultumiti de pregatirea practica din facultate, 64% considerand ca studiile universitare asigura doar o pregatire teoretica. Trebuie mentionat faptul ca 72% din absolventi considera ca in alegerea unei profesii ar trebui sa se tina cont si de rezultatele testelor psihologice de orientare profesionala. Asadar, pe piata muncii ar fi bine venite centrele de consiliere profesionala, atat la nivelul liceelor, cat si al facultatilor.

Peste jumatate din absolventi (54%) sunt de parere ca societatile comerciale sunt interesate sa angajeze absolventi.

Pe parcursul facultatii, o buna parte din tineri si-a schimbat orientarea profesionala, asa ca numai 57% doresc sa lucreze in profesia aleasa. In vederea obtinerii unui loc de munca, doar 16% vor apela la agentii de recrutare si plasare, ei preferand sa epuizeze relatiile personale si ofertele de la mica publicitate.

In plus, mai mult de jumatate din absolventi sunt convinsi ca informatiile acumulate in timpul facultatii nu-i vor ajuta sa-si gaseasca o slujba. Proportia acestora nu face decat sa dovedeasca inca o data ca, dupa zece ani de la Revolutie, sistemul de educatie este mai degraba in avantajul profesorilor decat al studentilor.

In aceste conditii, evolutia fortei de munca este imposibil de prevazut.

Evaluarea studentilor

Mediul universitar s-a tot confruntat cu o serie de transformari majore care au bulversat profund modul traditional de functionare. Este suficient sa ne gāndim la explozia efectivelor de studenti, pe de o parte, dar si la probleme care nu si-au gasit inca un raspuns, pe de alta parte:

- favorizeaza invatamantul universitar un model umanist sau exigente

profesionale restranse?

- este posibila definirea, īn mod deductiv, a continutului disciplinelor

tematice studiate īn facultate, plecand de la o analiza atenta a activitatii

profesionale?

- poate fi conciliata profesionalizarea studiului ai reducerea constanta a

duratei de viata a descoperirilor stiintei?

- care este validitatea anticiparii viitoarelor nevoi de pe piata muncii si a

evolutiei sale?

Daca  la cele enuntate anterior se mai adauga sii diversitatea tipurilor de

cariera spre care se īndreapta absolventii, atunci situatia se complica si mai mult.

Practicile actuale de evaluare īn īnvtamāntul universitar nu par a fi īn

masura sa permita studentilor dobāndirea unor competente care sa le ofere ceea ce ar trebui sa constituie, de altfel, esenta īnvatamantului universitar: autonomie, spirit de initiativa , responsabilitate si spirit critic. Practicile curente de evaluare sunt,

īnainte de toate, concepute pentru a testa capacitatea de a acumula informatii,

deconectate de realitate. Noi ca studenti suntem astfel obligati sa asimilam o "stiinta

moarta ", care nu ne este de nici un folos īn viata noastra profesionala. O raportare a

cunosintelor tematice aferente disciplinelor de baza la fenomenele vietii cotidiene

ar favoriza dezvoltarea unei "stiinte vii", stiinta de a gāndi si a actiona.

De altfel,criteriile folosite īn mediul universitar pentru evaluarea

performantelor studentilor par foarte departe de cele utilizate pe piata muncii

pentru evaluarea competentelor absolventilor.

Diploma universitara este mai degraba un indiciu, pentru mediul extra-academic,ca detinatorul acesteia si-a finalizat studiile universitare, ceea ce ar putea constitui o garantie īn dobāndirea unei culturi corespunzatoare, īn plan social.

Pentru ca lucrurile sa ne fie mai clare,am ales un interviu cu un redactor-sef al revistei Capital.Nu vrem sa incurajam studentii sa renunte la facultate sau sa nu dea importanta acesteia.

REP- De curānd ati scos pe piata de specialitate catalogul celor mai bogati 300 de insi din Romānia. Fara sa dam nume si cunoscāndu-i pe o buna parte din ei īndeaproape credeti ca studiile - mai ales cele economice - i-au adus īn aceasta postura?

A.R.- Nu, o parte dintre ei nu au nici o legatura cu studiile economice, chiar daca ne uitam la topul primilor zece. O alta parte din ei nu au nici macar o facultate terminata. Dar nu cred ca asta e important pentru cei care au ajuns īn top. Probabil ca va veni o vreme cānd acesti oameni foarte bogati daca ar continua sa-si administreze averea ar fi foarte depasiti de situatie si ar trebui sa angajeze oameni specializati, adica manageri, care sa preia administrarea. Dar nu cred ca este vreo legatura īntre studii si spiritul lor antreprenorial.

 REP- Ce le puteti spune acum celor aflati īn anii terminali de facultate sau care tind sa devina studenti si care privind īn jurul lor pot observa ca se pot īmbogati si fara multa scoala si fara multa munca?

A.R.- N-am spus ca te poti īmbogati fara munca. Oamenii de afaceri din top cu care am stat de vorba muncesc, aproape fara exceptie, cam 14 -18 ore pe zi. Deci fara munca nu se poate, cum nu se poate fara o ambitie de fier si fara putin noroc. Dar celor care devin astazi studenti cred ca cel mai bun sfat pe care cineva poate sa li-l dea este sa īnvete ceea ce se īnvata īn facultate dar īn acelasi timp sa pastreze legatura cu lumea din jurul lor, vorbind aici de economie. La fel si celor care termina facultatea. Este un mare pacat sa termini o facultate economica si sa nu stii cum functioneaza de fapt o companie.(a consemnat)

Am ales acest exemplu pentru a-i incuraja pe studenti sa nu ignore studiul practic.De obicei acesta se face pe timpul vacantei de vara si multi opteaza pentru cu totul alte preocupari.