PROTECTIA TARIFARA INSTRUMENT AL POLITICII COMERCIALE
4.1 Efectele unei taxe vamale
4.2 Protectia nominala si protectia efectiva
4.3 Crearea si deturnarea de comert
4.1 Efectele unei taxe vamale
Barierele tarifare, cele mai simple masuri de politica comerciala, sunt
reprezentate de taxe vamale pe 111f56b rcepute cu ocazia importului unui bun. Taxa
vamala specifica apare sub forma unei sume, fixata pe unitatea de masura
fizica (de exemplu, 3 dolari pe barilul de petrol). Taxele ad valorem sunt
taxe percepute sub forma unui procent din valoarea bunului importat (de
exemplu, 25% pentru importul de camioane). Si intr-un caz si in celalalt,
efectul taxelor vamale este de a ridica pretul de vanzare al bunurilor
importate.
Tarifele vamale reprezinta cea mai veche forma de politica comerciala,
fiind ades utilizate ca sursa de venituri pentru bugetul statului. Adevarata
ratiune pentru care ele au fost insa folosite a fost aceea de a proteja
anumite sectoare economice. Astfel, la inceputul secolului al XIX-lea,
Anglia folosea taxele vamale (faimoasele legi asupra graului) pentru a-si
proteja agricultura contra concurentei straine, in vreme ce, la sfarsitul
aceluiasi secol, Germania si SUA apeleaza la masurile tarifare pentru a-si
proteja noile sectoare industriale. In epoca recenta, importanta taxelor
vamale a scazut, guvernele preferand sa protejeze industriile nationale prin
masuri de natura netarifara. Cu toate acestea, intelegerea corecta a
efectelor produse de o taxa vamala reprezinta o conditie esentiala pentru
intelegerea celorlalte masuri de politica comerciala.
Costul net al unei taxe vamale este: pierderea consumatorilor - caºtigul
producatorilor - incasarile guvernamentale
4.2 Protectia nominala si protectia efectiva
In mod evident, cu cat taxele vamale au un nivel mai ridicat, cu atat
protectia asigurata de tarife industriilor nationale este mai mare. Taxa
vamala aplicata asupra unui produs protejeaza nu numai industria,
respectiv firma producatoare de asemenea produse, dar si salariile
muncitorilor si alte elemente de cost, incluse in ceea ce se cunoaste ca
fiind "valoare adaugata"
In afara acestora (firma producatoare si muncitorii sai), taxa protejeaza si
veniturile altor ramuri industriale, furnizoare de inputuri pentru firma /
industria protejata. Asa de pilda, taxele vamale percepute asupra
bicicletelor au un efect pozitiv nu numai asupra firmei si asupra salariatilor
firmei producatoare de biciclete, dar si asupra firmelor care produc roti,
cauciucuri si alte componente care se constituie in imputuri pentru industria
de biciclete. Acest lucru demonstreaza faptul ca efectul taxelor vamale
trebuie masurat in integralitatea lui.
In plus, firmele dintr-o anumita ramura industriala nu sunt afectate numai
de taxa vamala perceputa asupra produsului finit ci ºi de taxele asupra
inputurilor. De exemplu, firma care produce biciclete va fi influentata
negativ de taxele percepute asupra otelului pentru roti sau asupra
cauciucului. Acest lucru complica si mai mult incercarea de masurare a
efectului taxelor vamale, percepute atat asupra produselor finite cat si
asupra materiilor prime, efect exercitat asupra unei firme individuale.
Masurarea cantitativa a efectelor pe care intregul set de taxe vamale le are
asupra valorii adaugate pe produs, intr-o anumita industrie, se realizeaza
cu ajutorul ratei protectiei efective.
Efectul protectionist al taxelor vamale imbraca doua forme:
Protectia nominala, care se refera la valoarea integrala a produsului finit
supus impunerii vamale, egala cu nivelul taxelor vamale (de aceea, taxele
vamale cuprinse in tariful vamal se mai numesc si taxele vamale nominale).
Protectia efectiva, care vizeaza numai sporul valorii adaugate, in conditiile
impunerii vamale. Rata protectiei efective este egala cu procentul cu care
intregul set de taxe vamale, utilizat la un moment dat, determina cresterea
valorii adaugate.
4.3 Crearea si deturnarea de comert
Crearea unui bloc regional (uniune vamala si, in mai mica masura, zona de
liber schimb) genereaza anumite modificari ale fluxurilor comerciale.
Crearea de comert reprezinta efectul benefic al crearii de uniuni vamale.
Ea apare in cazul in care o tara, care producea ineficient un anumit produs
(costuri mari), ajunge, ca urmare a aparitiei unei uniuni vamale, sa importe
produsul respectiv dintr-o tara membra, in conditii de eficienta ridicata.
Deoarece produsul nu era importat din afara inainte de crearea uniunii
vamale, tarile care nu sunt membre ale acesteia nu sunt afectate.
Deturnarea de comert reprezinta efectul nedorit al aparitiei uniunilor
vamale. Apare atunci cand o tara, care importa anterior un produs de la
una din tarile ramase in afara spatiului integrationist, se reorienteaza catre
una din tarile membre, tara ale carei produse au devenit eficiente in urma
includerii in uniunea vamala. Prin reducerile discriminatorii de taxe vamale,
tarile ne-membre pierd piete in favoarea unor producatori mai putin eficienti
dintr-o tara membra, ceea ce duce la reducerea eficientei la scara
mondiala, ca urmare a faptului ca a aparut o deturnare a comertului, de la
surse care aveau costuri mai reduse spre altele, care au costuri mai mari.
Deturnarea sau devierea sau reorientarea de comerþ reprezinta inlocuirea
surselor mai eficiente (sub aspectul costurilor) din afara uniunii vamale cu
surse mai putin eficiente din interior. Acest lucru a devenit posibil prin
liberalizarea schimburilor in interiorul uniunii vamale si instituirea unor
masuri protectioniste fata de terti.
|
