Documente online.
Zona de administrare documente. Fisierele tale
Am uitat parola x Creaza cont nou
 HomeExploreaza
upload
Upload




STRATEGIA DEZVOLTARII INTREPRINDERII de Igor Ansoff

comert


" Dogmele trecutului linistit nu vor face fata schimbarilor aduse de viitor. Aceasta situatie noua ne obliga sa reflectam si sa actionam într-o maniera cu totul noua fata de cele de pâna acum. " Abraham Lincoln



Începând cu anii 60, ai secolului XX, mediul întreprinderii a suferit o schimbare importanta, fara precedent în climatul afacerilor. O data cu ace 515g64f ste modificari rapide, si lumea afacerilor a devenit mai complexa. Astfel, în tarile dezvoltate, un numar extrem de mare de întreprinderi au trecut prin aceleasi probleme: încetinirea cresterii economice, scaderea beneficiilor, cedarea unor segmente de piata concurentilor. Necesitatea redobândirii competitivitatii din trecut, a devenit preocuparea majora a conducatorilor acestor întreprinderi, precum si a guvernelor, devenind pentru America anului 1987, chiar o problema nationala.

Pentru a raspunde acestei preocupari, numeroase solutii au fost lansate în vederea regasirii rentabilitatii pierdute. Numerosi critici s-au revoltat împotriva guvernului pentru a-i cere crearea unui nou mediu de afaceri, care sa permita restaurarea prosperitatii întreprinderilor.

Argumentul avansat de aceasta lucrare e ca azi pentru majoritatea întreprinderilor traditionale, revenirea la bazele gestiunii traditionale, ar însemna îndreptarea catre dezastru si faliment. Aceasta carte descrie noile concepte stabilite de catre întreprinderile care au avut primele de înfruntat noile schimbari.

Prima etapa a fost inventarea planificarii strategice de catre un mare numar de firme americane. Aceasta inventie raspundea unei duble nevoi : mai întâi pregatea compania pentru un viitor ce nu avea sa fie o continuare a trecutului si în plus realiza acest lucru într-o maniera globala si sistematica.

Punându-se problema studierii mecanismului de luare a deciziilor, s-a ajuns la concluzia ca toti cei care au responsabilitati de conducere au zilnic de luat un mare numar de decizii din cele mai diverse care tind sa le ocupe mai mult timp decât au la dispozitie. Ca regula generala, diversitatea lor va creste pe masura cresterii nivelului de responsabilitate în cadrul companiei, pentru a culmina la nivelul conducerii care poate fi nevoita, în aceeasi zi, sa decida viitoarea orientare a întreprinderii, o metoda de rezolvare a disensiunilor dintre doi subordonati, precum si rezolvarea unor probleme de rutina.

Din punctul de vedere al deciziilor, problema întreprinderii consta în a acorda transformarii resurselor orientarea care sa-i permita cel mai bine atingerea obiectivelor. Cum asta implica un numar mare de decizii care sa acopere un câmp cât mai extins, era indicat sa se distinga în acest câmp mai multe categorii de decizii: se vor defini 3, si anume deciziile strategice, deciziile administrative si deciziile operationale, legate fiecare de un aspect diferit al transformarii resurselor care caracterizeaza activitatea întreprinderilor.

Deciziile operationale sunt aproape întotdeauna cele care cer energie si atentie sporite. Scopul este de a face procesul de transformare a resurselor cât mai eficace cu putinta, sau altfel spus, de a obtine o exploatare curenta maxima a profitului. Deciziile strategice vizeaza în special afacerile, nu numai cele interne, ci si pe cele exterioare întreprinderii, si mai ales alegerea produselor ce se vor fabrica si pietelor pe care compania le va desface. Obiectivul deciziilor administrative este de a coordona resursele în vederea obtinerii celor mai bune rezultate posibile. Problemele administrative constau, pe de-o parte , în a organiza structurile întreprinderii si, pe de alta parte , sa asigure cumpararea si dezvoltarea resurselor. Una din trasaturile comune tuturor deciziilor luate de întreprindere , si anume faptul ca ele trebuie sa se încadreze în resursele limitate avute la dispozitie, devine si mai importanta. Indiferent de marimea întreprinderii, ea va avea de ales între mai multe variante posibile de alocare a resurselor sale: importanta acordata dezvoltarii activitatilor prezente va împiedica compania sa-si diversifice activitatea , si atentia pentru diversificare va duce la o micsorare a efortului depus pentru sustinerea productiei actuale.

În ultimii 150 de ani prioritatile relative ale deciziilor strategice si operationale s-au modificat fundamental. În ultima jumatate a secolului al XIX- lea, preocuparile strategice au avut de câstigat în fata celor operationale. În prima jumatate a secolului XX, preocuparea pentru obtinerea profitului a subminat strategia, iar mediul industrial de pâna la 1950, a fost unul " cronologic". Pe parcursul perioadelor ce au urmat, solutia succesului a variat si preocuparile conducatorilor s-au schimbat, de la o prioritate la alta.

Începând cu anii 50, dorinta de garantare a beneficiilor viitoare a cunoscut o importanta deosebita, dar contrar ultimei jumatati a secolului al XIX- lea, deciziile strategic nu au redevenit o prioritate.

În anii 70 noile prioritati nu le- au înlocuit pe cele anterioare, ci doar le-au completat, concurenta intensificându-se ca rezultat al internationalizarii afacerilor, raritatii resurselor si accelerarii inovatiilor tehnologice. Astfel, dictonul presedintelui Wilson, de la General Motors, si anume ca : "Ceea ce e bun pentru GM e bun si pentru tara", îsi pierde valabiliatea. Acum problemele productiei si distributiei s-au amplificat si au dvenit mai complexe. Tehonologiile revolutionare sau depasite, schimbarile structurale ale economiei, si ale pietei, raporturile dintre întreprindere, guvern si societate sunt tot atâtea preocupari suplimentare, ce caracterizeaza aceasta perioada. Astfel acum grija pentru strategie nu e subsituita, ci se adauga celei a unei bune productii si concurente.



Pe pietele de azi (anii 80), exista din ce în ce mai multe griji în privinta profiturilor viitoare, cât ai de a surclasa concuenta. Astfel, în a doua jumatate a secolului XX, deciziile operationale si strategice au nevoie de aceeasi atentie.

Aceasta dualitate a prioritatilor are consecinte importante asupra deciziilor administrative ale întreprinderii, deoarece activitatea strategica si exploatarea trebuie sa se sprijine pe structuri administrative diferite.

Asadar, structurile operationale si strategice nu sunt numai diferite ci si total opus, iar companiile care si-au creat servicii strategice trebuie sa asigure si buna lor coexistenta si cooperare.

ACADEMIA DE sTIINŢE ECONOMICE

FACULTATEA DE COMERŢ

AN I

STRATEGIA DEZVOLTĂRII ÎNTREPRINDERII

de Igor Ansoff

Recenzie-

BUCUREsTI -

2006




Document Info


Accesari: 3480
Apreciat: hand-up

Comenteaza documentul:

Nu esti inregistrat
Trebuie sa fii utilizator inregistrat pentru a putea comenta


Creaza cont nou

A fost util?

Daca documentul a fost util si crezi ca merita
sa adaugi un link catre el la tine in site


in pagina web a site-ului tau.




eCoduri.com - coduri postale, contabile, CAEN sau bancare

Politica de confidentialitate | Termenii si conditii de utilizare




Copyright © Contact (SCRIGROUP Int. 2025 )