Sloganurile comerciale
Uneori, marca poate fi constituita dintr-un cuvânt sau dintr-o combinatie de cuvinte. Sub acest din urma aspect se pune întrebarea daca sunt acceptate sau nu ca marci si sloganurile comerciale. Raspunsul este afirmativ daca sunt întrunite si celelalte conditii de forma.
Exemple:
- compania Xerox: "Într-o lume de copii, noi suntem originalul"; Canon doar a preluat ideea lor, Xerox au fost primii
- "Noaptea buna se cunoaste de dimineata"
- "Vopsesti usor, vopsesti cu Spor!", etc.
Degenerarea marcilor formate din denumiri - tot la pct. c) denumirile
Degenerarea marcilor constituie un fenomen caracteristic marcilor celebre. În aceasta categorie intra acele marci care, datorita succesului, se confunda cu denumirea produsului respectiv. De exemplu, "Aragaz"; pentru racitor marca "Frigider", p 717d37h entru aspirina "Aspirin", o denumire de fantezie a lui Bayer; "Adidas"; bretelele - primii cozondraci comercializati de un francez, "Xerox" - se xeroxeaza; alendeloane; scociul de la Scotch, etc. .
Aceasta problema prezinta importanta si pentru juristi deoarece se pune întrebarea daca titularul îsi mai pastreza dreptul de exclusivitate asupra utilizarii acelui cuvânt.
În SUA s-a pus aceasta problema pentru prima data si s-a stabilit prin case law (jurisprudenta) ca degenerarea în acest fel a unei marci atrage pierderea dreptului exclusiv de exploatare a acelei marci. În România sunt aplicabile prevederile art. 45, alin. (1), lit. b) din L 84/1998 privind marcile si indicatiile geografice: "Orice persoana interesata poate solicita Tribunalului Municipiului Bucuresti, oricând în cursul duratei de protectie a marcii, decaderea titularului din drepturile conferite de marca, daca:
b) dupa data înregistrarii, marca a devenit, ca urmare a actiunii sau inactiunii titularului, uzuala în comertul cu un produs sau un serviciu pentru care a fost înregistrata".
Asadar, am urmat si noi solutia din SUA.
Spre a se evita aceasta consecinta negativa a degenerarii unei marci, comerciantii folosesc mai multe metode:
1) aplicarea alaturi de marca a unui semn care atesta faptul ca marca este protejata. Acest semn este uneori R într-un cerc (de la registred, marca înregistrata) sau TM într-un cerc (trade mark - marca de comert) pentru a atrage atentia astfel ca acel cuvânt constituie obiectul unei exclusivitati.
2) folosirea marcii care tinde sa se identifice cu produsul sau serviciul însusi ca atribut substantival si nu drept complement. De exemplu, "Cumparati pantofi de sport Adidas!" si nu "Cumparati Adidas!".
3) aplicarea marcii care tinde sa se identifice cu produsul ori serviciul si pe alte produse sau servicii ale aceleiasi firme.
4) aducerea la cunostinta publicului prin mass-media a faptului ca denumirea care tinde sa se identifice cu produsul este, de fapt, o marca. De exemplu, compania firmei Xerox - tragerea unui copiator cu o sfoara spunându-se: "Numai asa poti sa tragi la Xerox"; cazul aspirinei, etc. .
II. Desenele
Desenele sunt admise la înregistrare ca marci, cu mai putine probleme decât cuvintele. Astfel, portretele, fotografiile pot fi adoptate ca marci, în principiu. Orice persoana poate folosi propriul sau portret sau al unui tert, cu consimtamântul acestuia.
Jurisprudenta occidentala a stabilit ca folosirea ca marca a propriului portret se transforma în act de concurenta neloiala când exista asemanare izbitoare de figura si de atitudine cu un portret adoptat anterior ca marca.
Potrivit art. 5, alin. (1), lit. j): "Sunt excluse de la protectie si nu pot fi înregistrate: j) marcile care contin, fara consimtamântul titularului, imaginea sau numele patronimic al unei persoane care se bucura de renume în România"; si lit. k) "marcile care cuprind, fara autorizatia organelor competente, reproduceri sau imitatii de steme, drapele, embleme de stat, însemne, sigilii oficiale de control si garantie, blazoane, apartinând tarilor Uniunii si care intra sub incidenta art. 6 ter din Conventia de la Paris"; si lit. l) "marcile care cuprind, fara autorizatia organelor competente, reproduceri sau imitatii de steme, drapele, alte embleme, sigle, initiale sau denumiri care intra sub incidenta art. 6 ter din Conventia de la Paris si care apartin organizatiilor internationale interguvernamentale din care fac parte una sau mai multe tari ale Uniunii".
Atunci când un desen este solicitat spre înregistrare ca marca, uneori se pune problema respectarii dreptului de autor al celui care a creat acel desen.
III. Literele
Literele sunt admise la înregistrare ca marci, adesea ele reprezentând initialele unui nume sau ale unei firme. De exemplu, BMW, LM, OMV, Mtv, LG, FIAT (fabrica italiana de automobile Torino) , etc. .
Se poate înregistra chiar si o singura litera, dar numai daca aceasta este prezentata într-o anume forma. Astfel, acea litera nu ar mai fi în domeniul public.
IV. Cifrele
Cifrele sunt admise la înregistrare ca marci numai daca îmbraca o anumita forma pentru ca marca sa fie distincta (aceeasi sanctiune ca si la litere). De exemplu, 8 x 4 cosmetice, coniac 52, 4711 apa de colonie (numarul cladirii din Köln), etc.
V. Elementele figurative
Figurile geometrice simple, neînsotite de alte elemente, nu pot fi înregistrate ca marci, sunt considerate insuficient de distinctive. Dar combinatiile de figuri geometrice sunt admisibile sau figurile geometrice în combinatie cu cuvintele, cu desenele, de asemenea, da. De exemplu, simbolul Mercedes, un Y întors, într-un cerc.
I. Forma produsului si a ambalajului sau
Forma produsului
Potrivit art. 5, alin. (1), lit. e), nu pot fi înregistrate "marcile constituite exclusiv din forma produsului, care este impusa de natura produsului sau este necesara obtinerii unui rezultat tehnic sau care da o valoare substantiala produsului". Acest lucru înseamna ca nu pot fi înregistrate de exemplu anvelopele, ele au o anumita forma, nu poate fi înregistrata forma unei anvelope. Scopul este acela de a nu aplica o protectie nelimitata prin marca unui produs brevetat (e limitat în timp brevetul, maxim 20 de ani). Pentru marca - 10 ani, dar este reînnoibila nelimitat.
În cazul unui desen sau model industrial nu poate fi înregistrata ca marca întrucât valoarea consta în frumusetea formei sale. Concluzia este ca forma produsului poate fi înregistrata ca marca doar daca este o forma de fantezie.
Forma ambalajului
Este mult mai des întâlnita ca marca înregistrata. De exemplu, forma recipientelor de Coca-Cola, Pepsi-Cola, etc. . Pentru înregistrarea ei nu este necesar ca acea forma sa nu fi devenit uzuala, nu ar mai avea caracter distinctiv. De exemplu, sticla de jumatate de litru obisnuita.
VII. Combinatii de culori
Sunt admise ca marci, dar se pune întrebarea: o singura culoare poate fi admisa ca marca? În România textul Legii 28/1967 (reglementarea anterioara) vorbea despre una sau mai multe culori, azi textul legal vorbeste despre o "combinatie de culori". Desi se poate sustine ca legiuitorul a decis sa renunte la vechiul sistem, având în vedere caracterul doar exemplificativ din art. 3, lit. a) din L 84/1998, s-ar putea admite înregistrarea unei singure culori cu conditia ca aceasta sa fie distinctiva prin nuanta sa. De exemplu, galbenul-auriul Kodak - pentru prima data în Franta, în 1877.
Nuantele sunt numeroase, desi culorile sunt putine. Vodafone, în Cehia, culoarea rosu înregistrata ca marca - Vodafone a cumparat compania Oscar care folosise intens aceasta culoare.
În art. 3, lit. a) se spune ca pot constitui marci "si orice combinatie a acestor semne". Într-o asemenea combinatie, un semn banal poate fi transformat într-un semn distinctiv, susceptibil de a fi apropriat ca marca.
Un miros poate fi înregistrat ca marca? S-a pus problema. Pagini cu miros de mar... . Sau daca sunetele pot fi înregistrate ca marci. Clubul Steaua o melodie... sau pentru orasul Bucuresti melodia "Glasul rotilor de tren". Este posibil daca nu sunt susceptibile de reprezentare grafica.
2) marca trebuie sa fie un semn distinctiv
Nu sunt distinctive semnele necesare, acelea uzuale (generice) ori cele descriptive.
Semnele necesare - vezi denumirile
Semnele uzuale(generice)
Conform art. 5, alin. (1), lit. c), nu se admit la înregistrare "marcile care sunt compuse exclusiv din semne sau din indicatii devenite uzuale în limbajul curent sau în practicile comerciale loiale si constante".
În doctrina se arata ca prin marca uzuala întelegem ca aceea marca a dobândit o întrebuintare comuna si generalizata pentru produsele respective. În aceasta categorie intra acelea care fie datorita succesului, fie datorita faptului ca în acea limba nu exista un substantiv comun pentru acel produs sau serviciu, determina publicul sa foloseasca marca pentru a desemna produsul. În acest fel, termenul din limbajul curet dobândeste un sinonim, respectiv chiar acea marca. Cu timpul, acest din urma termen se substituie celui dintâi. Vezi exemplele de la degenerarea marcilor sau, de exemplu, Termos ori claxonul scris Clacson.
Semnele descriptive
Conform art. 5, alin. (1), lit. d), nu sunt admise la înregistrare "marcile care sunt compuse exclusiv din semne sau din indicatii, putând servi în comert pentru a desemna specia, calitatea, cantitatea, destinatia, valoarea, originea geografica sau timpul fabricarii produsului ori prestarii serviciului sau alte caracteristici ale acestora". De exemplu, nu pot fi înregistrate denumiri ca Hotel de lux, Ciocolata fina, Ulei comestibil, Ruj de buze, Detergent la 10.000 de lei, originea geografica, timpul fabricarii. S-ar crea un monopol.
3) noutatea marcii
- numita si disponibilitatea marcii în doctrina
Pentru a putea fi înregistrata ca marca, un semn trebuie sa fie disponibil în sensul de a nu apartine altei persoane, sa nu fi facut obiectul unei aproprieri din partea altcuiva.
Conform art. 3, lit. b), "marca anterioara este marca înregistrata, precum si marca depusa pentru a fi înregistrata în Registrul National al Marcilor, cu conditia ca ulterior sa fie înregistrata".
Noutatea este relativa în spatiu în materie de marci, întrucât nu pot fi protejate ca marci semnele înregistrate ca marci în România sau protejate în baza unor conventii internationale la care România este parte.
De la caracterul relativ al marcii în spatiu exista si exceptii, deoarece nu pot fi înregistrate în România nici marcile care sunt identice ori similare cu o marca notorie în România.
Potrivit art. 3, lit. c), "marca notorie este marca larg cunoscuta în România la data depunerii unei cereri de înregistrare a marcii sau la data prioritatii revendicate în cerere; pentru a determina, daca o marca este larg cunoscuta se va avea în vedere notorietatea acestei marci, în cadrul segmentului de public vizat pentru produsele sau serviciile carora marca respectiva se aplica, fara a fi necesara înregistrarea sau utilizarea marcii în România".
Mai întâi, deci, trebuie analizat segmentul de public. Notorietatea trebuie sa existe la momentul înregistrarii celeilalte marci!
În 1995 a fost înregistrata marca Vodafone în România, marca înregistrata de catre Telemobil (aparent cu rea-credinta). Compania Vodafone a venit în România acum aproximativ 3 ani. Profu' a fost avocatul companiei Vodafone care a dat în judecata Telemobil si a câstigat. Profu' recunoaste ca nu avea dreptate... ;-)
Pentru marca notorie este importanta si regula 16 din Regulamentul de punere în aplicare a L 84/1998.
Potrivit art. 6, lit. d), o marca este refuzata la înregistrare daca este "identica sau similara cu o marca notorie în România pentru produse sau servicii identice sau similare, la data depunerii cererii de înregistrare a marcii".
În plus, lit.e) exclude de la înregistrare marca care "este identica sau similara cu o marca notorie în România pentru produse sau servicii diferite de cele la care se refera marca a carei înregistrare este ceruta si daca, prin folosirea nejustificata a acesteia din urma, s-ar putea profita de caracterul distinctiv sau de renumele marcii notorii ori aceasta folosire ar putea produce prejudicii titularului marcii notorii".
Art. 7 adauga: "Marcile ce cad sub incidenta art. 6 pot fi totusi înregistrate cu consimtamântul expres al titularului marcii anterioare sau notorii".
Caracterul notorietatii în timp
Este posibila înregistrarea unui nume, a unui semn ce a mai fost înregistrat înainte daca titularul acelui semn a renuntat între timp la protectie (deosebire importanta fata de inventie!). În materie de marci, anterioritatile sunt numai scrise si ele pot fi constituite fie dintr-o marca înregistrata, fie dintr-o marca depusa spre înregistrare, cu conditia ca aceasta sa fie ulterior înregistrata. Astfel, rezulta ca publicitatea prin ea însasi nu constituie anterioritate. Daca o persoana a facut publicitate unei marci, dar nu a înregistrat-o la OSIM, acea persoana nu dobândeste exclusivitate. Cu exceptia cazurilor în care marca devine notorie, înca neînregistrata.
Totusi, în SUA publicitatea unei marci este recunoscuta ca anterioritate. În acele sisteme de drept nu se admite înregistrarea unei marci decât daca mai înainte solicitantul a folosit-o si a facut publicitate. Ratiunea este aceea ca se doreste sa se admita înregistrarea unei marci doar daca se face dovada ca titularul doreste sa o foloseasca realmente si nu doreste doar sa interzica altora folosirea acelei marci.
Anterioritatile sunt limitate:
în timp;
în spatiu;
d.p.d.v. profesional.
Limita în timp
Aceasta înseamna ca nu este indisponibil un semn adoptat anterior ca marca decât atâta timp cât aceasta marca nu a fost abandonata sau titularul sau nu a fost decazut din drepturi.
Limita în spatiu
Limita în spatiu a anterioritatilor se refera la faptul ca nu este indisponibil un semn adoptat anterior ca marca decât atâta timp cât aceasta marca este înregistrata pe teritoriul României ori depusa spre a fi înregistrata în România ori este protejata în baza unei conventii internationale cu aplicabilitate pe teritoriul României (aici avem ca exemplu marcile notorii).
Limitarea d.p.d.v. profesional
În materie de marci, ceea ce este esential este EVITAREA CONFUZIEI si nu neaparat noutatea în sine a semnelor. De aceea, unul si acelasi semn poate fi folosit valabil de catre titulari diferiti din domenii, industrii diferite. Se vorbeste despre regula specialitatii marcii care permite folosirea simultan a aceleiasi marci dar pentru produse sau servicii diferite.
Exista o speta cu privire la marca Chesterfield care este citata de toata lumea, aceasta denumire existând si pentru tigari si pentru ciorapi de dama, marcile în discutie neavând nici o legatura.
|
