Tipologia activitatilor comerciale cu amanuntul
Marea varietate a marfurilor desfacute de comertul cu amanuntul catre consumatori, conditiile specifice de comercializare a fiecarei grupe de marfuri, mijloacele de realizare a relatiilor de schimb precum si alti factori determina forme variate de practicare a comertului cu amanuntul. Fiecare din aceste forme prezinta o serie de particularitati in ceea ce priveste tipurile de unitati ce formeaza reteaua comerciala, utilajul comercial utilizat in cadrul unitatilor de desfacere, formele de organizare a muncii si calificarea fortei de munca, precum si nivelul unor indicatori ce reflecta calitatea activitatii comerciale: nivelul cheltuielilor de circulatie, viteza de circu 636d33g latie a marfurilor, productivitatea muncii.
Un prim criteriu de structurare a comertului cu amanuntul il constituie caracteristicile merceologice a marfurilor care fac obiectul acestei verigi a circulatiei marfurilor, in functie de care se disting trei domenii: comertul alimentar, comertul nealimentar si comertul de alimentatie publica.
Comertul alimentar se realizeaza prin intermediul unitatilor comerciale cu amanuntul care desfacmarfuri alimentare, marfuri care de regula sunt de cerere curenta si care se cumpara de catre consumatori cu o frecventa relativ constanta pe tot parcursul anului. Avand in vedere caracteristicile marfurilor alimentare din punct de vedere a proprietatilor fizico-chimice, respectiv faptul ca sunt usor alterabile, ceea ce face ca sa fie comercializate in decursul unei perioade de garantie, se pot desprinde cateva aspecte ce caracterizeaza comertul alimentar:
comercializarea intregii game de marfuri alimentare prin intermediul unei retele de mari unitati generale, cu consecinte asupra timpului de cumparare consumat de catre cumparatori;
o combinare rationala intre tipuri de mari suprafete comerciale si mici unitati specializate, acestea din urma apropiate cat mai mult de consumatori si oferindu-le produse proaspete (lapte, paine, carne, peste etc.);
desfacerea unor marfuri complementare sau a unor produse prelucrate industrial pe langa sortimentul general de marfuri.
Comertul nealimentar este considerat cel mai important sector al comertului cu amanuntul din punct de vedere a dimensiunilor sale. Acest loc deriva din gama extrem de larga de marfuri care fac obiectul acestui sector al comertului cu amanuntul, extrem de diverse in ceea ce priveste cererea de consum, aceasta fiind deosebit de mobila iar marfurile se pot substitui in consum.
Din aceste considerente comertul nealimentare in vedere domenii foarte variate care presupun sisteme de aprovizionare, formare a sortimentelor si tehnologii comerciale specifice, un personal comercial cu o pregatire complexa precum si o vasta si diversa retea de desfacere. Marea varietate a sortimentelor de marfuri nealimentare a impus structurarea acestui comert pe subramuri, cum sunt: textile-incaltaminte, metalo-chimice, electronice, mobila.
Comercializarea se face prin magazine universale si generale, care ofera cumparatorilor conditii superioare de achizitie a marfurilor. Alaturi de acestea exista si magazine mici care comercializeaza diverse grupe de marfuri care implica o prezentare deosebita, consultatii de specialitate, ambianta in procesul de cumparare.
Alimentatia publica reprezinta un sector aparte al comertului cu amanuntul, aceasta caracteristica fiind data de faptul ca alimentatia publica este singurul sector comercial in care se desfasoara si activitate de productie pe langa cea de comercializare propriu-zisa.
Astfel, in alimentatia publica se desfasoara in primul rand o activitate de productie care consta in transformarea unor materii prime alimentare in preparate culinare sau de cofetarie. Procesele de productie desfasurate in alimentatia publica cunosc si ele o mare diversitate de la procese simple, similare celor care se desfasoara intr-o simpla gospodarie, pana la procese mecanizate, de mare serie, similare celor industriale.
In al doilea rand, in alimentatia publica se desfasoara o intensa activitate comerciala clasica, de vanzare a preparatelor realizate in unitatile respective dar si a altor produse alimentare (bauturi, tigari etc.).
In sfarsit, in alimentatia publica se desfasoara si o importanta activitate de prestari de servicii care au in vedere crearea unor conditii civilizate si in anumite situatii deosebite de consum cum ar fi: pregatirea mesei, servirea preparatelor si a produselor complementare, asigurarea conditiilor deosebite de confort, muzica, divertisment.
Un al doilea criteriu de structurare a comertului cu amanuntul il constituie locul unde functioneaza unitatile de desfacere a marfurilor in functie de care exista comert urban si comert rural.
Comertul urban este preponderent in totalul vanzarilor datorita densitatii demografice si a gravitatiei comerciale care caracterizeaza marile centre urbane. Deasemenea el se mai caracterizeaza printr-un grad ridicat de concentrare si organizare precum si prin mobilitate si flexibilitate.
Comertul rural se caracterizeaza printr-un grad de dispersie mai ridicat, unitatile care il compun sunt de mai mici dimensiuni in raport cu cele care alcatuiesc comertul urban.
Un al treilea criteriu de structurare a comertului cu amanuntul il constituie modalitatile de realizare a relatiilor de plata, a actelor de vanzare-cumparare, in functie de care avem urmatoarele forme ale comertului cu amanuntul:
comertul cu plata in numerar (este preponderent in totalul comertului cu amanuntul);
comertul cu plata prin virament;
comertul cu plata pe credit (in rate);
comertul pe baza de abonament.
In al patrulea rand, comertul cu amanuntul se poate structura in functie de tipul retelei prin intermediul careia se realizeaza vanzarea marfurilor, rezultand urmatoarele forme: comertul stabil, comertul mobil si comertul fara magazine.
A. Comertul stabil poate fi considerat baza comertului cu amanuntul date fiind reteaua de unitati care il compun, volumul desfacerilor realizat prin intermediul sau precum si modul de organizare a activitatii comerciale. Ceea ce caracterizeaza acest tip de comert este faptul ca in cadrul unitatilor comerciale care formeaza reteaua se pot asigura conditiile pentru o expunere larga a marfurilor, pentru alegerea lor fara nici o restrictie precum si pentru prestarea unei game foarte largi de servicii comerciale.
Formele de vanzare ce pot fi utilizate in cadrul comertului stabil sunt urmatoarele: vanzarea clasica, liber-service-ul si vanzarea prin intermediul automatelor comerciale.
Vanzarea clasica este realizata prin intermediul magazinelor, fiind cea mai veche forma de vanzare si cu toate ca in ultimii ani s-au dezvoltat formele moderne de vanzare ea detine o pondere importanta in cadrul comertului cu amanuntul. Ceea ce caracterizeaza aceasta forma de vanzare sunt urmatoarele trasaturi caracteristice:
vanzatorul ocupa locul central in cadrul actului de comert, el devenind chiar mai important decat produsul insusi;
se poate utiliza in procesul de comercializare a oricarui tip de produs.
Vanzarea prin forma liber-service-ului constituie o forma mai noua de vanzare, care se caracterizeaza prin urmatoarele aspecte:
absenta vanzatorilor si libertatea clientului de a circula cum doreste in interiorul magazinului;
esentiala este vizualizarea produselor, realizata printr-o etalare corespunzatoare, ambalare si prezentare bine individualizate, precum si publicitate la locul vanzarii;
asigurarea unui mod de organizare si conducere a magazinului care sa concretizeze in fluxuri rationale ale marfurilor si cumparatorilor printr-o dispunere adecvata a raioanelor de marfuri.
Vanzarea cu ajutorul automatelor comerciale reprezinta o forma moderna de vanzare, care se caracterizeaza prin cateva aspecte specifice:
utilizarea tehnologiilor comerciale automatizate atat in ceea ce priveste prezentarea si distributia produselor, cat si in ceea ce priveste incasarea sumei reprezentand valoarea cumparaturii (bani sau jetoane);
marfurile care fac obiectul unei asemenea forme de vanzare sunt intr-un sortiment relativ restrans, de regula produse de stricta necesitate (sandwich-uri, cafea, racoritoare etc.);
este deosebit de avantajoasa, atat pentru comerciant cat si pentru cumparatori datorita desfasurarii continue, fara orar de functionare si a posibilitatilor de amplasare in locuri cu trafic deoasebit (gari, scoli, camine etc.);
prin intermediul automatelor comerciale se pot desface marfuri care acopera necesitati de baza (hrana) sau de completare, in situatii speciale (deplasari in delegatii, scopuri turistice).
B. Comertul mobil reprezinta o forma a comertului cu amanuntul care prezinta cateva trasaturi specifice:
poate fi utilizat atat ca activitate de baza pentru un agent economic cat si ca activitate de completare in diferite locuri sau zone in care isi desfasoara activitatea acestea;
asigura aprovizionarea cu un numar mare si divers de produse pentru populatia din localitatile izolate pentru turisti in sezon;
permite o grupare flexibila a unor unitati foarte mici, de profituri diferite prin intermediul acestora sigurand o oferta foarte diversificata populatiei concentrata intr-un anumit loc cu ocazia anumitor evenimente (targuri, spectacole, expozitii etc.).
Formele prin intermediul carora se realizeaza comertul mobil sunt diverse, in functie de baza materiala utilizata (tonete fixe sau mobile, chioscuri mobile, furgonete, autobuze magazin, autobaruri) de frecventa cu care se desfasoara (permanent sau ocazional), de modul de organizare si desfasurare (deplasarea itineranta pe distante mici a unor vanzatori ambulanti, gruparea unor unitati mobile in cadrul pietelor, organizarea unui comert mobil itinerant cu ajutorul unor mijloace de transport).
C. Comertul fara magazine, ca si componenta a comertului cu amanuntul se remarca nu atat prin volumul vanzarilor (care in medie in Europa de vest detin circa 10%) cat prin tehnologiile comerciale pe care le utilizeaza si ritmul de crestere, superior celui ce caracterizeaza comertul in ansamblul sau.
Ceea ce caracterizeaza aceasta forma de comert este faptul ca realizarea actelor de vanzare-cumparare se face fara prezenta cumparatorilor in magazine sau in alte puncte de vanzare. Piata vanzarilor fara magazine poate fi structurata in diferite categorii in functie de o serie de criterii.
In functie de tipul intreprinderii comerciale exista intreprinderi a caror activitate principala o constituie comertul fara magazine si intreprinderi comerciale in cadrul carora comertul fara magazine constituie o activitate secundara sau complementara.
In functie de tipul cumparatorilor, exista un astfel de comert pentru consumatorii individuali si pentru intreprinderi.
In functie de mijloacele utilizate, vanzarile fara magazine se impart in vanzari traditionale fara magazine si vanzari electronice. Vanzarile traditionale cuprind la randul lor vanzarile la domiciliu si vanzarile prin corespondenta iar vanzarile electronice cuprind vanzarile directe generate de publicitate televizata, vanzarile prin videotext si vanzarile prin televiziunea cablata.
|
