ANALIZA PERFORMANTELOR INTREPRINDERII PE BAZA INDICATORILOR BILANTIERI

5.1 Rolul si importanta analizei financiare pe baza bilantului contabil

5.2 Analiza principalilor indicatori ai echilibrului financiar calculati pe baza bilantului

5.3 Analiza solvabilitatii si lichiditatii pe baza ratelor

5.4 Concluzii cu privire la echilibrul financiar

ANALIZA PERFORMANTELOR INTREPRINDERII

PE BAZA INDICATORILOR BILANTIERI

5.1 Rolul si importanta analizei financiare pe baza bilantului contabil

Bilantul, ca document de sinteza contabila, este principala sursa informationala pentru toti tertii interesati de viata unei societati. Informatiile furnizate de acesta servesc nu numai raportarii unor date obligatorii cerute de organismele publice, ci si unei analize financiare a activitatii desfasurate de societate.

Daca informatia contabila constituie punctul de plecare, un material necesar si In mod special adaptat acesteia, ea nu poate fi totusi acceptata ca atare de analiza financiara. Exista diferente Intre optica contabila si cea financiara. Analiza financiara este o proiectare a metodelor proprii analizei economice In domeniul finantelor societatii (Intreprinderii). Necesitatea aparitiei ei s-a impus o data cu nasterea si dezvoltarea economiei financiare. Analiza financiara se poate defini astfel: "Un ansamblu de concepte, metode si instrumente care permit tratarea informatiei contabile si a altor informatii de gestiune In vederea formularii unei aprecieri privind situatia financiara a unei societati sau organizatii, a riscurilor care afecteaza aceasta entitate, a nivelului si calitatii performantelor sale."

De mai bine de 30 de ani "se face" analiza financiara, f 828s189i ie de catre cei specializati, fie ocazional. Daca la origini a fost creata pentru a furniza bancherilor mijloacele necesare pentru a judeca un dosar de credit, cu timpul, analiza financiara a primit noi dimensiuni, noi aplicatii servind fie utilizatorilor interni, fie celor externi societatii.

Analiza financiara pusa In slujba utilizatorilor interni mai poarta numele de analiza interna si ajuta la conturarea diagnosticului financiar intern al societatii. Analiza financiara interna serveste:

conducerii societatii, care o foloseste ca baza a politicii sale financiare pentru buna gestionare a societatii privind stapa nirea echilibrelor financiare, rentabilitatii, solvabilitatii si riscului financiar;

salariatilor si sindicatelor, care pot sa aprecieze situatia financiara a societatii, perspectivele sale de dezvoltare si cauzele unor eventuale modificari In organizarea economica sau juridica a societatii;

partenerilor societatii, care trebuie informati asupra politicii generale, inclusiv financiare a acesteia.

Cu toate ca utilizatorii externi ai informatiei financiare pot fi deserviti de analiza financiara externa, de cele mai multe ori acestea opteaza pentru o analiza proprie. Analiza financiara externa se apleaca fie partial asupra vietii societatii - utilizatorii externi fiind interesati de anumite proiecte pe care ar putea sa le dezvolte cu aceasta - fie asupra totalitatii aspectelor financiare care o caracterizeaza. Analiza financiara externa serveste:

detinatorilor de titluri ale societatii care iau decizii privind cumpararea sau va nzarea acestora;

investitorilor potentiali care vor sa estimeze valoarea societatii In vederea unor fuziuni, va nzari, privatizari;

investitorilor actuali (actionari) care se intereseaza asupra valorii societatii si In special a capitalurilor proprii ale acesteia;

partenerilor comerciali care doresc sa determine atuurile sau slabiciunile societatii, In vederea evitarii riscurilor;

organele fiscale nationale sau locale care urmaresc elementele de patrimoniu sau rezultatele ce sunt baza de impozitare pentru diferite impozite si taxe;

organelor judecatoresti care uneori evalueaza posibilitatile de redresare ale unei societati;

institutiilor macroeconomice care o folosesc pentru stabilirea conturilor nationale;

creditorilor (bancilor) care analizeaza garantiile oferite de societate si riscul neIncasarii creditelor acordate acesteia;

institutiilor de cercetari, care studiaza statistic comportamentul financiar al unei populatii de societati.

Concluziona nd , analiza financiara interna sau externa are ca obiectiv stabilirea unui diagnostic asupra situatiei financiare si a rentabilitatii prezente si viitoare a societatii.

In vederea Indeplinirii menirii sale, analiza financiara este eliberata de formalismul specific contabilitatii. Ea nu are la baza ata t de multe reguli predefinite, ci trebuie sa depisteze acele caracteristici financiare semnificative pentru societate, sa-i perceapa punctele forte si slabe, sa le ierarhizeze dupa multiple criterii si, In final, sa ofere o apreciere pertinenta a situatiei societatii.

5.2 Analiza principalilor indicatori ai echilibrului financiar calculati pe baza bilantului contabil

Analiza financiara poate fi studiata ca actiune interna a managerilor Interprinderii si ca actiune externa din partea actualilor si potentialilor parteneri, concurenti sau investitori ai Intreprinderii.

Obiectivele urmarite de fiecare In parte nu sunt aceleasi. Managerii (conducatorii) Intreprinderii urmaresc identificarea potentialului de degajare de fluxuri de trezorerie (cash-flow-uri).

In analiza externa se urmareste echilibrul financiar realizat la nivelul fondului de rulment, al trezoreriei nete si rentabilitatea Intreprinderii la nivelul marjelor de acumulare, al capacitatii de autofinantare etc.

Analiza financiara urmareste sa evidentieze modalitatile de realizare a echilibrului financiar pe termen lung si pe termen scurt (obiectiv al analizei pe baza de bilant) si treptele de acumulare baneasca de rentabilitate ale activitatii Intreprinderii (obiectiv al analizei pe baza contului de rezultate).

Bilantul sintetizeaza starea patrimoniala a Intreprinderii la un moment dat, In timp ce contul de rezultate sintetizeaza rezultatul fluxurilor economice si financiare de intrare, de prelucrare si de iesire pe perioada considerata.

Fig. nr. 1.1. Continutul analizei financiare

Notiunea de echilibru In teoria economica are semnificatii multiple. Intr-o formula generala, echilibrul economico - financiar la nivelul Interprinderii se realizeaza atunci ca nd se recupereaza mijloacele consumate, respectiv ca nd veniturile sunt egale cu cheltuielile. Aceasta Inseamna ca trebuie avute In vedere mai multe tipuri de "egalitati" si "corelatii" Intre "necesitatile" si "posibilitatile" Intreprinderii.

Existenta fluxurilor banesti, concomitent cu cele materiale, impune luarea In considerare In definirea echilibrului financiar a elementelor implicate In aceste fluxuri prin indicatori specifici de caracterizare.

Astfel echilibrul economico - financiar al Intreprinderii trebuie Inteles ca fiind un ansamblu de corelatii care se formeaza In procesul de rotatie a capitalului.

Analiza echilibrului financiar vizeaza:

n    analiza corelatiei fondului de rulment cu activele circulante;

n    analiza creantelor si a obligatiilor In sistemul de echilibru financiar;

n    analiza solvabilitatii si a capacitatii de plata.

Ca reflectare a starii patrimoniale, bilantul stabilit la sfa rsitul perioadei de gestiune descrie separat elementele de activ si de pasiv ale Intreprinderii.

Activul se compune din: bunuri detinute de Intreprindere (drepturi de proprietate exercitate asupra lucrurilor) si creante (drepturi asupra tertilor).

Pasivul se compune din capitaluri proprii si Intr-o masura considerabila, din datorii contractate de Intreprindere si nerambursate Inca.

Datele necesare analizei financiare sunt preluate din bilantul financiar al societatii.

Constructia bilantului financiar, pornind de la elementele continute In bilantul contabil, necesita o tratare prealabila a posturilor de activ si de pasiv dupa criteriile de lichiditate-exigibilitate.

Pe orizontala, schema bilantului are doua parti: partea de sus (nevoi, resurse temporare) care reflecta structura financiara prin stabilitatea elementelor care-l compun si partea de jos (nevoi, resurse temporare) care evidentiaza dimpotriva conjunctura, ciclul de activitate.

Bilantul financiar pune In evidenta doua reguli principale ale finantarii, respectiv nevoile permanente, de alocare a fondurilor banesti vor fi acoperite din capitaluri permanente, Indeosebi din capitaluri proprii, In timp ce nevoile temporare vor fi, In mod normal, finantate din resurse temporare.

Cele doua parti ale bilantului financiar, cuprinza nd elemente de activ In stra nsa legatura cu cele de pasiv, reflecta echilibrul financiar pe termen lung, partea de sus, iar partea de jos reflecta echilibrul financiar pe termen scurt.

Analiza starii patrimoniale, a echilibrului financiar al S.C. ICERP S.A. Ploiesti s-a facut pe baza bilanturilor contabile anuale din perioada 2000-2002.

Elementele de activ si pasiv sunt prezentate In tabelul ce urmeaza:

ACTIV MILIOANE LEI

PASIV MILIOANE LEI

Diferenta dintre activul total si datoriile totale contractate la o prima si principala evaluare (contabila) a intreprinderii la data incheierii exercitiului.

Aceasta ecuatie fundamentala a bilantului exprima situatia neta a Intreprinderii, respectiv In averea neta a actionarilor.

SITUATIA NETA ACTIV-DATORII

Situatia neta poate indica o Imbogatire In cazul realizarii si reinvestirii de beneficii, sau dimpotriva, o saracire In cazul Inchiderii exercitiului cu pierderi.

Situatia neta aferenta perioadei analizate este urmatoarea:

SN₂₀₀₀= 14.058 - 1.726 = 12.332 milioane lei

SN₂₀₀₁= 18.981 - 1.435 = 17546 milioane lei

SN₂₀₀₂= 30.309 - 4.698 = 25.611 milioane lei

In perioada analizata situatia neta este pozitiva si crescatoare, ca efect al unei gestiuni economice sanatoase. Aceasta situatie arata atingerea obiectivului major al gestiunii financiare, si anume maximizarea valorii capitalurilor. In anul 2001 fata de 2000 situatia neta a crescut cu 5.214 mil. lei (42.2%), iar in 2002 fata de 2001 a crescut cu 8.065 mil. lei (45.9%).

Se poate observa o descrestere a activelor imobilizate In totalul activelor de la 42.6% in 1999 la 39.3% in 2002.

Activele circulante au crescut ca valoare absoluta de la 7.705 mil. lei in 2000, la 10.879 mil. lei in 2001 si respectiv 18.337 mil. lei in 2002. In cadrul activelor circulante, ponderea cea mai mare o au disponibilitatile banesti, clientii si stocurile

Fig. nr. 1.2. Structura activului

Desi capitalul propriu a crescut de la 12.322 mil. lei in 2000, la 17.546 mil. lei in 2001 si 25.611 mil. lei in 2002, ponderea acestuia in pasivul total a scazut de la 92.5% in 1999 la 84.5% in 2002

Datoriile au scazut de la 12% in 2000 la 7.5% in 2001, iar in 2002 au crescut pa na la 15.5% din pasivul total.

Fig. nr. 1.3. Structura pasivului

Conturile de regularizare nu au fost reprezentate datorita ponderii lor foarte mici (sub 1%) In total activ si total pasiv.

Din punct de vedere financiar, fiecare element de activ reprezinta o alocare de fonduri banesti.

Elementele de activ sunt structurate, dupa gradul lor de lichiditate, In intentia de a se obtine cea mai operativa recuperare a capitalurilor investite si o rentabilitate ridicata.

In bilant se Inscriu, mai Inta i, activele cu cea mai mare perioada de recuperare: imobilizarile necorporale, corporale si financiare.

Datorita rotatiei lente a capitalurilor investite In aceste active ele se mai numesc si alocari permanente (stabile). Urmeaza apoi activele circulante: stocuri, creante, lichiditati, mult mai lichide deca t imobilizarile, numite din acest motiv alocari ciclice (temporare).

Pasivul bilantului reflecta, din punct de vedere financiar, sursele de provenienta a capitalurilor proprii si Imprumutate.

Pasivele sunt structurate dupa gradul lor de exigibilitate (Insusirea de a deveni scadente la un anumit termen).

Sursele permanente (stabile) sunt formate din capitalurile proprii provenite de la asociati, apoi cele din reinvestiri ale acumularilor anterioare (rezerve) si din surse publice (subventii, provizioane reglementate).

Aceste surse nu au practic o scadenta, deci nu sunt exigibile. Tot in categoria surselor permanente se Inscriu si datoriile financiare, respectiv Imprumuturile pe termen lung, cu scadente mai Indepartate.

Datoriile pe termen scurt - credite, furnizori, decontari - sunt cele mai exigibile si, de aceea, sunt numite surse ciclice (temporare). Ele mai sunt denumite datorii ale ciclului de exploatare.

Alocarile permanente sunt, In principiu, acoperite din surse permanente. Cu ca t sursele permanente sunt mai mari deca t alocarile permanente, cu ata t Intreprinderea dispune de o marja de securitate, care o protejeaza de evenimente neprevazute.

Acest surplus de surse permanente poarta denumirea de FOND DE RULMENT.

Notiunea de "fond de rulment" cunoaste doua formulari mai importante :fondul de rulment net sau permanent si fondul de rulment propriu .

Fondul de rulment permanent determinat pe baza bilantului financiar constituie un fond de rulment lichiditate sau fond de rulment financiar(FRF) si poate fi stabilit prin doua modalitati:

FRF= CAPITALURI PERMANENTE - NEVOI PERMANENTE

In aceasta abordare fondul de rulment financiar este o parte a capitalurilor permanente degajata de partea superioara a bilantului pentru a acoperi nevoile de finantare din partea de jos a bilantului.

FRF= ACTIV CIRCULANT NET - DATORII MAI MICI DE UN AN

In aceasta ipoteza, fondul de rulment financiar evidentiaza surplusul activelor circulante nete In raport cu datoriile temporare, sau partea activelor circulante nefinantata de datoriile pe termen scurt.

Fondul de rulment propriu pune In evidenta gradul In care echilibrul financiar se asigura prin capitalurile proprii.

FRpropriu = CAPITALURI PROPRII - IMOBILIZARI NETE 

Fondul de rulment este expresia realizarii echilibrului financiar pe termen lung si a contributiei acestuia la Infaptuirea echilibrului finantarii pe termen scurt.

FONDUL DE RULMENT = SURSE PERMANENTE - ALOCARI PERMANENTE = (CAPITALURI PROPRII + DATORII FINANCIARE) - IMOBILIZARI NETE

In perioada analizata fondul de rulment are urmatoarele valori:

FR₂₀₀₀ = 12.322 mil. lei - 6.341 mil. lei = 5.981 mil. lei

FR₂₀₀₁ = 17.546 mil. lei - 8.086 mil. lei = 9.460 mil. lei

FR₂₀₀₂ = 25.611 mil. lei - 11.936 mil. lei = 13.675 mil. lei

Din analiza efectuata rezulta ca Intreprinderea dispune de o marja de siguranta care sa-i asigure o protectie Impotriva evenimentelor neprevazute.

Cresterea fondului de rulment reflecta alocarea acumularilor nete ale exercitiului anterior In cresterea activelor circulante.

Necesitatile de finantare ale productiei sunt acoperite In mare parte din surse temporare corespunzatoare. Diferenta dintre sursele temporare (ciclice) si datoriile de exploatare (temporare) este numita NEVOIA DE FOND DE RULMENT (NFR).

Nevoia de fond de rulment reprezinta expresia realizarii echilibrului financiar pe termen scurt, a echilibrului dintre necesarul si resursele de capitaluri circulante.

NEVOIA DE FOND DE RULMENT = ALOCARI CICLICE - SURSE CICLICE = (STOCURI + CREANTE) - DATORI DE EXPLOATARE

Daca aceasta diferenta este pozitiva, atunci ea semnifica un surplus de nevoi temporare In raport cu sursele temporare posibile de mobilizat.

Daca nevoia de fond de rulment este negativa, atunci ea semnifica un surplus de surse temporare (ciclice) In raport cu nevoile corespunzatoare de capitaluri circulante.

In perioada analizata nevoia de fond de rulment are urmatoarele valori:

NFR₂₀₀₀ = (1.821+234+2.108)-1.725= 2.438 mil.lei

NFR₂₀₀₁ = (3.263+3.3665+90)-1.435= 5.583 mil. lei

NFR₂₀₀₂ = (7.338+704+5.290)-4698 = 8.634 mil. lei

Fig. nr. 1.4. Evolutia NFR

Se constata ca In toti cei trei ani nevoia de fond de rulment are valori pozitive ceea ce semnifica un surplus de nevoi temporare In raport cu sursele temporare.

Factorii care determina acest lucru sunt urmatorii:

- existenta unei politici de investitii privind cresterea stocurilor si a creantelor;

- existenta unui decalaj nefavorabil Intre lichiditatea stocurilor si a creantelor si exigibilitatea datoriilor de exploatare.

Datoriile financiare pe termen scurt (sub un an) considerate ca fiind surse ciclice au scazut de la 1410 mil. lei In 2000 la 1185 mil. lei In 2001 si au crescut la 2130 milioane lei In 2002.

Creantele, parte competenta a alocarilor ciclice, au crescut de la milioane lei In 2000, respectiv milioane lei In 2001 la 5254 milioane lei In 2002.

Cea mai importanta pondere In total creante o au clientii. Acestia au crescut cu 1784 mil. lei In 2000, respectiv mil. lei In 2001 la 5212 mil. lei In 2002. Cresterea sumelor neIncasate de la clienti s-a datorat In primul ra nd deficientelor determinate de blocajul financiar existent la nivelul economiei, clientii fiind In imposibilitatea achitarii datoriilor.

"Daca fondul de rulment la un moment dat (al Incheierii exercitiului contabil) este superior nevoii de fond de rulment, atunci excedentul se regaseste sub forma unei TREZORERII NETE, concretizata In disponibilitati banesti, In conturi bancare si In casa. "

TREZORERIA NETA = FOND DE RULMENT - NEVOIA DE FOND DE RULMENT

Trezoreria neta pozitiva este rezultatul Intregului echilibru financiar al Intreprinderii. In cazul unei trezorerii nete pozitive se poate vorbi chiar de o autonomie financiara pe termen scurt.

Inregistrarea unei trezorerii nete pozitive In cadrul mai multor exercitii succesive demonstreaza o rentabilitate economica ridicata si posibilitatea plasarii rentabile a disponibilitatilor banesti pentru Intarirea pozitiei Intreprinderii pe piata.

Trezoreria neta negativa (FR, NFR) semnifica un dezechilibru financiar, un deficit monetar acoperit prin angajarea de noi credite pe termen scurt. Aceasta situatie evidentiaza dependenta Intreprinderii de resursele financiare externe. In acest caz se urmareste obtinerea celui mai mic cost de procurare al noilor credite, prin negocierea mai multor surse de astfel de capital.

Chiar daca trezoreria neta negativa evidentiaza o anumita dependenta financiara, aceasta nu trebuie interpretata implicit ca o stare de insolvabilitate.

Daca fondul de rulment permite finantarea integrala a nevoii de fond de rulment, atunci Intreprinderea poate evita dependenta sa fata de resursele de trezorerie. O Intreprindere poate fi rentabila fara a avea In mod automat o trezorerie neta.

Trezoreria neta (TN) aferenta celor trei ani analizati are urmatoarele

valori:

TN₂₀₀₀ = FR₂₀₀₀- NFR₂₀₀₀ = 5.981 mil. lei -2.438 mil. lei = 3.543 mil. lei

TN₂₀₀₁ = FR₂₀₀₁ - NFR₂₀₀₁ = 9.460 mil. lei- 5.583 mil. lei = 3.877 mil. lei

TN₂₀₀₂ = FR₂₀₀₂ - NFR₂₀₀₂ = 13.675 mil. lei- 8.638 mil. lei = 5.037 mil.lei

Fig. nr 1.5. Evolutia TN

Din analiza evolutiei trezoreriei de la un exercitiu financiar la altul, se desprinde un indicator cu o deosebita putere de sinteza denumit: CASH-FLOW (CF). Cresterea trezoreriei nete, pe perioada exercitiului contabil analizat, reprezinta cash-flow-ul perioadei, determinat conform urmatoarei relatii:

CF = TN₁ - TN₀

Daca fluxul monetar net al exercitiului, respectiv cash-flow-ul perioadei, este pozitiv, acesta semnifica o crestere a capacitarii reale de finantare a investitiilor, o Imbogatire a activului net real, o confirmare a majorarii valorii proprietatii.

Un cash-flow negativ sugereaza o diminuare a capacitatii reale de autofinantare a investitiilor, o saracire a activului net real, o reducere a valorii Intreprinderii.

Pe perioada analizata cash-flow-ul are urmatoarele valori:

CF ₂₀₀₀ = TN₂₀₀₀ - TN₁₉₉₉ = 3.543mil. lei - 3.898 mil. lei = -355 mil. lei

CF ₂₀₀₁ = TN₂₀₀₁ - TN₂₀₀₀ = 3.877mil. lei - 3.543 mil. lei = 334 mil. lei

CF ₂₀₀₂ = TN₂₀₀₂ - TN₂₀₀₁ = 5.037mil. lei - 3.877 mil. lei = 1.160 mil. lei

In cursul unui exercitiu, cash-flowul disponibil este rezultatul diferentei dintre Incasarile si platile generate de Intreaga activitate a Intreprinderii. Acest cash-flow disponibil (CFD) provine din operatii de gestiune (exploatare, financiare, exceptionale) si din operatii capital (investitii, dezinvestitii, finantare).

Cash-flowul disponibil este analizat ata t dupa originea sa ca t si In raport cu destinatia acestuia.

Analizat dupa originea sa cash-flow-ul disponibil reflecta surplusul disponibilitatilor banesti generat de operatiunile de gestiune (CFexpl) dupa finantarea cresterii economice a Intreprinderii, conform relatiei:

CFD= Cfexpl.-(variatia imobilizarilor+variatia NFR)

In care

CFexpl.= EBIT-Impozitul pe profit +Amortizarea imobilizarilor

EBIT= Rez.expl.+/- Rez.financ.(exclusiv dob.)+/- Rez. exceptional

Cash-flow-ul exploatarii este expresia trezoreriei generata (sau consumata) de ansamblul operatiilor de exploatare.

Cash-flow-ul exploatarii releva performanta Intreprinderii la nivelul exploatarii concretizata Intr-un excedent de lichiditati sau, dimpotriva, vulnerabilitatea acesteia In absenta trezoreriei disponibile.

Analizat dupa destinatie cash-flow-ul disponibil are doua componente: CFD pentru actionari si CFD pentru creditori

CFD = Pnet -variatia CPR + Dobanzi - variatia DAT

Variatia capitalurilor proprii si a datoriilor se determina ca diferenta Intre valoarea acestora la sfa rsitul exercitiului (CPR₁, DAT₁) si Inceputul (CPR₀, DAT₀)

5.3 Analiza solvabilitatii si lichiditatii pe baza ratelor

In cadrul analizei pe baza ratelor, principalele obiective constau In studierea succesiva a cel putin trei dimensiuni financiare ale Intreprinderii: rentabilitatea, lichiditatea si structura financiara.

Aceste rate caracterizeaza modalitatile de realizare a echilibrului financiar pe termen lung si pe termen scurt, apreciaza importanta Indatorarii asupra gestiunii financiare a Intreprinderii.

1.Rata de finantare a imobilizarilor (rata fondului de rulment) - evidentiaza conditiile de finantare ale imobilizarilor

R_FRF = Capitaluri permanente / Active imobilizate nete

R_{FRF 2000} = 12322/6341 = 1.94

R_{FRF 2001} = 17546/8086 = 2.17

R_{FRF 2002} = 25612/11936 = 2.15

2.Rata de finantare a nevoii de fond de rulment (R_NFR) evidentiaza proportia corespunzatoare din fondul de rulment financiar ce finanteaza nevoia de fond de rulment.

R_NFR = Fond de rulment financiar / Nevoia de fond de rulment

R_{NFR 2000} = 5981/2438 = 2.45

R_{NFR 2001} = 9460/5583 = 1.69

R_{NFR 2002} = 13675/8634 = 1.58

3.Rata lichiditatii generale (R_LG)- lichiditatea generala reflecta posibilitatea componentelor patrimoniale curente de a se transforma Intr-un termen scurt In lichiditati pentru a satisface obligatiile de plata exigibile

R_LG = Active circulante / Datorii exigibile pe termen scurt

R_{LG 2000} = 7705/1725 = 4.47

R_{LG 2001} = 10879/1435= 7.58

R_{LG 2002} = 18337/4698= 3.90

Valoarea supraunitara a ratei dovedeste ca, cel putin pe termen scurt, Intreprinderea are capacitatea de a-si achita datoriile exigibile.

4.Rata lichiditatii reduse (R_LR) exprima capacitatea Intreprinderii de a-si onora datoriile, pe termen scurt, din creante si disponibilitati.

R_LG = (Creante + Disponibilitati) / Datorii exigibile pe termen scurt

R_{LG 2000} = (2096+3766)/1725 = 3.40

R_{LG 2001} = 5.27

R_{LG 2002} = 2.34

Valoarea supraunitara a ratei evidentiaza faptul ca stocurile nu sunt finantate prin datorii pe termen scurt.

^{Pentru aceasta rata, intervalul considerat ca satisfacator este cuprins Intre 0.8 si 1.}

5.Rata lichiditatii imediate (R_LI) - caracterizeaza capacitatea de rambursare a datoriilor, tina nd cont de Incasarile existente

R_LI = Disponibilitati / Datorii imediat exigibile

R_{LI 2000} = 3766/1725 = 2.18

R_{LI 2001} = 2.73

R_{LI 2002} = 1.22

^{Pentru aceasta rata intervalul considerat ca satisfacator este cuprins Intre 0.2 si}

6.Rata solvabilitatii pe termen lung (R_STL)

R_STL = Activ total/Datorii totale = (Capitaluri proprii +Datorii totale)/Datorii totale

R_{STL 2000} = (12322+1725)/1725 = 8,01

R_{STL 2001} = 18981/1435 = 13.22

R_{STL 2002} = 30309/4698 = 6.45

Valoarea raportului mai mare de 1,5 arata ca Intreprinderea are capacitatea de a-si achita obiligatiile banesti fata de terti.

7.Rata levierului (L) - reflecta gradul In care capitalurile proprii asigura finantarea activitatii Intreprinderii.

L= Datorii totale / Capitaluri proprii

L₁₉₉₉ = 1725/12322 = 0.14

L₂₀₀₀ = 1435/17546 = 0.08

L₂₀₀₁ = 4698/25612 = 0.18

.Rata independentei financiare

R_IF = Capitaluri proprii / Capitaluri permanente

R_{IF 2000} = 12322/5503 = 2.24

R_{IF 2001} = 1.55

R_{IF 2002} = 1.77

.Rata de finantare a stocurilor (RFS)

RFS = Fond de rulment / Stocuri

RFS ₂₀₀₀ = 5981/1821 = 3.28

RFS ₂₀₀₁ = 9460/3263 = 2.89

RFS ₂₀₀₂ = 13675/7338 = 1.86

.Rata de autofinantare a activelor (RA)

RA = Capital propriu / (Active fixe + Active circulante)

RA ₂₀₀₀ = 12322/(6341+7705) = 0.88

RA ₂₀₀₁ = 17546/(8086+10879) = 0.92

RA ₂₀₀₂ = 25612/(11936+18337) = 0.84

11.Rata datoriilor (RD)

R_D = 1-RA

R_{D 2000} = 1-088 = 0.12

R_{D 2001} = 0.08

R_{D 2002} = 0.16

^{RATELE STRUCTURII FINANCIARE}

Observam ca nu se Inregistreaza diferente considerabile In structura de finantare a Intreprinderii In decursul celor trei ani. Rata fondului de rulment fiind supraunitara Inseamna ca imobilizarile au fost finantate din resurse permanente, In special din resurse proprii.

Rata lichiditatii generale apara Intreprinderea de situatia de a se confrunta cu o ruptura de trezorerie .

Valorile ridicate ale ratelor de lichiditate redusa constituie o garantie a solvabilitatii.

Ratele de Indatorare, prin valorile subunitare si descrescatoare evidentiaza un grad de Indatorare redus, respectiv o autonomie financiara ridicata.

5.4 Concluzii cu privire la echilibrul financiar

^{In perioada analizata situatia neta este pozitiva si crescatoare ,ca efect al unei gestiuni sanatoase. Aceasta situatie arata atingerea obiectivului major al gestiunii financiare, si anume maximizarea valorii capitalurilor .}

^{Se poate observa o descrestere a activelor imobilizate In totalul activelor de la 4 .2% In 1999 la 39.3% In 2002}

^{Activele circulante au crescut ca valoare absoluta de la 7.705 mil.lei In 2000, la 10.879 mil.lei In 2001 si respectiv 18.337 mil.lei In 2002.}

^{In cadrul activelor circulante ponderea cea mai mare o au disponibilitatile banesti, clientii si stocurile.}

^{Datoriile au scazut de la 12% In 1999, la 7.5% In 2000, iar In 2001 au crescut pa na la 15.5% din pasivul total.}

In toate cele trei exercitii financiare, echilibrul financiar este res-pectat: FR > NFR, aceasta implicand un sold pozitiv de trezorerie TN >

^{Rezulta de aici ca fondul de rulment este suficient de mare nu numai pentru finantarea nevoii de fond de rulment, ci si pentru asigurarea unei trezorerii care sa-i permita efectuarea de plasamente si detinerea unor disponibilitati.}

^{In anii 2001 si 2002 cash-flowul este pozitiv ceea ce semnifica o crestere a capacitatii reale de finantare a investitiilor, o Imbogatire a activului net real, o confirmare a majorarii valorii proprietatii .}

^{Cash-flowul negativ din 2000 sugereaza o diminuare a capacitatii reale de autofinantare a investitiilor, o saracire a activului net real, o reducere a valorii Intreprinderii.}

In intervalul analizat, echilibrul economico - financiar cunoaste o evolutie favorabila, la finele perioadei Incadra ndu-se In parametrii normali, fapt ce atesta functionarea corespunzatoare a firmei.