BAZELE CONTABILITATII - TEST GRILA

CATEDRA DE CONTABILITATE

GRILE: BAZELE CONTABILITATII

1. Sustinatorii conceptiei potrivit careia contabilitatea era considerata o arta aduceau drept argumente urmatoarele:

a. principiile si normele contabile trebuie aplicate intr-o maniera estetica;

b. lipsa normelor si principiilor proprii care sa fie apelate de practicieni;

c. tendinta pastrarii secretului asupra partidei duble, ceea ce conferea un anumit prestigiu celor care o practicau;

d. necesitatea definirii contabilitatii ca disciplina stiintifica;

e. importanta artei in viata sociala.

2. Preocuparile specialistilor de a conferi contabilitatii un statut stiintific au fost intensificate de urmatorii factori:

a. simplificarea tranzactiilor desfasurate intre entitati ca urmare a influentei exercitate de alte stiinte sociale;

b. opiniile exprimate in acest sens de catre managerii entitatilor;

c. cresterea cererii de informatii contabile si a cantitatii de tranzactii economico-financiare realizate intre entitatile patrimoniale;

d. constrangerile impuse de organismele de reglementare;

e. necesitatea conceperii unui sistem contabil riguros de urmarire si cunoastere a resurselor entitatii sub aspectul existentei acestora, consumului propriu-zis, precum si al efectelor econom 232c27c ice obtinute.

3. Conceptia juridica sau teoria patrimoniala prezinta obiectul de studiu al contabilitatii ca fiind:

a. bunurile economice detinute de o persoana fizica sau juridica folosite pentru productie, prestarea de servicii si executarea de lucrari;

b. averea, ca rezultat al activitatilor desfasurate;

c. drepturile si obligatiile unei persoane fizice sau juridice fara corelatia cu obiectele la care se refera;

d. drepturile si obligatiile unei persoane fizice sau juridice in corelatie cu obiectele la care se refera;

e. numai bunurile si obligatiile unei persoane fizice sau juridice.

4. Conceptia economica defineste obiectul contabilitatii astfel:

a. averea entitatii, ca aspect abstract, si totalitatea resurselor financiare, ca aspect concret de provenienta a averii;

b. totalitatea resurselor entitatii, in primul rand, si bunurile in care acestea se materializeaza;

c. circuitul capitalului privit numai prin prisma destinatiei lui, sub forma capitalului fix si a celui circulant;

d. circuitul capitalului privit numai prin prisma modului de dobandire, sub forma capitalului propriu si a celui strain;

e. circuitul capitalului privit atat sub aspectul destinatiei lui (fix si circulant), cat si a modului de dobandire (propriu si strain).

5. Limitele conceptiei juridice se refera la:

a. situarea in prim plan a bunurilor, ca obiecte de drepturi si obligatii;

b. analizarea patrimoniului numai prin prisma relatiilor juridice, ceea ce sugereaza ca fenomenele economice sunt determinate si subordonate laturii lor juridice;

c. definirea relatiilor juridice numai prin prisma obligatiilor;

d. definirea relatiilor juridice numai prin prisma drepturilor;

e. imposibilitatea definirii riguroase a relatiilor juridice.

6. Notiunea de activ desemneaza:

a. provenienta resurselor entitatii si drepturile acesteia fata de terti;

b. utilizarea resurselor entitatii sau bunurile economice ca obiecte de drepturi de proprietate;

c. obligatiile cu valoare economica generate de aprovizionarea cu bunuri;

d. finantarea bunurilor economice;

e. totalitatea drepturilor cu valoare economica.

7. Notiunea de pasiv desemneaza:

a. ansamblul bunurilor detinute de o entitate patrimoniala;

b. totalitatea datoriilor fata de terti;

c. provenienta resurselor sau drepturile si obligatiile cu valoare economica;

d. finantarea entitatii din resurse proprii;

e. finantarea entitatii din credite bancare.

8. Situatia financiara a entitatii se prezinta prin relatia dintre urmatoarele elemente:

a. cheltuieli si venituri;

b. active, capitaluri si datorii;

c. cumparari si vanzari;

d. intrari si iesiri;

e. bunuri economice si datorii fata de terti.

9. Contabilitatea intreprinderii se aplica de catre:

a. toate entitatile care isi acopera cheltuielile din contributii ale membrilor;

b. institutiile publice de subordonare centrala sau locala;

c. entitatile care isi acopera cheltuielile din venituri proprii si realizeaza profit, pe principul gestiunii economice;

d. partidele politice;

e. regiile autonome si societatile comerciale.

10. Trasatura caracteristica sau de baza a metodei contabilitatii este reprezentata de:

a. activitatea de evidenta propriu-zisa;

b. reprezentarea patrimoniului din punct de vedere economic;

c. reprezentarea patrimoniului din punct de vedere juridic;

d. calculele efectuate prin intermediul conturilor care permit determinarea starii si miscarii fiecarui element patrimonial, precum si rezultatele financiare obtinute;

e. dubla reprezentare sau reflectare sub dublu aspect a existentei si miscarii patrimoniului fiecarei entitati economice si sociale.

11. Bilantul contabil reprezinta componenta situatiilor financiare anuale care permite:

a. stabilirea curenta a situatiei patrimoniului sub aspectul componentei si surselor de finantare, pozitia financiara si modificarile acesteia, precum si rezultatul obtinut;

b. determinarea fluxurilor de numerar din activitatea de exploatare, financiara si extraordinara a entitatii;

c. cunoasterea in detaliu a cheltuielilor si veniturilor;

d. stabilirea, la un moment dat, a situatiei patrimoniului sub aspectul componentei si surselor de finantare, pozitia financiara si modificarile acesteia, precum si rezultatul obtinut;

e. concretizarea dublei inregistrari a operatiilor economice.

12. Prezentarea elementelor patrimoniale in cadrul bilantului contabil se realizeaza:

a. pe grupe si subgrupe stabilite de fiecare entitate in functie de necesitatile proprii de informare, care constituie activul si, respectiv, pasivul acesteia;

b. in ordinea exigibilitatii activelor si a lichiditatii pasivelor;

c. in functie de rezultatele financiare obtinute de entitate;

d. prin stabilirea prioritatilor de incasare a activelor si de plata a pasivelor;

e. prin intermediul posturilor bilantiere de activ si respectiv de pasiv.

13. Activele imobilizate ale entitatii constituie:

a. drepturi ale proprietarilor entitatii asupra bunurilor economice de utilizare indelungata;

b. obligatii ale entitatii fata de proprietari si terti, de unde au fost procurate;

c. o modalitate specifica de investire a resurselor disponibile in capitalul altor entitati;

d. bunuri cu perioada de utilizare si de lichiditate de peste un an, care participa la mai multe circuite economice;

e. cheltuieli efectuate la infiintarea entitatii sau pe parcursul exercitiilor financiare viitoare, in scopul realizarii obiectului de activitate al entitatii.

14. Cheltuielile de constituire se refera la:

a. cheltuielile privind achizitionarea activelor si pasivelor entitatii;

b. constituirea creantelor entitatii fata de actionari sau asociati;

c. aporturile initiale privind capitalul social al entitatii;

d. cheltuielile privind infiintarea sau dezvoltarea entitatilor patrimoniale, de natura taxelor de inscriere si inmatriculare, cheltuielile efectuate cu emiterea si vanzarea de actiuni si obligatiuni s.a.;

e. taxele de inmatriculare pentru mijloacele de transport ale unitatii.

15. Urmatoarele elemente constituie active de natura imobilizarilor financiare:

a. actiunile achizitionate de la entitatile afiliate in vederea revanzarii;

b. valoarea livrarilor efectuate catre clienti, cu termenul de incasare depasit;

c. disponibilitatile banesti blocate in conturile de acreditive;

d. imprumuturile pe termen lung acordate tertilor pe baza de contract;

e. actiunile achizitionate de la entitatile afiliate si detinute pe o perioada indelungata, in scopul exercitarii unui control sau a unei influente notabile;

16. Imobilizarile corporale ale entitatii se caracterizeaza prin urmatoarele:

a. valori mari si utilizare limitata la cateva circuite economice;

b. valori stabilite individual prin hotarare de Guvern si utilizare la mai multe circuite economice;

c. utilizarea pe parcursul unei perioade mai mari de un an si depasirea unei limite de valoare minima stabilita prin hotarare a Guvernului;

d. includerea in cadrul activelor cu lichiditate crescuta;

e. obligatii fata de tertii de la care au fost achizitionate.

17. In structura activelor circulante se regasesc si urmatoarele elemente:

a. utilajele achizitionate de la terti in scopul revanzarii acestora;

b. disponibilitatile banesti detinute de partenerii de afaceri in conturile de acreditive deschise la banca entitatii patrimoniale;

c. constructiile entitatii;

d. numerarul in lei detinut de entitate in casierie;

e. utilajele achizitionate de la terti pentru activitatea de productie.

18. Urmatoarele elemente nu sunt creante ale entitatii:

a. valoarea livrarilor de marfuri catre terti;

b. avansurile acordate furnizorilor pentru achizitii de marfuri;

c. sumele de recuperat de la bugetul de stat privind TVA;

d. actiunile achizitionate de la entitatile afiliate, in scopul revanzarii;

e. salariile datorate angajatilor pentru munca prestata.

19. Valoarea lucrarilor efectuate tertilor semnifica:

a. un activ imobilizat, atunci cand incasarea nu se efectueaza la timp;

b. un activ circulant de natura creantelor clienti;

c. o imobilizare necorporala, deoarece nu se refera la un bun real;

d. o datorie fata de bugetul statului privind impozitul aferent;

e. o cheltuiala ce priveste dezvoltarea entitatii.

20. Urmatoarele elemente se incadreaza in categoria produse:

a. bunurile achizitionate de la terti in scopul revanzarii;

b. bunurile utilizate in activitatea de productie;

c. activele circulante de natura stocurilor obtinute din activitatea de productie;

d. bunurile care au parcurs integral fazele procesului de fabricatie putand fi depozitate in vederea livrarii sau expediate direct clientilor;

e. valoarea bunurilor livrate catre terti.

21. Imprumuturile pe termen lung acordate tertilor pe baza de contract reprezinta:

a. disponibilitati banesti detinute in conturile de la banca;

b. datorii fata de entitatile din cadrul grupului;

c. imobilizari financiare de natura creantelor imobilizate;

d. creante pe termen scurt ale entitatii;

e. active circulante de natura acreditivelor.

22. In componenta materialelor de natura obiectelor de inventar se regasesc:

a. materialele supuse inventarierii;

b. activele circulante de valori mici;

c. materialele vandute tertilor fara a fi prelucrate;

d. bunurile care nu indeplinesc conditiile legale privind valoarea si durata pentru a fi considerate imobilizari corporale;

e. echipamentul de protectie, echipamentul de lucru si imbracamintea speciala.

23. Marfurile reprezinta:

a. utilaje achizitionate de entitate pentru activitatea de productie;

b. actiuni cumparate de la terti in scopul revanzarii;

c. bunurile pe care unitatea le cumpara in vederea revanzarii;

d. bunuri care nu indeplinesc conditiile legale privind valoarea si durata pentru a fi considerate imobilizari corporale;

e. valoarea produselor finite livrate tertilor.

24. Produsele finite se refera la:

a. activele circulante materiale care participa sau ajuta la procesul de fabricatie;

b. produsele al caror ciclu de fabricatie a fost terminat intr-o sectie transferandu-se in procesul tehnologic al altei sectii;

c. materialele de natura deseurilor rezultate din procesul de productie;

d. bunurile care au parcurs integral fazele procesului de fabricatie si nu mai necesita prelucrari ulterioare in cadrul entitatii, putand fi depozitate in vederea livrarii;

e. produsele achizitionate de la terti care nu mai necesita prelucrari ulterioare.

25. In categoria semifabricatelor se includ urmatoarele:

a. produsele fara probe sau receptie tehnica efectuata sau care necesita completari;

b. lucrarile si serviciile, precum si studiile in curs de elaborare sau neterminate;

c. bunurile cumparate de unitate in vederea revanzarii;

d. produsele care se afla la inceputul ciclului de fabricatie;

e. produsele al caror ciclu de fabricatie a fost terminat intr-o sectie (faza de fabricatie), transferandu-se in procesul tehnologic al altei sectii (faze de fabricatie).

26. In categoria activelor circulante de natura creantelor se includ urmatoarele:

a. obligatiile entitatii provenind din aprovizionari de bunuri;

b. drepturile salariatilor fata de entitate provenind din munca prestata de acestia;

c. avansurile acordate furnizorilor in vederea cumpararii de bunuri de natura stocurilor;

d. valoarea serviciilor prestate de entitate catre terti;

e. avansurile primite de la clienti pentru livrari ulterioare de bunuri.

27. Avansurile acordate personalului sunt:

a. creante ale entitatii fata de angajati provenind din lipsuri imputate acestora;

b. creante ale angajatilor fata de entitate pentru munca prestata;

c. creante ale entitatii fata de angajati pentru avansurile acordate in cursul lunii din drepturile salariale;

d. creante ale entitatii fata de angajati pentru avansurile acordate in cursul lunii din ajutoarele materiale cuvenite;

e. avansuri de trezorerie acordate personalului pentru cumparari de bunuri.

28. Acordarea de avansuri tertilor in vederea cumpararii de bunuri de natura stocurilor se incadreaza in categoria:

a. activelor imobilizate, deoarece se imobilizeaza resurse financiare ale entitatii;

b. datoriilor, deoarece urmeaza sa fie primite bunuri;

c. activelor circulante de natura investitiilor pe termen scurt, deoarece se acorda pentru o perioada de timp redusa;

d. clientilor incerti sau in litigiu, deoarece nu se cunoaste sigur daca vor fi primite bunurile ce au facut obiectul avansului ;

e. activelor circulante de natura creantelor, deoarece reprezinta o creanta fata de tertii carora li se acorda avansul.

29. Actiunile cumparate de la o entitate afiliata in scopul detinerii pe termen scurt reprezinta:

a. active imobilizate de natura intereselor de participare;

b. active circulante de natura investitiilor pe termen scurt;

c. disponibilitati in conturile bancare, deoarece pot fi vandute usor;

d. cresteri de capital social la cumparator;

e. scadere de capital social la vanzator.

30. Avansurile de trezorerie semnifica:

a. sume de bani acordate tertilor in vederea cumpararii de bunuri;

b. sume de bani acordate personalului pentru munca prestata;

c. imprumuturi acordate firmelor la care se detin actiuni;

d. disponibil acordat administratorilor sau unor angajati in scopul rezolvarii de probleme ale entitatii;

e. active circulante din categoria Casa si conturi la banci.

31. In structura imobilizarilor corporale se regasesc urmatoarele:

a. terenurile propriu-zise si amenajarile de terenuri;

b. interesele de participare si creantele imobilizate;

c. aparatele si instalatiile de masurare, control si reglare;

d. echipamentul de protectie, echipamentul de lucru si imbracamintea speciala;

e. matritele folosite la obtinerea anumitor produse;

32. In structura imobilizarilor financiare se regasesc urmatoarele:

a. imprumuturile acordate pe termen lung tertilor, pe baza de contract;

b. actiunile achizitionate de la terti in vederea revanzarii pentru obtinerea unui castig pe termen scurt;

c. actiunile achizitionate de la terti in scopul exercitarii unui control sau unei influente notabile asupra acestora;

d. disponibilitatile detinute pe termen lung in contul de la banca;

e. valoarea produselor finite livrate tertilor si neincasate.

33. Datoriile entitatii provenite din cumparari de bunuri si servicii sunt reflectate cu elementul patrimonial de pasiv:

a. credite bancare pe termen lung;

b. impozitul pe profit;

c. sume datorate actionarilor/asociatilor;

d. furnizori;

e. clienti-creditori.

34. Sumele incasate ca avans de la clienti pentru livrari ulterioare de bunuri reprezinta:

a. creante;

b. datorii;

c. capitaluri;

d. venituri;

e. cheltuieli.

35. Sumele lasate de asociati la dispozitia entitatii se urmaresc cu elementul patrimonial de pasiv:

a. debitori diversi;

b. sume datorate actionarilor/asociatilor;

c. dividende de plata;

d. capital social;

e. rezerve.

36. Capitalul social al entitatii este reprezentat de:

a. sumele obtinute de entitate prin emisiunea de obligatiuni;

b. sumele lasate de actionari la dispozitia entitatii;

c. sumele imprumutate de la terti;

d. aportul in numerar si/sau in natura subscris de catre actionari sau asociati

atat la constituirea societatii cat si la majorarea acestuia;

e. rezervele constituite din profitul obtinut.

37. Imprumuturile din emisiuni de obligatiuni reprezinta:

a. actiuni vandute tertilor in scopul obtinerii de disponibilitati banesti;

b. datorii fata de banci de la care se obtin credite;

c. datorii ale entitatii fata de cumparatorii titlurilor de credit emise de aceasta;

d. datorii ale tertilor fata de angajati pentru munca prestata;

e. capitalurile puse la dispozitia entitatii de catre proprietari.

38. Primirea unui credit bancar pe termen scurt determina:

a. cresterea concomitenta a doua elemente patrimoniale unul de activ si altul de pasiv, precum si o modificare bilantiera de tipul: A-X=P-X;

b. cresterea concomitenta a doua elemente patrimoniale unul de activ si altul de pasiv, precum si o modificare bilantiera de tipul: A+X=P+X;

c. cresterea unui element patrimonial de activ si scaderea concomitenta unui element patrimonial de pasiv, precum si o modificare bilantiera de tipul: A+X=P-X;

d. cresterea unui bun economic si a unei surse de provenienta, precum si o modificare bilantiera de tipul: A+X=P+X;

e. scaderea unui bun economic si cresterea unei surse, precum si o modificare bilantiera de tipul: A-X=P+X;

39. Plata din disponibilul de la banca a unei obligatii comerciale provenite din aprovizionarea cu marfuri determina:

a. scaderea disponibilului din contul de la banca, scaderea obligatiilor entitatii si o modificare de structura in activ;

b. scaderea disponibilului din contul de la banca, scaderea obligatiilor entitatii si o modificare de volum in sensul diminuarii;

c. scaderea disponibilului din contul de la banca si a creantei fata de furnizor si o modificare de structura in activ;

d. scaderea unui bun economic, scaderea unei surse de provenienta si o modificare de volum in sensul diminuarii;

e. scaderea unui bun economic, scaderea unei surse de provenienta si o modificare de structura in activ.

40. Incasarea prin virament a creantei fata de un client determina:

a. scaderea disponibilitatilor banesti din contul de la banca, cresterea creantelor entitatii si o modificare de structura in activ;

b. cresterea disponibilitatilor banesti din contul de la banca, scaderea creantelor entitatii si o modificare de structura in pasiv;

c. cresterea disponibilitatilor banesti din contul de la banca, scaderea creantelor entitatii si o modificare de structura in activ;

d. cresterea numerarului din casierie, scaderea creantelor entitatii si o modificare de structura in activ;

e. cresterea disponibilitatilor banesti din contul de la banca, scaderea datoriilor entitatii si o modificare de structura in pasiv.

41. Constituirea capitalului social varsat ca urmare a primirii aportului subscris anterior determina:

a. cresterea bunului economic primit ca aport, cresterea capitalului social varsat si o modificare de structura in pasiv;

b. cresterea disponibilului din contul de la banca, cresterea capitalului social varsat si o modificare de structura in activ;

c. scaderea capitalului social nevarsat, cresterea capitalului social varsat si o modificare de structura in pasiv;

d. cresterea creantelor entitatii, cresterea capitalului social varsat si o modificare de volum in sensul majorarii;

e. scaderea creantelor entitatii, cresterea unui bun economic si o modificare de structura in activ.

42. Cheltuielile reprezinta valorile platite sau de platit pentru:

a. livrari de bunuri catre terti;

b. executari de lucrari catre terti;

c. castigurile obtinute din orice alte surse;

d. stocurile consumate;

e. lucrarile si serviciile obtinute de la terti.

43. Veniturile reprezinta valorile incasate sau de incasat provenite din:

a. consumuri de stocuri;

b. lucrari si servicii obtinute de la terti;

c. livrari de bunuri, executari de lucrari si prestari de servicii catre terti;

d. consumuri de energie;

e. castiguri obtinute din orice surse.

44. Contabilitatea de angajamente se refera la faptul ca:

a. operatiile efectuate sunt consemnate la cheltuieli in momentul realizarii platii corespunzatoare acestora;

b. operatiile efectuate sunt consemnate la cheltuieli in momentul producerii lor;

c. operatiile efectuate sunt consemnate la venituri in momentul realizarii incasarii corespunzatoare acestora;

d. operatiile efectuate sunt consemnate la venituri in momentul producerii lor;

e. cheltuielile si veniturile sunt inregistrate atunci cand apar fluxurile de numerar corespunzatoare acestora.

45. Cheltuielile sunt definite prin:

a. cresteri de active si scaderi de datorii;

b. cresteri de capitaluri proprii;

c. diminuarea capitalurilor proprii;

d. scaderi de active si cresteri de datorii;

e. cresteri ale beneficiilor economice.

46. Veniturile sunt definite prin:

a. scaderi de active si cresteri de datorii;

b. diminuari ale beneficiilor economice;

c. scaderi de capitaluri proprii;

d. cresteri de active si scaderi de datorii;

e. majorarea capitalurilor proprii.

47. Sunt considerate documente justificative urmatoarele:

a. registrul jurnal, registrul inventar si cartea mare;

b. situatiile financiare anuale;

c. documentele in care se consemneaza orice operatie ce afecteaza patrimoniul entitatii acolo si atunci cand a avut loc;

d. raportarile contabile de semestru;

e. toate documentele primite de la terti.

48. Registrele principale retinute de Legea contabilitatii sunt:

a. fisa de cont maestru-sah si fisa de cont pentru operatii diverse;

b. registrul pentru incasari si plati si nota de contabilitate;

c. bilantul contabil, contul de profit si pierdere si balanta de verificare;

d. registrul jurnal, registrul inventar si cartea mare;

e. contul, bilantul si balanta de verificare.

49. Documentele contabile se delimiteaza pe urmatoarele categorii semnificative:

a. documente justificative, balante de verificare si bilant contabil;

b. fise de cont, balante de verificare, registre contabile;

c. documente justificative si documente de sinteza;

d. registre contabile si documente ;

e. valoarea produselor finite livrate tertilor.

50. Inregistrarea operatiilor economice care intra in sfera de actiune a conturilor de active circulante materiale se realizeaza:

a) si in etalon natural, intrucat contribuie la asigurarea integritatii acestora;

b) in etalon natural-conventional;

c) in etalon natural pentru ca este necesar la elaborarea situatiilor financiare;

d) in etalon banesc, ceea ce reprezinta o conditie obligatorie pentru generalizarea ulterioara a datelor prin intermediul bilantului;

e) in etalon economico-financiar, necesar analizei contabile.

51. Printre functiile contului se numara:

a) functia de determinare a situatiei financiare a entitatilor economice;

b) functia de sistematizare;

c) functia de analiza si comparare;

d) functia de grupare;

e) functia de legatura cu elementele patrimoniale.

52. Dintre elementele componente ale contului fac parte:

a) modificarea bilantiera a contului;

b) explicatia rezultatului obtinut;

c) total sume;

d) explicatia operatiei inregistrate;

e) forma contului.

53. Denumirea contului:

a) este legata direct de explicatia operatiilor inregistrate;

b) este similara sau, atunci cand este posibil, se identifica cu denumirea elementelor patrimoniale pentru care se utilizeaza;

c) este determinata de continutul si denumirea elementului a carui evidenta o asigura;

d) este stabilita de catre fiecare unitate economica in functie de necesitatile proprii de informare;

e) este direct legata de obiectul de activitate al fiecarei unitati economice.

54. Explicatia operatiei inregistrate in conturi poate fi:

a) explicatie detaliata;

b) explicatie succinta;

c) explicatie descriptiva;

d) explicatie relevanta;

e) explicatie contabila.

55. Debitul si creditul contului reprezinta:

a) cele doua parti ale bilantului contabil;

b) denumiri stabilite in mod conventional pentru cele doua parti ale contului;

c) cele doua parti in care se inscriu activele patrimoniale si respectiv pasivele patrimoniale;

d) cele doua parti ale contului in care se reflecta cresterile de active;

e) elemente componente ale contului.

56. In debitul conturilor se inregistreaza:

a) sume ce se refera numai la elemente ce cresc;

b) cresteri de active si scaderi de pasive;

c) existentul aferent elementelor de activ;

d) sume ce se refera numai la elemente ce scad;

e) scaderi de active si cresteri de pasive.

57. In creditul conturilor se inregistreaza:

a) sume ce se refera numai sa elemente ce scad;

b) existentul aferent elementelor de pasiv;

c) existentul aferent elementelor de activ;

d) sume ce se refera numai la elemente ce cresc;

e) cresteri de active si scaderi de pasive.

58. In creditul conturilor se inregistreaza:

a) cresteri de pasive si scaderi de active;

b) cresteri de surse de finantare si scaderi ale bunurilor economice;

c) existentul aferent elementelor de activ;

d) scaderi de surse de finantare si cresteri de creante;

e) cresteri ale capitalurilor proprii si ale creantelor.

59. Rulajele debitoare ale conturilor de activ sunt formate din:

a) existentul inscris in debit la care se adauga totalitatea sumelor inregistrate in debit in cursul perioadei;

b) valorile obtinute prin adunarea tuturor sumelor inregistrate in debit in cursul perioadei;

c) soldul initial debitor la care se adauga soldul final creditor;

d) total sume debitoare diminuate cu soldul final creditor;

e) total sume debitoare diminuate cu total sume creditoare.

60. Contul 302 "Materiale consumabile" prezinta la inceputul lunii martie un sold initial de 400 lei. In cursul lunii martie se inregistreaza trei achizitii de materiale consumabile in valoare de 300 lei, 600 lei si 900 lei si doua lansari in consum in valoare de 400 lei si 500 lei. Soldul final al contului 302 "Materiale consumabile" este:

a) 2.200 lei;

b) 1.800 lei;

c) 1.300 lei;

d) 900 lei;

e) 1.400 lei.

61. Rulajele creditoare ale conturilor de pasiv sunt formate din:

a) soldul initial creditor cumulat cu soldul final creditor;

b) existentul inscris in credit la care se adauga totalitatea sumelor inregistrate in credit in cursul perioadei;

c) total sume creditoare diminuate cu soldul initial creditor;

d) valorile obtinute prin adunarea tuturor sumelor inregistrate in credit in cursul perioadei;

e) total sume creditoare minus total sume debitoare.

62. Contul 404 "Furnizori de imobilizari" prezinta la inceputul lunii martie un sold initial de 2.000 lei. In cursul lunii martie se inregistreaza doua achizitii de imobilizari in valoare de 1.600 lei si 700 lei si trei plati in contul furnizorilor de imobilizari in valoare de 900 lei, 1.800 lei si 700 lei. Soldul final al contului 404 "Furnizori de imobilizari" este:

a) 900 lei;

b) 4.300 lei;

c) 1.300 lei;

d) 7.700 lei;

e) 2.300 lei.

63. Contul 303 "Materiale de natura obiectelor de inventar" prezinta urmatoarea situatie: achizitii de materiale de natura obiectelor de inventar in cursul lunii in valoare de 200 lei, 400 lei si 500 lei; consumuri in cursul lunii in valoare de 100 lei si 300 lei; sold final 1.000 lei. Soldul initial al contului la inceputul perioadei de gestiune era de:

a) 1.100 lei;

b) 300 lei;

c) 400 lei;

d) 700 lei;

e) 600 lei.

64. Contul 401 "Furnizori" prezinta urmatoarea situatie: achizitii de stocuri de la furnizori in cursul lunii in valoare de 600 lei, 700 lei si 300 lei; furnizori platiti in cursul lunii in valoare de 200 lei si 800 lei; sold final 700 lei. Soldul initial al contului la inceputul perioadei de gestiune era de:

a) 300 lei;

b) 600 lei;

c) 100 lei;

d) 1.600 lei;

e) 400 lei.

65. Contul 5121 "Conturi la banci in lei" ofera urmatoarele informatii: sold initial 700 lei, total sume creditoare 2.000 lei si sold final 3.000 lei. Total sume debitoare aferente contului 5121 "Conturi la banci in lei" sunt:

a) 1.000 lei;

b) 1.700 lei;

c) 4.300 lei;

d) 1.800 lei;

e) 300 lei.

66. Contul 419 "Clienti-creditori" ofera urmatoarele informatii: sold initial 200 lei, rulaj creditor 700 lei si sold final 300 lei. Rulajul debitor al contului 419 "Clienti-creditori" este:

a) 900 lei;

b) 500 lei;

c) 400 lei;

d) 600 lei;

e) 100 lei.

67. Prima regula de functionare a conturilor precizeaza:

a) conturile de activ se debiteaza cu majorarile elementelor de activ;

b) conturile de activ au sold final debitor, corespunzator existentelor de bunuri economice la un moment dat, sau sold zero;

c) conturile de activ incep sa functioneze prin debitare, inregistrand in debit existentele initiale de activ;

d) conturile de activ se crediteaza cu micsorarile elementelor de activ;

e) conturile de activ se crediteaza cu cresterile elementelor de activ.

68. Prima regula de functionare a conturilor precizeaza:

a) conturile de pasiv se crediteaza cu majorarile elementelor de pasiv;

b) conturile de pasiv au sold final creditor care reprezinta existentele surselor de finantare la un moment dat, sau sold zero;

c) conturile de pasiv se debiteaza cu micsorarile elementelor de pasiv;

d) conturile de pasiv incep sa functioneze prin creditare inregistrand in credit existentele initiale de pasiv;

e) conturile de pasiv se debiteaza cu cresterile elementelor de pasiv.

69. Regula a treia de functionare a conturilor precizeaza:

a) conturile de activ prezinta sold final debitor, corespunzator existentelor de activ la un moment dat, sau sold zero;

b) conturile de activ se crediteaza cu micsorarile elementelor de activ;

c) conturile de activ se debiteaza cu scaderile elementelor de activ;

d) conturile de activ incep sa functioneze prin debitare, inregistrand in debit existentele initiale de activ;

e) conturile de activ se debiteaza cu majorarile elementelor de activ.

70. Dubla inregistrare consta in:

a) inregistrarea simultana in activul si pasivul bilantului a unei operatii economice si financiare;

b) inregistrarea repetata, de cel putin doua ori, a unei operatii economice si financiare;

c) modificarea concomitenta a cel putin doua posturi bilantiere din activ in sensul majorarii lor;

d) modificarea concomitenta a cel putin doua posturi bilantiere din pasiv in sensul diminuarii lor;

e) inregistrarea simultana a unei operatii economice si financiare in debitul unui cont si in creditul altui cont.

71. Functia contabila a conturilor este determinata de:

a) tipul de contabilitate utilizat: centralizata sau descentralizata;

b) gruparea elementelor patrimoniale;

c) continutul economic aferent conturilor in functie de care se utilizeaza o anumita metodologie de functionare a lor;

d) influentele elementelor patrimoniale asupra bilantului;

e) denumirea si modul de functionare impuse de catre Ministerul Finantelor Publice.

72. Cele mai utilizate forme de prezentare ale contului sunt:

a) forma detaliata si forma sintetica;

b) forma lista si forma tablou;

c) forma bidimensionala si forma standard;

d) forma unilaterala ti forma bilaterala;

e) forma analitica si forma normalizata.

73. Prima regula de functionare a conturilor se refera la:

a) modul cum se inregistreaza in conturi operatiile care au drept efect cresterea elementelor patrimoniale;

b) modul cum se asigura stabilirea existentelor finale la sfarsitul exercitiului;

c) modul cum acestea inregistreaza operatiile care au ca efect scaderea elementelor patrimoniale;

d) modul cum se stabileste rulajul conturilor;

e) modul in care acestea incep sa functioneze, in sensul inregistrarii existentelor initiale.

74. Etapele analizei contabile sunt:

a) natura operatiei, modificarile bilantiere, conturile corespondente si aplicarea regulilor de functionare ale conturilor;

b) natura operatiei, modificarile bilantiere, aplicarea regulilor de functionare ale conturilor, stabilirea formulei contabile si conturile corespondente;

c) modificarile bilantiere, conturile corespondente, aplicarea regulilor de functionare ale conturilor si stabilirea formulei contabile;

d) natura operatiei, modificarile bilantiere, conturile corespondente, aplicarea regulilor de functionare ale conturilor si stabilirea formulei contabile;

e) conturile corespondente, modificarile bilantiere, aplicarea regulilor de functionare ale conturilor si stabilirea formulei contabile.

75.Care ecuatie bilantiera corespunde celei de a doua reguli de functionare a conturilor?

a) A + x - x = P;

b) A = P + x -x;

c) A + x = P + x;

d) A + x = P - x;

e) A - x = P - x.

76. Dubla inregistrare bazata pe modificarea bilantiera de volum in sensul scaderii simbolizata prin ecuatia A - x = P - x, presupune:

a) creditarea unui cont de pasiv si debitarea unui cont de activ;

b) debitarea unui cont de activ si creditarea altui cont de activ;

c) debitarea unui cont de pasiv si creditarea altui cont de pasiv;

d) creditarea unui cont de activ si debitarea mai multor conturi de pasiv;

e) debitarea unui cont de pasiv si creditarea unuia sau mai multor conturi de activ;

77. Dubla inregistrare bazata pe modificarea bilantiera de structura in activ simbolizata prin ecuatia A + x - x = P, presupune:

a) creditarea unui cont de activ si debitarea unui alt cont de activ;

b) debitarea unui cont de activ si creditarea unui cont de pasiv;

c) creditarea unui cont de activ si debitarea unui cont de pasiv;

d) debitarea unui cont de pasiv si creditarea altui cont de pasiv;

e) debitarea unui cont de activ si creditarea mai multor conturi de activ.

78. Dubla inregistrare bazata pe modificarea de volum in sensul cresterii, simbolizata prin ecuatia A + x = P + x, presupune aplicarea:

a) regulii a doua de functionare a conturilor pentru cresterea de activ si regulii a treia de functionare a conturilor pentru cresterea de pasiv;

b) prima regula de functionare a conturilor pentru cresterea de activ si a regulii a doua de functionare a conturilor pentru cresterea de pasiv;

c) regulii a treia de functionare a conturilor atat pentru cresterea de activ, cat si pentru cresterea de pasiv;

d) regulii a patra de functionare a conturilor pentru cresterea de pasiv si regulii a treia de functionare a conturilor pentru cresterea de activ;

e) regulii a doua de functionare a conturilor atat pentru cresterea de activ, cat si pentru cresterea de pasiv.

79. Corespondenta conturilor se refera la:

a) legatura reciproca dintre rulajele debitoare si cele creditoare ale conturilor;

b) relatia reciproca intre debitul unui cont si creditul altui cont in vederea inregistrarii operatiilor economice;

c) legaturile ce se stabilesc intre posturile bilantiere ale conturilor;

d) dubla legatura ce exista intre bilant si conturi;

e) relatia reciproca dintre cont si balanta de verificare determinata de functia de sistematizare a conturilor.

80. In debitul unei formule contabile se inscriu:

a) conturi care reflecta scaderi ale elementelor de activ;

b) conturi care reflecta cresteri ale elementelor de pasiv;

c) conturi care reflecta cresteri ale elementelor de activ;

d) conturi care reflecta scaderi ale elementelor de pasiv;

e) cresteri care reflecta scaderi ale elementelor de activ si cresteri ale elementelor de pasiv.

81. In creditul unei formule contabile se inscriu:

a) conturi care reflecta cresteri ale elementelor de pasiv;

b) conturi care reflecta scaderi ale elementelor de pasiv;

c) conturi care reflecta cresteri ale elementelor de activ;

d) conturi care reflecta cresteri ale elementelor de pasiv si ale elementelor de activ;

e) conturi care reflecta scaderi ale elementelor de pasiv si ale elementelor de activ.

82. In cazul formulei contabile simple:

a) contul creditor se inscrie in stanga semnului "=";

b) sunt implicate intotdeauna mai mult de doua conturi;

c) contul debitor se inscrie in stanga semnului "=";

d) semnul "%" semnifica "urmatoarele conturi";

e) suma aferenta contului debitor este egala cu cea aferenta contului creditor.

83. In cazul formulei contabile "Materii prime" = "Furnizori" 2.000:

a) formula este compusa;

b) contul "Furnizori" se crediteaza;

c) contul "Materii prime" se crediteaza;

d) formula contabila este simpla;

e) suma de 2.000 lei reprezinta soldul final al celor doua conturi.

84. In cadrul formulelor contabile compuse:

a) un cont se debiteaza si un alt cont se crediteaza;

b) in dreptul simbolului "%" se inscriu numai conturile de activ;

c) pot exista doua sau mai multe conturi debitoare si un cont creditor;

d) trebuie respectata egalitatea valorica intre debitul si creditul formulei;

e) intotdeauna, din punct de vedere valoric, debitul formulei trebuie sa fie mai mare decat creditul acesteia.

85. Formula contabila "Conturi la banci in lei" = "Credite bancare pe termen lung" 80.000:

a) este o formula contabila simpla;

b) este o formula contabila descriptiva;

c) este o formula contabila compusa;

d) are suma inscrisa in negru;

e) este un articol contabil.

86. Formulele contabile de stornare in negru:

a) nu denatureaza rulajul conturilor marindu-l artificial;

b) se intocmesc pentru inregistrarea operatiunilor curente;

c) anuleaza o formula contabila, intocmita anterior gresit, prin inversarea acesteia;

d) nu stabileste corespondente nereale intre conturi;

e) anuleaza prin repetare formule contabile intocmite anterior gresit.

87. Stornarea in negru:

a) presupune anularea formulei contabile eronate prin inversarea acesteia, cu suma inscrisa in rosu;

b) prezinta dezavantajul ca stabileste corespondente nereale intre conturi;

c) este superioara stornarii in rosu si este recomandata de norme;

d) denatureaza rulajul conturilor marindu-l artificial;

e) anuleaza prin repetare formule contabile intocmite anterior gresit.

88. Formulele contabile de stornare in rosu:

a) fac parte din articolele contabile curente;

b) anuleaza prin inversare formule contabile intocmite anterior gresit;

c) denatureaza rulajul conturilor marindu-l artificial;

d) sunt intotdeauna formule contabile simple;

e) presupun repetarea formulei contabile gresite, insa cu sumele inscrise in rosu.

89. Conturile monofunctionale sunt cele care:

a) intra in corespondenta cu un singur cont;

b) genereaza numai formule contabile simple;

c) respecta integral fie regulile de functionare ale conturilor de activ, fie pe cele ale conturilor de pasiv;

d) prezinta un singur fel de sold final, debitor sau creditor;

e) indeplinesc numai functia contabila.

90. Conturile bifunctionale sunt cele care:

a) prezinta fie sold final debitor in cazul celor de activ, fie sold final creditor in cazul celor de pasiv;

b) pot prezenta sold final creditor desi sunt conturi de activ;

c) pot prezenta sold final debitor desi sunt conturi de pasiv;

d) pot prezenta sold final debitor desi sunt conturi de activ;

e) pot prezenta sold final creditor desi sunt conturi de pasiv.

91. Conturile sintetice:

a) asigura realizarea contabilitatii analitice;

b) sunt stabilite de catre Ministerul Finantelor Publice si au caracter obligatoriu;

c) sunt stabilite la nivelul intreprinderii;

d) se regasesc in balanta de verificare analitica;

e) asigura realizarea contabilitatii sintetice.

92. Conturile analitice:

a) sunt cele utilizate in cadrul analizei contabile;

b) se utilizeaza in scopul urmaririi detaliate a elementelor inregistrate in conturile sintetice;

c) sunt impuse de catre Ministerul Finantelor Publice;

d) sunt considerate conturi dezvoltatoare;

e) sunt opuse conturilor sintetice.

93. Dezvoltarea in analitic a unui cont sintetic:

a) se stabileste la nivelul intreprinderii in functie de necesarul de informatii pentru factorii de decizie;

b) depinde de functia contabila a contului sintetic;

c) este identica pentru toti agentii economici;

d) este stabilita de catre Ministerul Finantelor Publice;

e) este obligatorie in cazul tuturor conturilor bifunctionale.

94. Caracteristic conturilor analitice este faptul ca:

a) pentru efectuarea inregistrarilor se aplica regulile de functionare a conturilor sintetice;

b) au o denumire unica si obligatorie stabilita de catre Ministerul Finantelor Publice;

c) sunt independente de conturile sintetice;

d) pentru efectuarea inregistrarilor se utilizeaza numai etalonul valoric sau atat cel valoric, cat si cel natural;

e) corelatiile dintre conturile sintetice si analiticele lor se verifica cu ajutorul fiselor de cont analitice.

95. In raport cu sfera de cuprindere conturile se clasifica in:

a) conturi sintetice de gradul I si conturi sintetice de gradul II;

b) conturi normate si conturi sintetice;

c) conturi analitice si conturi dezvoltatoare;

d) conturi de bilant si conturi de gestiune;

e) conturi sintetice si conturi analitice.

96. Intre contul sintetic si analiticele sale se poate stabili urmatoarea relatie:

a) soldul initial al contului sintetic este egal cu suma soldurilor finale ale conturilor sale analitice;

b) rulajul debitor al sinteticului este egal cu suma rulajelor debitoare ale analiticelor sale;

c) soldul final al sinteticului este mai mare decat suma soldurilor finale ale analiticelor sale;

d) rulajul debitor al sinteticului este mai mare decat suma rulajelor debitoare ale analiticelor sale;

e) diferenta dintre rulajul debitor al sinteticului si suma rulajelor creditoare ale analiticelor este egala cu soldul final.

97. In functie de continutul lor economic conturile se delimiteaza astfel:

a) conturi cu functie contabila de activ si conturi cu functie contabila de pasiv;

b) conturi sintetice si conturi analitice;

c) conturi de bilant, conturi de procese economice, conturi de ordine si evidenta si conturi de gestiune;

d) conturi de bilant, conturi sintetice si conturi de activ si pasiv;

e) conturi cu functie contabila de activ si de pasiv, conturi sintetice si conturi de gestiune.

98. Conturile de procese economice sunt grupate in doua clase:

a) conturi de active patrimoniale si conturi de pasive patrimoniale;

b) conturi extrabilantiere si conturi de bilant;

c) conturi de cheltuieli si conturi de venituri;

d) conturi de active imobilizate si conturi de active circulante;

e) conturi de capitaluri proprii si conturi de datorii.

99. Simbolizarea conturilor sintetice de gradul I si II se realizeaza:

a) prin trei cifre, si respectiv, patru cifre, primele trei fiind comune;

b) in functie de continutul economic si utilizarea acestora;

c) de catre Ministerul Finantelor Publice prin intermediul Directiei de reglementari contabile;

d) prin trei cifre, si respectiv, patru cifre, ultimele trei fiind comune;

e) in concordanta cu simbolurile conturilor analitice ale acestora.

100. Subscrierea aporturilor la capitalul social se inregistreaza:

a) in creditul contului 456 "Decontari cu actionarii/asociatii privind capitalul" si debitul contului 1012 "Capital subscris varsat";

b) in debitul contului 456 "Decontari cu actionarii/asociatii privind capitalul", care este de pasiv si creditul contului 1011 "Capital subscris nevarsat", care este de activ;

c) in debitul contului 456 "Decontari cu actionarii/asociatii privind capitalul" si creditul contului 1012 "Capital subscris varsat", pentru ca are loc o modificare bilantiera de volum in sensul cresterii;

d) in debitul contului 1011 "Capital subscris nevarsat" si creditul contului 1012 "Capital subscris varsat", care sunt de pasiv;

e) in debitul contului 456 "Decontari cu actionarii/asociatii privind capitalul" si creditul contului 1011 "Capital subscris nevarsat", pentru ca se produce o modificare bilantiera de