CUPRINS

BAZELE CONTABILITATII

DEFINIREA OBIECTULUI DE STUDIU

FONDUL DE REZULTATE

MODIFICARI ALE BILANTULUI CA URMARE

A OP-LOR EC-CE CE AU LOC

CONTUL SI DUBLA INREGISTRARE

STRUCTURA CONTULUI 

REGULILE DE FUNCTIONARE A CT-LOR

ANALIZA CONTABILA. FORMULA CONTABILA

BALANTA DE VERIFICARE

DEFINIREA OBIECTULUI DE STUDIU

CONTABILITATEA este o disciplina economica a carei definire este mentionata de:

- conceptia juridica = totalit. drepturilor si a obligatiilor, ca obiecte patrimoniale apartinând

unor PF si PJ ca subiecte de patrimoniu, precum si bunurile ec-ce la

care se refera

- conceptia adminstrativa = considera ca fiind ctb. obtinuta de efecte maxime cu eforturi min

- conceptia economica = potr. Legii ctb. art.2: "ctb. este activit. specializata în masurarea,

evaluarea, cunoasterea, gestiunea si controlul activelor, datoriilor si

capitalurilor proprii, precum si a rezultatelor obt. din activit. PF si PJ

prevazute la art.1, care tb. sa asigure înregistrarea cronologica si

sistematica, prelucrarea, publicarea si pastrarea inf-lor cu privire la

pozitia financ., performanta financ. si fluxurile de trezorerie, atât pt.

cerintele interne ale acestora, cât si în relatie cu investitorii prezenti si

potentiali, creditorii financ. si comerciali, clientii, instit. publ. si alti

utilizatori".

Ca orice disciplina stiintifica, ctb. având un obiect propriu de studiu, se foloseste de o metoda proprie de cercetare. Acest lucru se realizeaza prin utiliz. urm. procedee de lucru:

I. Procedee comune tuturor disciplinelor

1. rationamentul

2. analiza (= descompunerea fenomenelor în parti componente în ved. formularii

concluziilor pt. decizionarea activit. viitoare)

3. analiza contabila (descompunerea operatiilor ec-ce ce au avut loc în ved. înreg-lor în ctb

4. sinteza (o reuniune a partilor componente ale unor fen. si procese care au avut loc)

II. Procedee comune disciplielor economice

1. documentatia (are la baza doc. de evidenta în ctb., respectiv acele acte scrise care

justifica existenta operatiilor ec-ce care au avut loc si care reprez. proba scrisa în

justitie, în caz de litigiu)

2. evaluarea (cuantificarea, masurarea în expresie valorica a elementelor patrimoniale)

3. inventarierea (constatarea faptica la un mom. dat atât d.p.v.d. cantitat 222r179c iv, calitativ si

valoric a elementelor inventariate)

4. calculatia (se bazeaza pe calcule aritmetice: calc. salariilor, a impozitelor, a taxelor...)

III. Procedee specifice metodei ctb.

1. bilantul

2. contul

3. balanta de verificare

Ctb. se prezinta cu 2 laturi

- ctb. financiara (generala), care realizeaza leg. întreprinderii cu mediul prin instrum. sale 

fundamentale de lucru, respectiv bilantul, contul de rezultate si anexele la bilant

- este normala, este supusa unor norme unitare de lucru, este unitara, este supusa Fiscului, având la baza principii fundamentale si speciale, tehnici si mijloace de lucru pt. atingerea obiectivului sau

- doc-le de sinteza ale ctb. financ. se publica în Monitorul Oficial (realiz. leg. întreprinderii cu mediul)

- ctb. de gestiune (ctb. analitica, interna), stabileste veniturile si cheltuielile previzionare,

calculeaza costurile efective ale produselor obt., lucrarilor executate, serviciilor

prestate, prin metoda adoptata de întreprindere conf. activit. desfas. de aceasta

- nu este normala, nu este supusa Fiscului, este proprie fiec.întreprinderi, având la baza autonomia acesteia în alegerea met-lor de calculatie, functioneaza concomitent cu ctb. financ.

Intre cele 2 laturi mentionate exista o interdependenta si interconditionare reciproca. Ctb. financ. ofera ctb. de gestiune inf-ii legate de rezultatul financ., precum si existenta valorica a elementelor patrimoniale; ctb.de gest. ofera ctb. financ. costul efectiv calculat al produselor obt. ... pt. det. preturilor de vânzare. Deci locul ctb. în cadrul sist. inf-al ec-ic este det. de aceste inf-ii în ved. luarii deciziilor în activit. manageriala.

Potr. Legii ctb., obiectul acesteia are în ved. studiul patrimoniului, ctb. studiind raporturile de schimb priv. situatia financ. a întreprinderii.

Ecuatia generala a patrimoniului juridic este de forma:

	ACTIV = DREPTURI + OBLIGATII

ACTIV = DREPTURI + OBLIGATII

ecuatie denumita si ECUATIA ECHILIBRULUI PATRIMONIAL, care pune în evidenta pozitia întreprinderii fata de proprietari si de alte persoane.

Aceasta ecuatie poarta o valoare cognitiva în conditiile în care capata forma ACTIV - DATORII = SITUATIE NETA sau ACTIV - DATORII = CAPITALURI PROPRII

Ambele ecuatii prezentate, prezinta situatia finac. a unei unitati patrimoniale. Aceasta sit. financ. poate fi: - favorabila pt. întreprindere când SITUATIA NETA > OBLIGATII

- nevaforabila când SITUATIA NETA < OBLIGATII

BILANTUL este o sit. finac., un doc. de sinteza, instrumentul fundamental al ctb., prin care se

generalizeaza, centralizeaza, sintetizeaza în expresie valorica sit. patrimoniului la

un mom. dat

Se întocmeste obligatoriu la sf. fiec. exercitiu si se publica în Monitorul Oficial pâna la cel târziu 15 apr. al exercitiului urm. Prin întocmirea bilantului se aplica principiul fundam. al ctb., respectiv principiul dublei reprezentari realizat prin înreg. activului si pasivului patrimonial.

A. ACTIVUL se caracterizeaza prin valorificare (rotatie) si lichiditate.

Valorificarea exprima modul cum un bun ec-ic se roteste, participa la unul sau mai multe cicluri de exploatare.

Ex: o constructie participa cu întreaga sa val.la mai multe cicluri de exploatare o per. mai îndelungata, spre deosebire de materiile prime care se valorifica o singura data cu ocazia consumului lor.

Lichiditatea reprez. exprimarea în bani a elem-lor patrimoniale, înreg. în bilant fiind de la cele mai putin lichide pâna la cele care apar în forma baneasca.

Ex: mat. prime se transf. în urma prelucrarii în produse finite, cu ocazia vânzarii se transf. în marfuri si apoi se transf. în bani.

I. IMOBILIZARI

1. Imobilizari necorporale (investitii de potential)

ch-li de constituire - acele investitii de potential care se înreg. cu ocazia constituirii sau a

modernizarii activit. întreprinderii (ex: taxele de notariat, publ. în M.O., testarea

pietei, emiterea de noi act. si obligat.)

ch-li de dezvoltare - acele investitii care tb. sa asigure realizarea efectului scontat

concesiuni, brevete, licente, alte drepturi si valori similare

fondul comercial - reprez. o investitie de potential (nu se confunda cu fond-le ca surse ale

întreprinderii) (ex: vadul comercial, debuseele, clientela)

alte imob. necorporale : programele inf-ce

2. Imobilizari corporale

Cuprind: terenuri, amenajari de terenuri, constructii, instalatii tehnice si de lucru, mijl. de transport, animale si plantatii, aparatura de birotica si alte utilaje de uz gospodaresc. Imobilizari corporale au valoare de intrare în limita stab. de lege si durata de funct. egala sau mai mare cu 1 an.

3. Imobilizari financiare

titluri de participare

titluri imobilizate ale activit. de portofoliu

creante imobilizate (împrumuturi pe t. lung)

II. ACTIVE CIRCULANTE

1. Stocuri si Q-tie în curs de executie

materii prime si materiale

produse: semifabricate, finite, reziduale

marfuri, ambalaje

Q-tie în curs de executie

baracamente si amenajari provizorii

animale (tinere), pasari si colonii de albine

2. Creante sau active circulante în decontare

CREANTA = dreptul întrepr. asupra unor PF sau PJ, carora li s-au vândut bunuri, exec.

lucr., prestat serv., acordat avansuri etc., si de la care se asteapta un

echivalent valoric constând într-o suma de bani, lucr. sau serv.

Ex: - clienti - creanta asupra lor se manifesta în mom. în care s-a înreg. vânzarea cu factura, unor

PF sau PJ

- debitori diversi - sunt PF constatate lipsa la inventariere sau care au cump. anum. b-ri de la

întreprindere

- furnizori-debitori - înreg. avansurile banesti acordate fz-lor în ved. primirii de la acestia a

b-lor pt. care s-a acordat avansul

- efecte de primit - sunt efecte com-le, adica forme de cambie, bil. la ordin, trata, warandul.

Efectele com-le sunt forme de decontare specifice ec-ei de piata. Avantajele utiliz. acestor forme de comert sunt:

- term. de decontare este limitat (max. 90 zile)

- banca devine proprietara efectului respectiv, putându-l valorifica la bursa sub forma hârtiilor de valoare

- se percepe si se înreg. o dob. numita SCONT (în cazul în care banca nu dispune de suma necesara efectuarii platii, se apeleaza la Banca Centrala si în acest caz se percepe o dob. la dob. numita RESCONT).

3. Disponibilitati banesti si trezorerie

- actiuni, actiuni proprii

- obligatiuni, obligatiuni emise si rascumparate

- disponibilitati banesti în ct-le crte. de la banci (ct-le crte. efectueaza încasari si plati ale

întrepr-lor în numerar si prin virament în ct-ul altei întrepr.)

- numerar în casierie (casa efectueaza încasari si plati doar în numerar)

- acreditivul (suma pusa la dispozitia fz-lui, din ct-ul crt. al întrepr. de la banca, în ved.

efectuarii de plati crte.)

- alte valori: timbre postale, fiscale, bil. de calatorie, de tratam. si odihna, bonuri de cantitati

fixe pt. carburanti si lubrifianti (B.C.F), care în mom. consumului se trec pe ch-li ale

întrepr.(nu se suporta de angajati)

III. PIERDERILE INREG. DOAR IN SIT. IN CARE C > V

B. PASIVUL se carcterizeaza prin: sursa de finantare si gradul de exigibilitate; poate fi proprie sau straina.

exigibilitatea = term. de decontare, de plata a unei datorii pe t. lung, mediu sau scurt

I. CAPITALURILE PROPRII

- capital social: k social subscris nevarsat, k social subscris varsat, patrimoniul regiei

- rezerve: legale, statutare, alte rezerve

- prime legate de capital

- rezultatul fav. reportat din exercitiile ant.

- subventiile pt. investitii

- provizioanele pt. riscuri si ch-li

II. DATORII

- datorii comerciale

- datorii sociale

- datorii fiscale

- datorii bancare

Datoriile comerciale înreg. datoria întreprinderii fata de fz-ri sau fz-rii de imobilizari. In cazul în care plata este acceptata a fi efectuata printr-un efect de comert, întrepr. va înreg. datoria (fata de banca) prin efecte de platit. Datoria întrepr. fata de banca se întreg. în asa numitele credite bancare pt. împrum. primite de la banci. Concomitent cu înreg. creditului se înreg. si datoria de plata a dobânzii.

Datoriile sociale sunt datoriile întrepr. fata de angajatii sai pt. plata salariilor cuvenite conform contractelor încheiate. Concomitent cu înreg. datoriilor salariale, orice întrepr. este obligata conform legii sa înreg. si celelalte datorii sociale legate de salarii, respectiv contributia unitatii la asig-le sociale, la constituirea fondului de somaj, la constituirea fondului de sanatate, la înreg. fondului de protectie social, contributia unitatii pt. camera de munca (pt. evidenta sau nu a cartilor de munca).

Toate aceste datorii sociale se înreg. în ctb. pe seama ch-lor. Aceste ch-li sunt ch-li cu "munca vie".

Datoriile fiscale sunt cele catre Fisc pt. plata conform legii, de impozite si taxe.

III. PROFITUL NET înreg. la sf. exercitiului în cazul obt. de întrepr. a unui rezultat fav. (V>C).

Se înreg. dupa aplicarea impozitului pe profitul brut (PB= VT-CT). Profitul net înreg. dupa impozitarea PB, se repartizeaza în cote procentuale pt.: cresterea k.soc., constituirea de rezerve, acoperirea unor pierderi din anii trecuti sau poate fi reportat pt. exercitiul urmator.

FONDUL DE REZULTATE

Reprez. un instrument fundam. al ctb. financ., care explica modul în care s-au obt. rezultatul final al exercitiului (bilantul ofera o imagine statica la un mom. dat a sit. patrimoniale), precum si a rezultatului net obt., fara a explica modul de obt. al acestuia.

Fondul de rezultate (de profit si pierdere) reda procesele ec-ce transformatoare, respectiv ch-le si veniturile pe cele 3 activit. desfas.:

1. Activit. de exploatare

2. Activit. financ.

3. Activit. extraordinara

1. Activit. de exploatare

CH-LE din ac. activit. sunt reprezentate de:

- consumurile materiale

- consumurile cu "munca vie"

Consumurile materiale se refera la consumul de mat. prime, materiale consumabile, consumurile de imobilizari prin înreg. amortizarii acestora (recuperarea valorii uzurii prin trecerea ei pe ch-li). Tot consumuri materiale se înreg. si facturile priv. consumul de energie, apa, gaz metan, materiale nestocate.

Ch-le cu munca vie înreg. salariile datorate de întrepr. angajatiilor sai, precum si celelalte datorii aferente salariilor.

In activit. de exploatare se înreg. si alte ch-li de exploatare: amenzi platite, penalizari, donatii, ch-li din cedarea activelor (vânzari de imobilizari la pret de vânz.< val. lor de intrare).

VENITURILE din activit. de expl. sunt veniturile înreg. în activit. crta. a întrepr.: venituri din vânzari, din lucr. exec., din serv. prestate, din Q-tia proprie obt. (regasita în ctb. ca si variatia stocurilor). Alte V.din expl înreg.: donatiile primite, amenzi încasate, penalizari încasate, salarii neridicate la term. prescris, din cedarea activelor.

2. Activit. financiara

CH-LE din activit. financ.:

- ch-le cu dobânzile aferente creditelor bancare

- ch-li înreg. din dif-tele nefav. de curs valutar

- ch-li cu sconturile acordate

VENITURILE financ.:

- v-ri din dob. încasate

- v-ri din dif-tele fav. de curs valutar

- v-ri din sconturile primite

3. Activit. extraordinara

Ch-le extraord. sunt ch-li înreg. din calamitatile naturale, iar v-le sunt altele decât cele înreg. din activit. de expl.

MODIFICARI ALE BILANTULUI CA URMARE

A OP-LOR EC-CE CE AU LOC

Operatiile ec-ce ce au loc la niv. întrepr. pot produce modificari ale bilantului, respectiv modificari de volum sau de structura.

I. Modificarile de volum au în ved.:

- cresterea simultana si cu aceeasi suma atât a activului cât si a pasivului, mentinându-se egalitatea bilantiera (A=P), în ac.caz volumul total fiind mai mare decât cel anterior

Sa presup. în cursul exercitiului urm: se receptioneaza pe baza de factura, obt. de cacao în val. de 50.000.

Operatia ec-ca produce urm. modificari: creste stocul de materii prime cu 50.000 concomitent cu aceeasi suma cu cresterea datoriilor fata de furnizori.

A + x = P + x modif. de volum

550.000+50.000 = 550.000+50.000

- operatia ec-ca produce tot o modificare de vol. a bilantului în sensul micsorarii simultane si cu aceeasi suma atât a A cât si a P, mentinându-se egalitatea

A - x = P - x modif. de volum

600.000-50.000 = 600.000-50.000

II. Modificarile de structura ale bilantului

- modif. în sensul cresterii si micsorarii simultane si cu aceeasi suma numai în A bilantului, fara ca egalitatea bilantiera sa se modifice

ex: din disponibilului existent, în contul crt. de la banca se constituie la dispozitia furniz. X, un acreditiv de 100.000. Operatia ec-ca det. modificarea ct-lui crt. de la banca în sensul micsorarii disponibilului concomitent cu cresterea simultana si cu aceeasi suma, a val. acreditivului pus la dispozitia fz-lui X.

A + x - x = P modif. de structura

550.000 + 100.000(acreditiv) - 100.000(ct.crt.) = 550.000

- modif. în sensul cresterii si micsorarii simultane si cu aceeasi suma numai în P bilantului, fara ca egalitatea bilantiera sa se modifice

ex: se achita datoria fata de fz-ul Y dintr-un credit bancar pe t. scurt

Aceasta op-ne det. crest. datoriei întrepr. fata de banca pt. creditul primit concomitent cu micsorarea datoriei fata de fz-ul Y.

A = P + x - x modif. de structura

550.000 = 550.000 + 50.000(credit) - 50.000(fz-or)

CONTUL SI DUBLA INREGISTRARE

Contul reprez. un alt procedeu specific ctb. Utiliz. lui a fost det. de necesitatea evidentei fiec. elem. al întrepr. în orice mom. si pt. a reduce vol. de munca necesar întocmirii unui bilant dupa fiec. operatie ec-ca ce a avut loc.

CONTUL tine evidenta, d.p.d.v. valoric dar si cantit., a existentei fiec. elem., al miscarilor, transf.

ce se înreg. ca urmare a op-lor ec-ce ce au loc, a ch-lor, a veniturilor si a rezultatelor.

Daca bilantul ofera o imagine statica la un mom. dat doar d.p.d.v. valoric a sit. financ. a întrepr., contul ofera o imagine dinamica, o explicatie a existentei, dar si a modif-lor ce s-au produs ca urmare a op-lor ec-ce ce au avut loc, pt. fiec. elem. în parte, în orice mom.

Acest procedeu este utiliz. si pt.:

- fct.sa de control gestionar al fiec. elem. în parte

- fct. de informare a ct-lui - consta în oferirea utiliz. de date nec. luarii deciziilor

- fct. de evidenta - consta în posibilit. confruntarii datelor din ctb. cu cele obt. la inventariere, precum si înreg. lor în bilant

STRUCTURA CONTULUI

- denumirea contului - fiec. cont are un titlu si un simbol cifric (simbolul ct-lor, precum si denum. lor se regasesc în Planul Contabil General, care ajuta la înreg. ctb-la a fiec. ct. în parte si reflectarea lor în bilant)

- debitul (D) si creditul (C) contului - prezentat schematic în forma literei T, D se înreg. în partea stânga a contului, C în partea dreapta (nu se confunda cu A si P bilantului); fiec. cont, indif. daca este de A sau de P, are o parte de D în stânga si o parte de C în dreapta.

- soldul initial (SI) - reprez. existentul valoric la data deschiderii contului; se înreg. dupa cum contul este de A sau de P

SI DIN D = SOLD INITIAL DEBITOR

SI DIN C = SOLD INITIAL CREDITOR

- rulajul contului (R) - reprez. miscarea, transformarea ce se înreg. ca urmare a op-lor ec-ce ce au avut loc. Rulajul NU include soldul initial. Rulajul debitor se calc. în partea de D, iar cel creditor în partea de C.

- total sume (TS) - se calc. prin însumarea soldului initial cu rulajul. Când contul nu prezinta sold init., total sume = rulajul

- soldul final (SF) - reprez. existentul valoric la data închiderii ct-lui si se calc. ca dif-ta între total sume. SF poate fi: - debitor când TSD > TSC

- creditor când TSC > TSD

- daca TSC = TSD, dif-ta este zero, deci ct-ul nu prez. sold final, adica este soldat (balansat)

REGULILE DE FUNCTIONARE A CT-LOR

I. Ct-le de A încep sa functioneze prin a se debita cu existentul preluat din bilant, ca sold init

Ct-le de P încep sa functioneze prin a se credita cu existentul preluat din bilant, ca sold init.

II. Cresterile se înreg. sub soldul init. Daca nu exista sold init., cresterile pt. ct-le de A se înreg. în debit (ca si când ar fi sold init.); cresterile pt. ct-le P se înreg. în credit

III. Micsorarile se înreg. în partea opusa soldului init. Daca nu exista sold init., micsorarile pt. ct-le de A se înreg. obligatoriu în C, micsorarile pt. ct-le de P se se înreg. obligatoriu în D

IV. Soldul final al ct-lor de A poate fi debitor (TSD - TSC) sau zero (TSD - TSC = 0). Soldul final al ct-lor de P poate fi creditor (TSC > TSD) sau contul poate fi soldat (zero)

ANALIZA CONTABILA. FORMULA CONTABILA

ANALIZA CONTABILA = descompunerea op-tiilor ec-ce care au avut loc în partile lor

componente, în ved. înregistrarii în ctb.

Etapele anlizei:

- stabilirea naturii op-lor ec-ce care au avut loc

- stab. modificarilor ce se înreg. în A sau în P

- stab. ct-lor care se modifica

- stab. sensului modific. (cresteri, micsorari)

- stab. partii ct-lui (D sau C) unde se efect. înreg.

Pe baza analizei ctble., ctb. înreg. FORMULA CTBLA coresp. fiec. op-tii ec-ce care a avut loc.

FORMULA CONTABILA = o egalitate care se stab. între suma apartinând ct-lui care s-a debitat

si suma apartinând ct-lui care s-a creditat.

SUMA Denumirea ct. D Simbol = Simbol Denumirea ct.C SUMA

Daca formulei ctble. i se adauga data când a avut loc operatia ec-ca si explicatia acesteia, formula ctbla devine ARTICOL CONTABIL.

Formula ctbla. dupa nr. ct-lor care le utiliz., poate fi :

- formula ctbla simpla - care contine un singur ct. care s-a debitat si unul care s-a creditat

- formula ctbla compusa - care poate contine mai multe conturi care se debiteaza si un

singur cont care se crediteaza sau un singur cont care se debiteaza si mai multe care

se crediteaza

- formula ctbla paralela (complementarea) - cont. mai multe ct-ri care se debiteaza si mai

multe ct-ri care se crediteaza

Dupa felul înreg., formula ctbla poate fi:

- formula ctbla de înreg. în negru - formula ctbla. corecta

- formula ctbla de stornare - adica de anulare a unei formule ctble înregistrata anterior gresit

(în ctb. nu sunt admise stersaturi)

Stornarea:

- în rosu (chenar) - consta în înreg. înca o data a formulei gresite, dar cu suma în rosu sau în

chenar (în ctb. orice suma scrisa cu rosu sau în chenar reprez. o scadere a acesteia

din suma înscrisa anterior)

- în negru - care consta în inversarea locurilor ct-lor din formula ctbla gresita, dupa care se

înreg. formula ctbla corecta

Ca urmare a înreg. ctble egalitatea se stab. între sumele apartinând ct-lor care se num. CONTURI CORESPONDENTE. De aici principiul fundam. al ctbtii, respectiv PRINCIPIUL DUBLEI ÎNREGISTRĂRI SI CORESPONDENTA CT-LOR care consta în înreg. unei sume apartinând unei op-tii ec-ce de 2 ori: o data în D unuia sau mai multor ct-ri si o data în C unuia sau mai multor ct-ri corespondente.

Ct-le utiliz. în ctb. se regasesc în Planul Ctbil General

Planul de conturi este un tablou în care se gasesc toate ct-le utiliz., în: 9 clase de ct-ri, fiecare clasa simbolizându-se cu o cifra de la 1 la 0. Fiecare clasa este form. din grupe. Grupa de ct-ri este simbolizata cu 2 cifre, prima cifra a zecilor fiind simbolul clasei din care face parte grupa. Fiecare grupa contine ct-ri sintetice. Ct-ul este simbolizat cu 3 cifre. Prima cifra a sutelor este simbolul clasei, a 2-a a grupei si a 3-a a ct-lui. Exista ct-ri sintetice care contin subconturi, simbolizate cu 4 cifre.

In ctb., paralel cu evidenta sintetica (a ct-lor sintetice), se tine si evidenta analitica (d.p.d.v. valoric si cantitativ), ct-le analitice fiind componente ale ct-lor sintetice.

Dupa fct. ctbla, adica dupa locul ocupat în bilant, ct-le pot fi:

- ct-ri de A - se gasesc numai în A bilantului, deci au sold final debitor

- ct-ri de P - se gasesc numai în P bilantului, deci au sold final creditor

- ct-ri bifunctionale (A/P) - au fie sold creditor, fie sold debitor; vor fi trecute în

bilant dupa cum prezinta soldul final la data încheierii lor.

ex - ct-ul crt. de la banca poate prezenta sold debitor reflectând disponibilul întrepr. existent la banca (în cazul acesta funct. dupa regula ct-lor de A) sau poate prezenta sold final creditor reflectând datoria întrepr fata de banca pt. împrumutul acordat prin ct-ul crt. (în cazul acesta funct. dupa regula ct-lor de P)

- ct-ul de profit si pierdere poate prezenta fie sold debitor indicând pierderea (total ch-li din D > total venituri din C) sau poate prezenta sold creditor, respectiv profit (total ch-li din D < total venituri din C).

Dupa continutul ec-ic, ct-le pot fi:

ct-ri de bunuri ec-ce : imobilizari, stocuri (A)

ct-ri de disponibilitati banesti: casa, ct.crt. (A)

ct-ri de creante (drepturi) (A)

ct-ri de datorii (obligatii) (P)

ct-ri de capitaluri (P)

ct-ri de procese ec-ce transformatoare: ct-ri de ch-li (A), ct-ri de venituri (P)

ct-ri de rezultate (A/P)

ct-ri de regularizare (P- de obicei)

PROBLEME

1) Bilantul la 31 dec. 2002 al SC X BV se prezinta având urm. componenta:

Aplicând prima regula de funct. a ct-lor la încep. exercitiului urm. întocmirii bilantului, se deschid fisele de cont pt. fiec. în parte, în ved. arhivarii bilantului.

In luna ian. întrepr. înreg. urm. op-tii care au loc:

1) - se recept. cu fact. nr. 2 combustibili în val. de 30.000

Pt. a putea fi înreg. în ctb. operatia ec-ca mentionata în fact. este analizata (se efect. analiza ctbla): - prin recept. are loc o crestere a stocului de combustibil în acelasi timp

- se modif. ct-ul combustibili 3022, fiind un ct. de A va înreg. cresterea valorii de 30.000 potr. regulilor de funct. a ct-lor în debit; se modifica ct-ul furnizori 401 (P)

Analiza ctbla schematic:

302 Materiale consumabile A + D 30.000

401 Furnizori  P + C 30.000

30.000 Mat.cons. 3022 = 401 Fz-ri 30.000

2) - se recept. cu fact. nr. 5 materii prime în val. de 50.000 si mat.consum. (piese de sch.) în val. de 70.000

Analiza ctbla schematic:

301 Materii prime A + D 50.000

302 Materiale consumabile A + D 70.000

401 Furnizori  P + C 120.000

120.000 % = 401 Furnizori

50.000 Mat. pr 301

70.000 Mat.cs 302

3) - se încaseaza de la debitori diversi creanta de 50.000

Analiza ctbla schematic:

461 Debitori diversi A - D 50.000

531 Casa  A + D 50.000

50.000 Casa 531 = 461 Debitori diversi 50.000

BALANTA DE VERIFICARE

BALANTA DE VERIFICARE = un procedeu specific metodei ctbtii prin care se verifca si se

controleaza exactitatea înreg-lor din ct-ri

Balanta de verificare se întocmeste: lunar, sem-al, trim-al, anual. Daca se utiliz. calc. ca forma de înreg., balanta de verificare poate fi întocmita dupa fiec. op-tie ec-ca care a avut loc.

Balanta de verificare se întocmeste pt.: - ct-le sintetice (bal. de verif. sintetica)

- ct-le analitice (bal. de verif. analitica)

Suma bal. de verif. analitice tb. sa fie egala cu bal. de verif. sintetica.

Balanta de verificare se poate prezenta pe un tabel în care sunt scrise toate ct-le care sunt verificate, cu coloane, în care se înreg. sumele coresp. tuturor ct-lor, coloane între care se stab. egalitati.