Dimensiuni istorice privind bilantul contabil
Desi contabilitatea în partida dubla are o existenta de mai bine de o jumatate de mileniu, abia în secolul al XIX-lea, prin marile întreprinderi industriale si comerciale, începe sa se realizeze si sa se masoare periodic patrimoniul, cu ajutorul bilantului, si rezultatul, cu ajutorul contului de profit si pierdere.
Într-o formula generala, bilantul a fost si este considerat ca un document care permite sa se cunoasca, la un moment dat, patrimoniul unui comerciant, persoana fizica sau juridica, patrimoniul definit ca ansamblul drepturilor si obligatiilor acestui comerciant.
Abordari contemporane privind bilantul contabil
În literatura de specialitate contemporana si în practica se întâlnesc trei grupe de abordari privind bilantul contabil si anume:
O prima grupa de abordari sunt 23423j92x centrate pe conceptul de patrimoniu, unde "patrimoniul este format din ansamblul bunurilor (corporale si necorporale), al drepturilor si obligatiilor ce caracterizeaza situatia unei entitati patrimoniale la un moment dat".
O a doua grupa de abordari sunt 23423j92x centrate pe finalitatea bilantului, de a raspunde nevoilor analizei economico-financiare.
O a treia grupa de abordari sunt 23423j92x de origine anglo-saxona.
1.2.1 Bilantul contabil în sistemul anglo-saxon (SUA)
În modelul anglo-saxon bilantul este document de sinteza care prezinta situatia financiara a întreprinderii. Aici sunt excluse judecatile patrimoniale.
Luat drept exemplu bilantul practicat de majoritatea firmelor americane, se constata ca pot fi definite trei mase valorice: (i) - Assets (bunurile sau activele); (ii) - Liabilities (datorii); (iii) - Shareholders equity (capitaluri proprii) - prezentate fie în formatul orizontal, fie în formatul vertical.
1.2.2 Bilantul contabil în Uniunea Europeana
Eforturile facute de Uniunea Europeana pe linia armonizarii sistemelor de contabilitate si a întocmirii rapoartelor societatilor comerciale s-au concretizat în directivele la care sunt supuse statele membre. Odata cu finalitatea lucrarilor directivelor, fiecarui stat membru îi revine obligatia de a le încorpora în legislatia nationala.
Directiva a IV-a din 25 iulie 1998 a vizat coordonarea dispozitiilor nationale cu privire la structura si continutul conturilor anuale si ale raportului de gestiune, modurile de evaluare, cât si la publicarea acestor documente, în special pentru societatile cu raspundere limitata si societatile pe actiuni.
În comparatie cu structura bilantiera acceptata în tara noastra:
Directiva lasa posibilitatea înscrierii
creantei privind capitalul subscris nevarsat, ca prima rubrica a
activului sau ca un element component al activului circulant, în timp ce, în
bilantul românesc nu este prevazuta decât a doua solutie.
Cheltuielile de constituire sunt înscrise
distinct, înaintea activului imobilizat, dar directiva lasa si
posibilitatea înscrierii lor ca un element component al imobilizarilor
necorporale. În modelul românesc de bilant, cheltuielile de constituire
sunt cumulate cu cheltuielile de cercetare-dezvoltare, formând un singur post.
Aceasta solutie poate crea unele dificultati în analizele
financiare, deoarece cheltuielile de constituire sunt considerate, totdeauna,
elemente de activ fictiv.
Directiva prezinta beneficiul sau
pierderea ca ultima rubrica a pasivului, respectiv, a activului bilantier.
Totusi, ea lasa posibilitatea legislatiilor nationale de a înscrie,
cu semne diferite, aceste elemente, în structurile rubricii A din pasiv, optiune
retinuta de normalizatorii români.
1.2.3 Bilantul contabil in tara noastra
Procedând la o reforma inspirata de experienta franceza, în acord cu dispozitiile Directivei a IV-a europene, normalizatorii români au optat pentru o schema de bilant sub forma de tablou cu doua parti - partea stânga numita activ, si partea dreapta, numita pasiv.
Viziunea generala asupra bilantului este una functionala. Elementele patrimoniului întreprinderii sunt clasificate în activ si în pasiv, conform destinatiei economice, respectiv dupa provenienta (natura juridica). Criteriile de lichiditate - exigibilitate sunt numai criterii secundare de clasificare: în interiorul structurilor definite de primul criteriu, activele sunt clasificate în ordinea crescatoare a lichiditatii lor, iar pasivele, in ordinea crescatoare a exigibilitatii lor.
Pentru o analiza financiara riguroasa, pe baza criteriilor de lichiditate -
exigibilitate, se impun reclasificari pe termene, aspect realizat cu ajutorul celui de-al treilea cont anual: anexa.
Apelul la criteriile destinatie economica - natura juridica, ca principale criterii de clasificare, a avut ca scop initial sa orienteze informatia bilantiera spre cerintele nationale si ale analizei financiare externe. În acest mod, s-ar fi permis sa se urmareasca, de la un an la altul, fluxurile de resurse si de utilizari, deci sa se determine si sa se valorifice informatiile aferente unui tablou de finantare de tipul tabloului de utilizari si de resurse.
1.3 Standarde Internationale de Contabilitate (IAS 1)
- Prezentarea Situatiilor Financiare
Acest Standard International de Contabilitate revizuit înlocuieste IAS 1, Prezentarea politicilor contabile, IAS 5, Informatiile ce trebuie prezentate în situatiile financiare, si IAS 13, Prezentatre activelor curente si a datoriilor curente, care au fost aprobate de Consiliul IASC in iulie 199
Obiectivul acestui Standard este de a stabili baza pentru prezentarea situatiilor financiare cu scop general, pentru a asigura comparabilitatea, atât cu situatiile financiare ale întreprinderii pentru perioadele precedente, cât si situatiile financiare ale altor întreprinderi. Obiectivul situatiilor financiare cu scop general este de a oferi informatii despre pozitia financiara, performanta si fluxurile de numerar ale unei întreprinderi. Situatiile financiare prezinta, de asemenea, rezultatele gestiunii resurselor încredintate conducerii întreprinderilor. Pentru a atinge acest obiectiv, situatiile financiare ofera informatii despre:
activele;
datoriile;
capitalul propriu;
veniturile si cheltuielile, inclusiv câstigurile si pierderile;
fluxurile de numerar ale întreprinderii.
Responsabilitatea întocmirii si prezentarii situatiilor financiare revine consiliului de administratie si/sau altui organ de conducere a întreprinderii.
Un set complet de situatii financiare include urmatoarele componente:
bilantul;
contul de profit si pierdere;
o situatie care sa reflecte fie:
toate modificarile capitalului propriu; fie
modificarile capitalului propriu, altele decât acelea provenind din tranzactiile de capital cu proprietarii si distribuirii catre proprietari;
situatia fluxurilor de numerar;
politicile contabile si notele explicative.
Bilantul trebuie sa cuprinda elementele - rânduri care prezinta, cel putin, urmatoarele valori:
(a) terenuri si mijloace fixe;
(b) active necorporale;
(c) active financiare (fara valorile de la d), f) si g));
(d) investitii financiare contabilizate prin metoda punerii în echivalenta;
(e) stocuri;
(f) creante comerciale si de alta natura;
(g) numerar si echivalente de numerar;
(h) datorii comerciale si de alta natura;
(i) datorii si active fiscale asa cum sunt cele cerute de IAS 12, Impozit pe profit;
(j) provizioane;
(k) datorii pe termen lung purtatoare de dobânda;
(l) interes minoritar;
(m) capital emis si rezerve.
Alte elemente - rânduri, titluri si subtotaluri trebuie prezentate în bilant atunci când un Standard International de Contabilitate o cere sau când o astfel de prezentare este necesara pentru a prezenta fidel pozitia financiara a întreprinderii.
O întreprindere trebuie sa prezinte, fie în bilant, fie în notele la acesta alte subclasificari ale elementelor - rânduri prezentate, clasificate într-o maniera corespunzatoare activitatii întreprinderii. Fiecare element trebuie subclasificat, atunci când este cazul, dupa natura sa, iar sumele de platit sau de încasat de la întreprinderea mama, filiale si întreprinderi asociate si alte parti afiliate trebuie prezentate separat.
Întreprinderile trebuie sa prezinte în bilant sau în note urmatoarele informatii:
pentru fiecare clasa de capital social;
numarul de actiuni autorizate;
numarul actiunilor emise si pastrate integral, si emise dar nevarsate integral;
valoarea nominala pe actiune sau faptul ca actiunile nu au valoare nominala;
o reconciliere a numarului actiunilor existente la începutul si la sfârsitul anului;
drepturile, preferintele si restrictiile atasate clasei respective inclusiv restrictiile asupra repartizarii dividendelor si repartizarii capitalului;
actiunile în întreprindere detinute de întreprinderea însasi sau de filiale sau societati asociate ale întreprinderii; si
actiuni rezervate pentru emisiune în baza optiunilor de conversie si contractelor de vânzare, inclusiv termenele si sumele.
descrierea naturii si scopului fiecarei rezerve din cadrul capitalului propriu;
valoarea dividendelor care au fost propuse sau declarate dupa data bilantului, dar înainte ca situatiile financiare sa fie autorizate pentru depunere;
valoarea dividendelor preferentiale cumulative nerecunoscute.
O întreprindere fara capital social, cum ar fi societatile de persoane, trebuie sa prezinte informatii echivalente celor cerute mai sus, evidentiindu-se miscarile pe parcursul perioadei pentru fiecare categorie de participatie la capitalul propriu, precum si drepturile, preferintele si restrictiile atasate fiecarei categorii de interes de capital.
Contul de profit si pierdere trebuie sa includa, cel putin, elemente -
rânduri care sa prezinte alte valori:
(a) venituri;
(b) rezultatele activitatii de exploatare;
(c) costurile de finantare;
(d) partea din profituri si pierderi aferenta întreprinderilor asociate si in participatie contabilizata prin metoda punerii în echivalenta;
(e) cheltuielile cu impozitul pe profit;
(f) profitul sau pierderea din activitatile curente;
(g) elementele extraordinare;
(h) interesul minoritar; si
(i) profitul net sau pierderea neta a perioadei.
Întreprinderile trebuie sa prezinte, fie în contul de profit si pierdere, fie în notele la contul de profit si pierdere, o analiza a cheltuielilor utilizând o clasificare bazata fie pe natura chetuielilor, fie pe functia lor în cadrul întreprinderii.
Notele la situatiile financiare ale unei întreprinderi trebuie:
(a) Sa prezinte informatii despre bazele de întocmire a situatiilor financiare si despre politicile contabile specifice selectionate si aplicate pentru tranzactii si evenimente semnificative;
(b) Sa prezinte informatiile cerute de Standardele Internationale de Contabilitate care nu sunt prezentate în alta parte în situatiile financiare; si
(c) Sa ofere informatii suplimentare care nu sunt prezentate în situatiile financiare, dar care sunt necesare pentru o prezentare fidela.
Notele la situatiile financiare trebuie prezentate într-un mod sistematic. Fiecare element din bilant, contul de profit si pierdere si situatia fluxurilor de numerar, trebuie sa faca trimitere la toate informatiile aferente din note.
1.4 Componentele bilantului contabil
Documentele contabile de sinteza se compun din Bilant sau Contul situatiei patrimoniului, Contul de Profit si pierdere, Anexa la bilant si Raportul de gestiune.
Bilantul contabil se întocmeste obligatoriu anual, precum si în situatia fuziunii sau încetarii activitatii agentilor economici. El se compune din:
Bilant
Contul de profit si pierdere
Anexe la bilant
1.4.1 Bilantul
Bilantul furnizeaza informatii despre situatia financiara a întreprinderii si, în special, referitoare la resursele economice pe care ea le controleaza, la datorii si la efectele tranzactiilor, evenimentelor si circumstantelor susceptibile sa modifice resursele si datoriile.
Orice întreprindere sau agent economic dispune de un anumit patrimoniu care, în totalitatea si structuralitatea sa, împreuna cu rezultatul exercitiului, se regaseste în obiectul contabilitatii financiare.
Patrimoniul, în spiritul conceptiei economico-juridice, este constituit din totalitatea bunurilor corporale si necorporale, a drepturilor si obligatiilor ce caracterizeaza situatia unitatii patrimoniale la un moment dat. Aceste componente sunt denumite în mod firesc elemente patrimoniale, iar fiecare dintre ele are o anumita structura sau mai multe diviziuni care sunt denumite, de asemenea, elemente patrimoniale. Fiecare element patrimonial trebuie sa fie exprimat în bani, ceea ce îi confera valoare pecuniara.
Patrimoniul pe care îl detine agentul economic se prezinta pentru informare si analiza, în totalitatea si structuralitatea sa, prin intermediul bilantului contabil, care constituie lucrarea contabila de închidere a exercitiului financiar.
Bilantul contabil constituie, totodata, o reprezentare a utilizarilor si resurselor unitatii patrimoniale, ceea ce se realizeaza prin intermediul activului si respectiv pasivului sau, sub forma unei egalitati permanente ce se exprima astfel:
|
UTILIZĂRI RESURSE ACTIV PASIV |
Fiecare dintre cele doua parti ale bilantului contabil, activ si pasiv, este structurata sau divizata avându-se în vedere câte doua criterii si anume:
pentru activ: modul de utilizare sau natura
economica si lichiditatea (crescatoare);
pentru pasiv: modul de finantare sau
natura juridica si exigibilitatea (crescatoare).
În functie de criteriile de mai sus elementele patrimoniale de activ se divizeaza în doua grupe si anume:
Active imobilizate
Active circulante
În grupa activelor imobilizate, a caror lichiditate se extinde la o perioada mai mare de un an, sunt delimitate urmatoarele subgrupe:
a) Imobilizari necorporale, unde se încadreaza: Cheltuielile de constituire; Cheltuielile de cercetare-dezvoltare; Alte imobilizari necorporale si Imobilizari necorporale în curs;
b) Imobilizari corporale, care cuprind: Cladiri si constructii speciale; Masini si utilaje; Alte imobilizari corporale si Imobilizari corporale în curs;
c) Imobilizari financiare, respectiv:Titluri de participare; Alte titluri imobilizate si Creante imobilizate.
În grupa activelor circulante, care se refera la valorile economice de consum si circulatie a caror lichiditate este mai mica sau cel mult egala cu un an, sunt delimitate patru subgrupe si anume:
a) Stocuri, unde se încadreaza: Stocurile de materii prime, Materialele consumabile; Obiecte de inventar; Baracamente; Productia în curs de executie si produse; Animale; Marfuri si ambalaje;
b) Creante, care sunt constituite din: Avansuri acordate furnizorilor; Clienti si conturi asimilate; Actionari - capital subscris si nevarsat; Alte creante;
c) Investitii pe termen scurt, care contin: Titluri de plasament; Ajustari pentru pierderea de valoare a conturilor de trezorerie;
d) Casa si Conturi la banci, unde se încadreaza: Conturi la banci, Casa si Acreditive.
În cadrul activului bilantier sunt delimitate înca sapte grupe si anume: (1) Cheltuielile înregistrate în avans; (2) Datorii: sume care trebuie platite într-o perioada de pâna la un an; (3) Active circulante nete sau datorii nete; (4) Total active minus datorii curente; (5) Datorii: sume care trebuie platite într-o perioada mai mare de un an; (6) Provizioane; (7) Venituri în avans care includ si subventiile pentru investitii.
La rândul lor, elementele patrimoniale de pasiv se grupeaza în Capital si Rezerve.
În aceasta grupa, care reprezinta finantarea proprie sau resursele proprii, sunt încadrate urmatoarele elemente patrimoniale: Capitalul social sau individual, din care: Capitalul subscris varsat si nevarsat si patrimoniul regiei; Prime de capital, Rezerve din reevaluare; Rezerve; Rezultatul reportat; Rezultatul exercitiului (profit sau pierdere); Patrimoniu public.
1.4.2 Contul de profit si pierdere
Contul de profit si pierdere este o alta componenta a bilantului contabil.
Contul de profit si pierdere s-a introdus ca o necesitate a controlului respectarii interesului fiscal al statului si în acelasi timp, ca o necesitate a informarii oricarui manager, administrator, al organelor de decizie privind sursele de profit si structura cheltuielilor unitatii patrimoniale pentru exercitiul financiar încheiat.
Prin structura pe care o are, Contul de profit si pierdere, asigura detalierea sau cunoasterea modalitatii de constituire a rezultatului obtinut prin compararea valorilor privind vânzarile - denumite generic venituri - cu cele referitoare la consumurile sau utilizarile de resurse aferente veniturilor obtinute - denumite cheltuieli - dupa ecuatia:
VENITURI - CHELTUIELI REZULTAT
SAU
VENITURI CHELTUIELI REZULTAT
Ca forma, Contul de "Profit si pierdere" se poate prezenta:
- sub forma de tablou bilateral sau forma de cont (schema orizontala);
- sub forma de lista (schema verticala).
n ambele cazuri, cheltuielile si veniturile sunt grupate în trei categorii:
cheltuieli si venituri din exploatare;
cheltuieli si venituri financiare;
cheltuieli si venituri extraordinare.
Separarea cheltuieli si venituri extraordinare de cele curente este necesara pentru ca utilizatorii conturilor sa poata cunoaste incidenta regulilor fiscale derogatorii de regulile contabile sau a unor operatii de natura neobisnuita, cu grad mare de anormalitate fata de activitatile ordinare, în bilant sau contul de profit si pierdere.
Rezultatul exercitiului poate fi favorabil, fiind denumit profit sau nefavorabil si denumit pierdere, dupa cum veniturile sunt mai mari decât cheltuielile si respectiv cheltuielile mai mari decât veniturile.
În cadrul Contului de profit si piedere, ca de altfel în ansamblul contabilitatii financiare, veniturile si cheltuielile sunt prezentate în functie de câte doua criterii si anume:
pentru venituri: natura activitatii
si natura rezultatelor;
pentru cheltuieli: natura activitatii
si natura resurselor utilizate.
În raport cu natura activitatii, atât veniturile cât si cheltuielile, precum si rezultatul exercitiului, se delimiteaza în trei grupe si anume: din exploatare; financiare; din activitatea extraordinara. Totodata, rezultatul cumulat al activitatilor de exploatare si financiare constituie rezultatul curent al exercitiului.
Veniturile obtinute, în functie de natura rezultatelor se delimiteaza în:
venituri din vânzari; venituri din productia stocata; venituri din productia de imobilizari; alte venituri din exploatare; venituri din interese de participare; venituri din alte investitii si împrumuturi care fac parte din activele imobilizate; venituri din dobânzi; alte venituri financiare; venituri extraordinare.
La rândul lor, cheltuielile efectuate în raport cu natura resurselor utilizate sunt structurate astfel: cheltuieli cu materiile prime si materialele consumabile;alte cheltuieli externe; cheltuieli privind marfurile; cheltuieli cu personalul;ajustari de valoareprivind imobilizarile si activele circulante; alte cheltuieli de exploatare; cheltuielile privind prestatiile externe; cheltuieli cu alte impozitele, taxe si varsaminte asimilate; cheltuieli cu depagubiri, donatii si active cedate; cheltuieli cu dobânzile de refinantare; ajustari privind provizioanele; ajustari de valoare privind imobilizarile financiare; cheltuieli cu dobânzile; alte cheltuieli financiare; cheltuieli extraordinare.
Avându-se în vedere faptul ca se face o delimitare riguroasa între activitatile de exploatare curenta, financiare si extraordinare, Contul de profit si pierdere este structurat în câte doua grupe pentru fiecare dintre acestea - o grupa de venituri si o alta grupa pentru cheltuieli.
Rezultatul obtinut (profit sau pierdere) se determina în mod distinct pentru fiecare din cele trei grupe de activitati si în mod cumulat atât pentru primele doua grupe (rezultatul curent), cât si pentru toate cele trei grupe, inclusiv grupa privind impozitul pe profit, în vederea obtinerii rezultatului final al exercitiului.
1.4.3 Anexa
A treia componenta a bilantului anual, dupa bilantul propriu-zis si contul de profit si pierdere este anexa la bilant, considerata deci parte integranta a lucrarilor de sinteza si raportare contabila anuale.
Anexa la bilant reprezinta un set de situatii financiare care cuprind informatii complementare si explicative în raport cu bilantul si contul de profit si pierdere, precum si o prezentare sub forma de text privind regulile si metodele contabile si de date complementare.
Informatia financiara cuprinsa în anexa la bilant, pentru a putea fi înteleasa, trebuie sa fie sintetica si limitata la aspecte importante. Prin urmare, anexa la bilant trebuie sa raspunda urmatoarelor cerinte:
sa
fie la îndemâna unui numar mare de utilizatori si de aceea informatiile
furnizate nu trebuie sa fie abundente sau excesiv de tehnice;
sa furnizeze toate datele semnificative ce
au importanta relativa pentru unitate sau terti;
sa fie clara si, în acelasi
timp, succinta.
Sub aspectul structurii sale, informatiile cuprinse în anexa la bilant se grupeaza astfel:
informatii despre anumite posturi de bilant;
informatii privind rezultatul exercitiului;
alte informatii privind regulile si
metodele contabile si date complementare.
Primele doua tipuri de informatii sunt concretizate în diverse situatii cu caracter obligatoriu, prezentate sub forma de tablouri. Celelalte informatii furnizate pot fi obligatorii sau nu si sunt prezentate sub forma de lista.
Formularele ce cuprind informatii din prima categorie, respectiv despre anumite posturi de bilant, sunt:
Situatia stocurilor si productiei în curs de executie
(cod 22) care prezinta valorile brute de la finele si începutul
anului ale existentelor de stocuri ca: materii prime, materiale
consumabile, obiecte de inventar, productie în curs de executie,
produse, marfuri si ambalaje etc;
Situatia creantelor si
datoriilor (cod 23) care cuprinde soldul la sfârsitul anului al creantelor
si datoriilor, într-o anumita structura, grupate în functie
de termenele de lichidare al creantelor si termenele de exigibilitate
a datoriilor;
Situatia altor provizioane (cod24)
care reda situatia provizioanelor la începutul si sfârsitul
anului ca si constituirea si anularea lor în cursul anului, grupate
pe feluri de provizioane si elemente patrimoniale la care se refera;
Date informative (cod 25) ce se refera
la rezultatele înregistrate, situatia unor indicatori, evolutia
creditelor, regularizarile cu bugetul statului si investitiile
straine în România;
Platile restante (cod 26),
situatie ce cuprinde referiri la platile restante provenite din
neachitarea la timp a furnizorilor, creditorilor, creditelor bancare si a
obligatiilor fata de buget;
Impozite, taxe si obligatii
datorate si varsate (cod 27) - o situatie ce cuprinde
datoriile, varsamintele, sumele ramase de varsat ori varsate
în plus aferente unor obligatii fiscale sau fondurilor speciale, grupate
pe urmatoarea structura: bugetul de stat, bugetele locale, fondurile
speciale si TVA de recuperat;
Situatia activelor imobilizate (cod 28)
care ofera informatii privind soldurile si miscarile
anuale ale imobilizarilor necorporale, corporale si financiare cu
referire la valoarea lor bruta, amortizari si provizioane pentru
depreciere.
Informatiile privind rezultatele exercitiului, deci cele din a doua grupare a indicatorilor din anexa la bilant, sunt cuprinse în formularul Repartizarea profitului (cod 21), ce cuprinde destinatiile date profitului unitatii economice obtinut în exercitiul financiar cum sunt: rezerve legale, acoperirea pierderilor din anii precedenti, fond de participare la profit, cota managerului, fond de investitii, dividende etc.
În sfârsit în a treia categorie de informatii ce fac parte din anexa la bilant este cuprinsa anexa "Alte informatii privnd regulile si metodele contabile si date complementare" (fara cod) ce ofera informatii privind metodele utilizate în evaluarea elementelor patrimoniale, a amortizmentelor si provizioanelor, derogari de la principiile generale ale contabilitatii, angajamente financiare reflectate în conturi în afara bilantului si alte informatii semnificative.
1.4.4. Raportul de gestiune
Raportul de gestiune însoteste lucrarile de sinteza si raportare contabila anuala, fiind întocmit de administratorii unitatii, ai contine la fel ca si anexa la bilant, informatii relevante privitoare la activitatea unitatii, necuprinse în Bilant sau Contul de profit si pierdere.
Raportul de gestiune contine, în principal, urmatoarele:
prezentarea situatiei unitatii
patrimoniale si evolutia sa previzibila;
elementele deosebite intervenite în activitatea
unitatii patrimoniale dupa încheierea exercitiului;
participatie de capital la alte unitati;
activitatea si rezultatele de ansamblu ale
sucursalelor si ale altor subunitati proprii;
activitate de cercetare-dezvoltare;
alte
referiri cu privire la activitatea desfasurata care sunt
considerate necesare a fi înscrise n raportul de gestiune.
LUCRARE PRACTICĂ LA
SC CORSAR SISTEM SRL ARAD
Societatea comerciala CORSAR SISTEM este o societatea cu raspundere limitata, înfiintata la data de 19.07.2005. Obiectul de activitate principal al societatii este "Lucrari de instalatii electrice". Ca si activitate secundara, are ca obiect vânzarea materialelor si produselor necesare executarii lucrarilor, respectiv cabluri, prize, componente de computer.
Capitalul social varsat al societatii este de 200 lei, împartit într-un numar de 20 de parti sociale a câte 10 lei fiecare.
Obiectul principal de activitate fiind de prestari servicii, veniturile obtinute se înregistreaza în baza facturilor emise conform contractelor de prestari servicii încheiate cu clientii.
Prestarile de servicii constau în realizarea retelelor de calcultoare si întretinerea acestora.
Pâna în prezent societatea are încheiate 3 bilanturi anuale: pe anii 2005, 2006 si 2007.
Pentru încheierea bilantului contabil la 31.12.2007 s-au efectuat lucrarile premergatoare acestuia, respectiv înregistrarea în contabilitate a tuturor documentelor privind aprovizionarilor cu materiale si marfuri, privind prestarile de servicii de la terti, platile efectuate în numerar si prin transfer bancar, veniturile obtinute în baza facturilor emise atât pentru prestari cât si pentru vânzari. De asemenea, s-a efectuat inventarierea patrimoniului nerezultând diferente între faptic si scriptic.
S-a stabilit rezultatul exercitiului, respectiv profitul, determinându-se veniturile impozabile si neimpozabile, cheltuielile deductibile si nedeductibile. Dupa stabilirea profitului impozabil si calcularea impozitului pe profit, s-a stabilit de adunarea generala a asociatilor ca profitul net rezultat ramâne nerepartizat.
Ultimul pas înainte de întocmirea bilantului contabil este definitivarea balantei de verificare la 31.12. 2007 si listarea acesteia cu ajutorul programului informatic existent.(anexa nr. 1)
Întrucât societatea are o cifra de afaceri de 81.039 lei, un numar de 1 salariat si total active ce se încadreaza în grupa societatilor care trebuie sa întocmesca Bilant prescurtat (anexa nr. 2), Contul de profit si pierdere (anexa nr. 3) si note explicative la situatiile financiare anuale simplificate (anexa nr. 6).
Totodata, societatea completeaza formularul cod 30 Date informative (anexa nr. 4) si formularul cod 40 Situatia activelor imobilizate (anexa nr. 5).
Din analiza bilantului contabil, prin comparatia soldurilor de la începutul si sfâsitul perioadei, observam o dezvoltare a activitatii dupa urmatoarele criterii:
În cursul anului 2007 s-a facut o achizitie de imobilizari corporale care duce la majorarea considerabila a activului fata de anul precedent.
Activele circulante nete sunt de 2,4 ori mai mari în anul 2007 fata de 2006.
Rezervele au crescut prin repartizarea profitului obtinut în anul 2006 pe rezerve.
Capitalurile totale din 2007 depasesc de 6 ori pe cele din 2006.
În ceea ce priveste Contul de profit si pierdere observam ca, cu toate ca cifra de afaceri s-a dublat, profitul net obtinut este de aproape 4 ori în anul 2007 fata de 2006, ceea ce demonstreaza maturitate în administrarea afecerii, a veniturilor si cheltuielilor aferente.
Comparatiile între cele doua exercitii financiare rezulta si din indicatorii economico - financiari calculati si anume:
2006 2007
INDICATORI DE LICHIDITATE :
a) Indicatorul lichiditatii curente
(indicatorul capitalului circulant) 1,50 1,20
ACTIVE CURENTE
DATORII CURENTE
b) Indicatorul lichiditatii imediate 1,25 0,47
(indicatorul test acid)
ACTIVE CURENTE- STOCURI
DATORII CURENTE
INDICATORI DE RISC :
a) Indicatorul gradului de indatorare 0 % 142,87 %
CAPITAL IMPRUMUTAT * 100
CAPITAL PROPRIU
b) Indicatorul privind acoperirea dobanzilor 0 57,68
PROFIT INAINTEA PLATII DOBANZII SI IMPOZITULUI PE PROFIT
CHELTUIELI CU DOBANDA
3. INDICATORI DE ACTIVITATE (indicatori de gestiune) :
a) Viteza de rotatie a debitelor-clienti 5,46 6,30
SOLDUL MEDIU CLIENTI x 365
CIFRA DE AFACERI
b) Viteza de rotatie a creditelor -furnizori 5,10 76,96
SOLDUL MEDIU FURNIZORI x 365
ACHIZITII DE BUNURI
c) Viteza de rotatie a activelor totale 5,93 1,75
CIFRA DE AFACERI
TOTAL ACTIVE
4. INDICATORI DE PROFITABILITATE:
a)Rentabilitatea capitalului angajat 1,58 1,01
PROFITUL INAINTEA PLATII DOBANZII SI A IMPOZITULUI PE PROFIT
CAPITALUL ANGAJAT
Bilantul contabil a fost întocmit pe baza datelor din balanta de verificare analitica si sintetica la 31.12.2007 cu respectarea normelor metodologice.
Viziunea generala asupra bilantului este una functionala. Elementele patrimoniului întreprinderii sunt clasificate în activ si pasiv, conform destinatiei economice, respectiv dupa provenienta (natura juridica). Criteriile de lichiditate - exigibilitate sunt numai criterii secundare de clasificare: în interiorul structurilor definite de primul criteriu, activele sunt clasificate în ordinea crescatoare a lichiditatii lor, iar pasivele, în ordinea crescatoare a exigibilitatii lor.
Concluzia este aceea ca acest document financiar de sinteza constituie nu numai un instrument util conducerii întreprinderii, dar si o forma de satisfacere a cerintelor informationale ale utilizatorilor externi.
|
