Indicate whether the sentence or statement is true or
false.
1. Cheltuielile in avans reprezinta valori care asigura alocarea asupra
fiecarui exercitiu financiar atat a
cheltuielilor proprii cat si a celor care nu-i sunt proprii.
2. Sursele de finantare proprii exprima fondurile sau capitalurile
furnizate de terti, pentru care unitatea patrimoniala trebuie sa restituie un
echivalent valoric sau sa acorde o prestatie
3. Efectele de platit reprezinta obligatiile datorate de societatile din
cadrul grupului in relatiile de decontare ale societatii-mama cu filialele sale
4. In
cadrul intreprinderii X are loc urmatoarea operatie:
Se primeste un credit
bancar pe termen lung in valoare de 10.000 u.m. Operatia produce modificari patrimoniale de tipul:
A + x = P + x
5. Formulele contabile de stornare in rosu sunt acele formule contabile ce se intocmesc pentru inregistrarea operatiilor economice
care au loc in mod obisnuit, curent, in cadrul intreprinderii
6. Cu ajutorul bilantului se realizeaza dubla
inregistrare a operatiilor
7. Potrivit metodei costului istoric retratat,
īn functie de indicele inflatiei, valoarea conturilor anuale
actualizata la inflatie se obtine ca un raport īntre valoarea la cost
istoric a unui element patrimonial si indicele de inflatie.
8. Principiul costului istoric consta in
evaluarea elementelor patrimoniale la costul de origine sau de intrare stabilit
pe baza documentelor justificative
9. Costul istoric nu reflecta valoarea
reala a elementelor patrimoniale la data intrarii lor in gestiunea
intreprinderii.
10. Principiul prudentei impune estimarea cu
precautie a elementelor patrimoniale, astfel incat sa se previna subevaluarea activelor si a
veniturilor, respectiv, supraevaluarea pasivelor si a cheltuielilor.
11.
Valoarea atribuita bunurilor intrate
in patrimoniu prin aport īn natura, obtinute cu titlu gratuit sau prin
donatie se numeste valoare de utilitate
12. Valoarea atribuita bunurilor cumparate se
numeste cost de inlocuire
13. Creantele si datoriile se evalueaza la
valoarea nominala, egala cu suma de lichiditati sau echivalente de lichiditati
ce se vor īncasa, respectiv plati, in schimbul lor
14. Cheltuielile si veniturile nu se evalueaza
prin asocierea acestora cu elementele de activ si pasiv cu care intra in
corespondenta
15. Valoarea de inventar pentru
lichiditatile īn valuta, creante sau datorii exprimate īn
valuta, se stabileste īn functie de cursul de schimb existent la
sfārsitul exercitiului financiar
16. Valoarea de inventar a
disponibilitatilor banesti este egala cu valoarea
contabila de iesire
17. Pentru elementele patrimoniale de activ,
diferentele constatate īn plus īntre valoarea de inventar si valoarea
contabila se īnregistreaza īn
contabilitate
18. Pentru elementele de pasiv, diferentele
constatate īn minus īntre valoarea de inventar si valoarea contabila,
nu se īnregistreaza īn contabilitate
19. Reevaluarea consta īn modificarea si
substituirea valorilor de intrare (contabile, la cost istoric) ale elemen-telor
patrimoniale cu valoarea lor actuala (curenta)
20. Rezervele din reevaluare īsi propaga
efectele fie asupra capital 14514e423o ului social, fie asupra disponibilitatilor
unitatii, conform dispozitiilor legale
21. Forma unilaterala a contului se
caracterizeaza prin aceea ca īntr-o parte a contului exista o
singura serie de coloane pentru numarul curent, data si
explicatia operatiei economice sau financiare care se
īnregistreaza, numai daca daca
sunt cresteri , iar coloanele de sume debitoare,
sume creditoare si de sold sunt alaturate
22. Forma sah a contului se
caracterizeaza prin aceea ca atāt pentru debit, cāt si pentru credit
se deschide cāte o fisa distincta, īn care debitul apare īn
corespondenta cu conturile debitoare, iar creditul, īn
corespondenta cu conturile creditoare
23. Forma contului cu duble valori se
caracterizeaza prin aceea ca, indiferent de modelul sub care se
prezinta contul respectiv (bilateral, unilateral, sah etc.), acesta
are coloane pentru īnscrierea sumelor atāt īn moneda nationala, cāt
si īn moneda straina
24. Debitul si creditul contului
reprezinta denumirile celor doua parti opuse ale acestuia
ce permit separarea celor doua tipuri de modificari (cresteri
si micsorari), pe care le determina operatiile
economice si financiare ce se īnregistreaza cu ajutorul conturilor.
25. A debita un cont īnseamna a īnregistra o
suma īn partea dreapta a contului
26. Inchiderea contului presupune trecerea soldului
lor final īn partea opusa aceleia din care a provenit, adica īn
partea cu totalul sumelor mai mare, astfel īncāt, adunat la acest total, cele
doua parti ale contului sa se afle īn echilibru
27. Explicatia tranzactiilor īnregistrate
īn cont are drept scop cunoasterea anumitor date īn legatura cu
operatia respectiva, īn vederea identificarii ei cu
usurinta, a īntelegerii sensului si continutului
acesteia
28. Explicatia descriptiva consta īn
indicarea debitului sau creditului contului utilizat la īnregistrarea
operatiei respective, precum si a denumirii celuilalt cont
corespondent ce participa la īnregistrarea operatiei, potrivit
cerintelor dublei īnregistrari
29. Explicatia contabila a contului consta in
explicarea pe scurt a operatiei economice sau financiare cu indicarea
documentului justificativ care a stat la baza operatiei si a datei īn
care a avut loc
30. Conturile de activ prezinta īntotdeauna
sold final debitor sau sunt soldate, iar conturile de pasiv prezinta
īntotdeauna sold final creditor sau sunt soldate.
31.
Dupa sfera de cuprindere, se disting trei
clase de conturi: clasa conturilor sintetice; clasa conturilor analitice; clasa
conturilor cu duble valori
32.
Din punct de vedere al finalitatii
informatiilor pe care le furnizeaza, conturile se īmpart īn numai
doua clase:
- clasa conturilor de gestiune externa
- clasa conturilor de gestiune interna
33.
Internationalizarea contabilitatii
romānesti este sustinuta de armonizarea sistemului contabil
romānesc cu elementele referentialului contabil international al
Consiliului Comisiei Internationale a Standardelor Contabile, IASB.
34. Īn prezent, realizarile IASB constau, īn
principal, īn elaborarea unui Cadru general pentru īntocmirea si
prezentarea situatiilor financiare, denumit si Cadru
conceptual, aprobat de catre IASB īn aprilie 1999 si publicat īn
iulie 1999, si a unui numar de 49 de norme contabile
internationale
35. Patrimoniul reprezinta totalitatea
drepturilor si obligatiilor fara valoare economica,
apartinānd unei persoane fizice sau juridice, precum si bunurile
economice la care acestea se refera
36. Determinarea economica a bunurilor este conferita de continutul si valoarea lor.
37. Din punct de vedere contabil, patrimoniul
trebuie considerat ca fiind o entitate ce cuprinde
elementele materiale si nemateriale ce pot fi exprimate valoric si
care nu īsi pierd individualitatea atunci cānd alcatuiesc o unitate indivizibila
38. Contabilitatea ofera informatii care
stau la baza fundamentarii deciziilor referitoare la investitia,
finantarea, utilizarea si recuperarea valorilor patrimoniale
39.
Ecuatia de echilibru a patrimoniului, este
de forma:
Bunuri
economice = Drepturi - Obligatii
40.
Ecuatia echilibrului intern al patrimoniului este de
forma:
CHELTUIELI ±
REZULTAT = VENITURI
Multiple Choice
Identify the letter of the choice that best completes
the statement or answers the question.
41. Care dintre procedeele de mai jos sunt procedee
specifice metodei contabilitatii ?
a.
observatia,
rationamentul, comparatia
d.
clasificarea,
documentatia, analiza
b.
analiza,
sinteza, inventarierea
e.
documentatia,
evaluarea, calculatia
c.
bilantul,
contul, balanta de verificare
42. Legatura reciproca dintre debitul unui cont si creditul altui cont poarta
denumirea de:
a.
inregistrare cronologica
d.
dubla intregistrare
b.
corespondenta conturilor
e.
dubla reprezentare
c.
inregistrare sistematica
43.
Emisiunea
actiunilor si lansarea acestora pentru subscriere se fac pe baza:
a.
prospectului
de emisiune
d.
balantei de verificare
b.
caietului de sarcini
e.
bilantului contabil
c.
registrului jurnal
44. Formulele contabile de stornare se utilizeaza pentru:
a.
anularea unei formule contabile
efectuate anterior gresit
d.
a se tine seama de
modificarile de sens contrar
b.
stabilirea corespondentei
conturilor
e.
a se efectua inregistrarea
sistematica a operatiilor
c.
inregistrarea operatiilor
economice care au loc in mod obisnuit
Modalitatea prezentare a unei
operatii economice sau financiare prin incadrarea acesteia in debitul unui cont
si in creditul altui cont, sub forma de egalitate valorica, poarta denumirea
de:
a.
articol contabil
d.
formula contabila
b.
inregistrare cronologica
e.
inregistrare sistematica
c.
corespondenta conturilor
46. Intreprinderea "X"
prezinta urmatoarea situatie patrimoniala:
mijloace fixe 28.000;
cheltuieli de constituire 10.000; titluri de participare 14.000; furnizori
3.000; clienti 9.000; terenuri 6.000; creante imobilizate 5.000; materii prime
4.000; capital social 30.000; programe informatice 18.000; obiecte de inventar
5.000; concesiuni si brevete detinute 4.000; credite bancare 50.000; rezultatul
reportat (profit) 20.000.
mijloace fixe 12.000; casa in
lei 6.000; materii prime 20.000; terenuri 10.000; materiale consumabile 18.000;
conturi la banci in lei 4.000; furnizori 9.000; clienti 16.000, impozit pe
salarii datorat 3.000; debitori diversi 5.000; furnizori debitori 7.000; cheltuieli
de constituire 2.000; capital social 25.000; impozit pe profit platit in plus
15.000; efecte de plata 4.000; efecte de primit 3.000; obiecte de inventar
2.000; produse finite 1.000.
a.
d.
b.
e.
c.
48. Una dintre trasaturile de mai jos nu poate fi atribuita
contului. Care este
aceasta?
a.
contul reprezinta un model
de evidenta si calcul in expresie valorica
d.
contul este un model de
inregistrare cronologica a evolutiei patrimoniului
b.
contul este un model de
sistematizare a existentelor si modificarilor de sens contrar
e.
contul reprezinta un model
de individualizare si grupare a situatiei si miscarii elementelor
patrimoniale
c.
contul este procedeul
specific metodei contabilitatii cu ajutorul caruia se realizeaza dubla
reprezentare a patrimoniului
49. Conform
principiului prevalentei economicului asupra juridicului, informatiile
prezentate in situatiile financiare trebuie:
a.
sa reflecte mai ales forma
juridica a evenimentelor si a tranzactiilor
d.
sa puna in evidenta toate
operatiile economice ale intreprinderii
b.
sa reflecte numai realitatea
economica a evenimentelor si tranzactiilor
e.
sa reflecte realitatea
economica a evenimentelor si tranzactiilor, nu numai forma lor juridica
c.
sa reflecte numai realitatea
juridica a evenimentelor si tranzactiilor
50. Care este
marimea datoriilor S.C. "COMDIVERS" S.A., cunoscand urmatoarele elemente:
credite bancare pe termen lung
180.000; furnizori 48.000; clienti 26.000; furnizori de imobilizari 65.000;
imprumuturi din emisiunea de obligatiuni 140.000; efecte de primit 5.000;
clienti creditori 30.000; capital social 25.000; efecte de plata 15.000;
impozit pe profit datorat 3.000; rezultatul reportat (profit) 40.000; debitori
diversi 6.000; TVA de recuperat 16.000; creditori diversi 12.000; dividende de
plata 15.000; furnizori debitori 30.000.
a.
d.
b.
e.
c.
51. Unul din enunturile de mai jos nu
reprezinta o consecinta ce decurge din aplicarea in practica a principiului
specializarii exercitiilor (intalnit in contabilitatea romaneasca sub denumirea
de "principiul independentei exercitiilor"). Care este acesta?
a.
practicarea unei contabilitati
de angajamente
c.
utilizarea in practica contabila
a veniturilor de primit
b.
utilizarea in practica contabila
a cheltuielilor inregistrate in avans
d.
utilizarea in practica
contabila a cheltuielilor de repartizat pe mai multe exercitii
52. Patrimoniul, ca obiect de studiu al contabilitatii, reprezinta:
a.
totalitatea
drepturilor cu valoare economica, apartinand unei persoane fizice sau
juridice
d.
totalitatea
bunurilor cu valoare economica pe care le gestioneaza un agent economic
b.
totalitatea
obligatiilor cu valoare economica, apartinind unei persoane fizice
e.
totalitatea
drepturilor si obligatiilor cu valoare economica, apartinand unei persoane
fizice sau juridice, precum si bunurile economice la care acestea se refera
c.
totalitatea
drepturilor si obligatiilor cu valoare economica, apartinand unei
persoane juridice
53. Imobilizarile necorporale nu cuprind:
a.
cheltuielile de
constituire
d.
concesiunile,
brevetele, licentele, marcile si valorile similare
b.
creantele
imobilizate
e.
alte
imobilizari necorporale
c.
cheltuielile
de dezvoltare
54. In structura activelor circulante nu se includ:
a.
stocuri
d.
investitii
financiare pe termen lung
b.
creante
e.
casa si
conturi la banci
c.
investitii
financiare pe termen scurt
55. Acreditivele reprezinta:
a.
disponibilitati
banesti in lei si in devize aflate in casieria inreprinderii
d.
sume virate
la banci, puse la dispozitia tertilor, pentru efectuarea unor plati in numele
intreprinderii
b.
disponibilitati
banesti an lei si in devize aflate in conturile bancare ale inreprinderii
e.
sume de
bani achitate in cursul exercitiului curent, dar care se refera la servicii
ce vor fi primite in cursul exercitiului urmator
c.
lichiditati
pastrate la banca intr-un cont distinct, la dispozitia unui furnizor, din
care urmeaza a se efectua plati catre acesta, pe masura livrarii bunurilor,
prestarii serviciilor, executarii lucrarilor
56. Una din categoriile de mai jos nu intra in
structura pasivului, conform normelor contabile romanesti. Care este aceasta?
a.
capital si
rezerve
d.
datorii
b.
cheltuieli
in avans
e.
venituri in
avans
c.
provizioane
pentru riscuri si cheltuieli
57. In structura imobilizarilor
corporale nu se includ:
a.
terenuri si
constructii
d.
alte
instalatii, utilaje si mobilier
b.
instalatii
tehnice si masini
e.
avansuri si
imobilizari corporale in curs de executie
c.
creante
imobilizate
58. Fondul comercial este recunoscut ca activ :
a.
atunci cand
rezulta din achizitia unei alte intreprinderi al carei cost de achizitie este
mai mic decat valoarea de piata a activelor nete dobandite
d.
atunci cand
rezulta din achizitia unei alte intreprinderi al carei cost de achizitie este
acelasi cu valoarea de piata a activelor nete dobandite
b.
atunci cand
rezulta din achizitia unei alte intreprinderi al carei cost de achizitie este
mai mare decat valoarea de piata a activelor nete dobandite, mai putin
datoriile preluate
e.
in faza de
negociere a contractului de achizitie a unei alte intreprinderi
c.
atunci cand
rezulta din achizitia unei alte intreprinderi al carei cost de achizitie este
mai mic decat valoarea de piata a activelor nete dobandite
59. In categoria stocurilor nu se includ:
a.
materiile
prime si materialele consumabile
d.
produsele
finite si marfurile
b.
productia
in curs de executie
e.
avansurile
pentru cumparari de stocuri
c.
acreditivele
60. Datoriile comerciale sunt delimitate sub forma:
a.
furnizorilor
si efectelor de platit
d.
furnizorilor
si creantierilor
b.
furnizorilor
si efectelor de primit
e.
furnizorilor
si debitorilor diversi
c.
furnizorilor
si efectelor comerciale
61. Urmatoarea operatie are loc in cadrul unei intreprinderi: Se
diminueaza capitalul social cu suma de
5.000 lei, prin retragerea unui actionar.
Operatia
produce modificari patrimoniale de tipul:
a.
A + x = P + x
c.
A = P + x - x
b.
A - x = P - x
d.
A = P + x - x
62. Cadrul conceptual al IASB prevede ca, pentru a fi utile in raport cu
cerintele utilizatorilor, informatiile contabile trebuie sa indeplineasca
anumite caracteristici calitative. Una dintre caracteristicile de mai jos nu
este prevazuta de cadrul conceptual al IASB. Care este aceasta?
a.
inteligibilitatea
d.
credibilitatea
b.
comparabilitatea
e.
relevanta
(pertinenta)
c.
exhaustivitatea
63. IASB defineste elementele pe baza carora sunt intocmite situatiile
financiare, grupandu-le in clase corespunzatoare, conform caracteristicilor lor
economice. Aceste clase sunt denumite:
a.
structurile
situatiilor financiare
d.
elementele
situatiilor financiare
b.
caracteristicile
calitative ale situatiilor financiare
e.
informatiile
situatiilor financiare
c.
rubricile
situatiilor financiare
64. Care dintre procedeele de mai jos sunt procedee
specifice metodei contabilitatii?
a.
observatia, rationamentul,
comparatia
d.
bilantul, contul, balanta de
verificare
b.
analiza, sinteza,
inventarierea
e.
clasificarea, documentatia,
analiza
c.
documentatia, evaluarea,
calculatia
65. Pentru a fi utile in raport cu cerintele utilizatorilor, cadrul
conceptual al IASB stabileste caracteristicile calitative pe care trebuie sa le
indeplineasca informatiile contabile. Care dintre acestea sunt corecte?
66. Dispuneti de urmatoarele date din patrimoniu: cheltuieli de constituire
2.000 u.m.; amenajari de terenuri 4.000 u.m.; imobilizari necorporale 1.000
u.m.; impozit pe salarii 1.600 u.m.; imprumuturi bancare pe termen lung si
mediu 4.000 u.m.; furnizori-debitori 1.000 u.m; produse finite 2.000 u.m.
Care este valoarea activulelor circulante si valoarea
datoriilor?
a.
3.000 u.m.
si 5.600 u.m.
d.
4.400 u.m.
si 4.000 u.m.
b.
2.000 u.m.
si 6.600 u.m.
e.
5.600 u.m.
si 3.000 u.m.
c.
4.000 u.m.
si 4.400 u.m
67. In
scopul realizarii obiectivului sau, metoda contabilitatii foloseste o serie de
procedee.
Care dintre urmatoarele grupe de procedee sunt utilizate
si de alte discipline economice?
documentatia,
observatia, rationamentul, balanta de verificare
e.
bilantul,
observatia, sinteza, evaluarea
c.
bilantul,
contul, analiza, evaluarea
68. Una
dintre urmatoarele reguli referitoare la functionarea conturilor nu este
corecta.
Care este aceasta?
a.
conturile
de activ incep sa functioneze prin a se debita
d.
conturile
de pasiv se debiteaza cu micsorarile de pasiv
b.
conturile
de pasiv se crediteaza cu micsorarile de pasiv
e.
conturile de
activ prezinta sold final debitor sau sunt soldate
c.
conturile
de activ se debiteaza cu maririle de activ
69. Rulajul contului reprezinta:
a.
existentul
valoric la un moment dat al elementului patrimonial urmarit cu ajutorul
contului respectiv
c.
continutul
economic al elementului a carui evidenta se tine cu ajutorul contului
b.
miscarea
sau totalul sumelor inregistrate intr-o perioada de gestiune in debitul sau
creditul unui cont
d.
existentul
valoric, la inceputul perioadei de gestiune, al elementului patrimonial
urmarit cu ajutorul contului respectiv
70. Care
este formula contabila corecta a
urmatoarei tranzactii:
Se constituie
o intreprindere care subscrie si emite un numar de 2.000 actiuni, la o valoare
nominala de 10 lei/actiune
a.
Decontari
cu asociatii privind capitalul =
Capital subscris nevarsat 20.000
b.
Capital
subscris nevarsat = Decontari cu
asociatii privind capitalul 20.000
c.
Capital
subscris varsat = Decontari cu
asociatii privind capitalul 2.000
d.
Decontari
cu asociatii privind capitalul =
Capital subscris varsat 20.000
71. In
urma analizei contabile se stabileste urmatoarea formula contabila:
Materii prime
= Furnizori 10.000 lei. Aceasta reprezinta:
a.
plata, prin
banca, catre furnizori, a sumei de
10.000 lei pentru materiile prime aprovizionate
b.
aprovizionarea
cu materii prime de la furnizori cu suma de 10.000 lei
c.
plata in
numerar, catre furnizori, a sumei de
10.000 lei pentru materiile prime aprovizionate
d.
aprovizionarea
cu materiale consumabile de la furnizori pentru suma de 10.000 lei
72. In
contabilitate cheltuielile reprezinta:
a.
cresteri de
avantaje economice in cursul perioadei contabile, sub forma de iesiri sau
diminuari ale valorilor activelor sau cresteri de datorii, care au ca efect
diminuarea capitalurilor proprii, sub alte forme decat distribuirile in beneficiul
proprietarilor capitalului
b.
diminuari
de avantaje economice in cursul perioadei contabile, sub forma de intrari sau
cresteri ale valorilor activelor sau cresteri de datorii, care au ca efect
diminuarea capitalurilor proprii, sub alte forme decat distribuirile in
beneficiul proprietarilor capitalului
c.
diminuari
de avantaje economice in cursul perioadei contabile, sub forma de iesiri sau
diminuari ale valorilor activelor sau cresteri de datorii, care au ca efect
cresterea capitalurilor proprii, sub alte forme decat distribuirile in
beneficiul proprietarilor capitalului.
d.
diminuari
de avantaje economice in cursul perioadei contabile, sub forma de iesiri sau
diminuari ale valorilor activelor sau cresteri de datorii, care au ca efect
diminuarea capitalurilor proprii, inclusiv sub forma de distribuiri in beneficiul proprietarilor
capitalului.
e.
diminuari
de avantaje economice in cursul perioadei contabile, sub forma de iesiri sau
diminuari ale valorilor activelor sau cresteri de datorii, care au ca efect
diminuarea capitalurilor proprii, sub alte forme decat distribuirile in
beneficiul proprietarilor capitalului.
73. In contabilitate, veniturilereprezinta:
a.
cresteri de avantaje
economice in cursul perioadei contabile sub forma de intrari sau cresteri ale
activelor sau diminuari ale datoriilor, care se concretizeaza in cresteri ale
capitalului propriu, altele decat cele rezultate din contributii ale
actionarilor.
b.
cresteri de avantaje
economice in cursul perioadei contabile sub forma de iesiri sau diminuari ale activelor sau
diminuari ale datoriilor, care se concretizeaza in cresteri ale capitalului
propriu, altele decat cele rezultate din contributii ale actionarilor.
c.
cresteri de avantaje
economice in cursul perioadei contabile sub forma de intrari sau cresteri ale
activelor sau diminuari ale datoriilor, care se concretizeaza in scaderi ale
capitalului propriu, altele decat cele rezultate din contributii ale
actionarilor.
d.
cresteri de avantaje
economice in cursul perioadei contabile sub forma de intrari sau cresteri ale
activelor sau diminuari ale datoriilor, care se concretizeaza in cresteri ale
capitalului propriu, rezultate din
contributii ale actionarilor.
74. Unul
din componentele de mai nu este avut in vedere de evaluare, ca procedeu al
metodei contabilitatii. Care este acesta?
a.
obiectul evaluarii
c.
etalonul
monetar
b.
aria evaluarii
d.
pretul
75. Evaluarea presupune respectarea unor serii de principii, de reguli, care
influenteaza intreaga metodologie a evaluarii. Unul dintre principiile de mai
jos nu reprezinta un principiu al evaluarii. Care este acesta?
a.
Principiul
stabilitatii unitatii monetare
d.
Principiul
pragului de semnificatie
b.
Principiul
alegerii formei de evaluare corespunzatoare scopului urmarit
e.
Principiul
costului istoric
c.
Principiul
stabilitatii unitatii monetare
76. Valoarea de utilitate a unui bun se stabileste in functie de mai multi
factori. Unul dintre factorii de mai jos nu sta la baza stabilirii valorii de
utilitate. Care este acesta?
a.
calitatea
bunului
c.
pretul
pietei
b.
utilitatea
bunului
d.
gradul de
uzura al bunului
77. Costul de achizitie al
bunurilor procurate prin intermediul contractelor de vanzare-cumparare este
format din mai multe elemente. Unul din elementele de mai jos nu reprezinta un
element component al costului de achizitie. Care este acesta?
a.
pretul de cumparare
d.
alte cheltuieli accesorii
necesare pentru punerea in stare de utilitate sau intrarea in gestiune a
bunului respectiv
b.
cheltuielile de
transport-aprovizionare
e.
reducerile
comerciale primite (rabaturi, remize si risturne)
c.
taxele nerecuperabile
78. Costul de productie al
bunurilor produse in intreprindere este format din mai multe elemente. Unul din
elementele de mai jos nu reprezinta un element component al costului de
productie.. Care este acesta?
a.
costul de
achizitie al materiilor prime consumate
d.
o cota parte din
cheltuielile indirecte de productie, determinate rational ca fiind legate de
fabricatia bunului respectiv
b.
cheltuielile de
transport-aprovizionare
e.
dobanzile la creditele
bancare contractate pentru productia cu ciclu lung de fabricatie, aferente
perioadei pentru care se calculeaza costul de productie
c.
alte cheltuieli directe de
productie
79. Daca bunurile similare de
natura stocurilor sau titlurilor de valoare au valori de intrare diferite si nu
exista posibilitatea identificarii valorii lor de intrare, evaluarea la iesirea
din patrimoniu se poate face utilizand mai multe metode. Una dintre acestea nu
se utilizeaza pentru evaluarea la iesire a stocurilor. Care este aceasta?
a.
a. metoda costului mediu ponderat (CPM);
c.
metoda primului lot intrat - primului lot iesit (FIFO);
b.
a. metoda identificarii specifice
d.
metoda
ultimului lot intrat - primului lot iesit (LIFO);
80. Pentru stabilirea valorii de inventar ale elementelor
patrimoniale nu se utilizeaza:
a.
costurile de achizitie sau de
productie
d.
indicii generali de preturi
b.
preturile de piata
e.
indicii specifici de preturi
c.
baremurile
81. Unul dintre enunturile de mai
jos corespunde definitiei contului. Care este acesta?
a.
contul este
procedeul comun si altor discipline economice, cu ajutorul caruia se reflecta
existenta si miscarea fiecarui element patrimonial in parte, ca urmare a
modificarilor produse de tranzactiile ce au loc in intreprindere intr-o
perioada de gestiune
c.
contul este procedeul
specific metodei contabilitatii, cu ajutorul caruia se reflecta existenta si
miscarea fiecarui element patrimonial in parte, ca urmare a modificarilor
produse de tranzactiile ce au loc in intreprindere intr-o perioada de
gestiune
b.
contul este procedeul
specific metodei contabilitatii, cu ajutorul caruia se reflecta existenta si
miscarea de ansamblu a elementelor patrimoniale, ca urmare a modificarilor
produse de tranzactiile ce au loc in intreprindere intr-o perioada de
gestiune
d.
contul este procedeul
utilizat de orice discilina, cu ajutorul caruia se reflecta existenta si
miscarea fiecarui element patrimonial in parte, ca urmare a modificarilor
produse de tranzactiile ce au loc in intreprindere intr-o perioada de
gestiune
82. Orice cont deschis in contabilitatea curenta
are un anumit continut economic care poate sa reprezinte:
a.
un mijloc economic
d.
o functie contabila
b.
un proces
economic
e.
un rezultat financiar
c.
o sursa sau
o grupa de surse de finantare
83. Unul din enunturile de mai jos nu corespunde regulilor de
functionare a conturilor de activ. Care este acesta?
a.
Conturile
de activ se crediteaza cu micsorarile, diminuarile elementelor patrimoniale
de activ
d.
Conturile
de activ se debiteaza cu micsorarile, diminuarile elementelor patrimoniale de
activ
b.
Conturile de
activ prezinta intotdeauna sold final debitor sau sunt soldate
e.
Conturile
de activ se debiteaza cu majorarile, cresterile elementelor patrimoniale de
activ
c.
Conturile
de activ incep sa functioneze prin a se debita
84. Unul din enunturile de mai jos
nu este important in clasificarea conturilor. Care este acesta?
a.
clasificarea conturilor ofera
posibilitatea studierii sistematice si generalizate a conturilor, asigurand
legaturile reciproce dintre ele
d.
clasificarea conturilor ajuta la
intelegerea structurii planului de conturi
b.
clasificarea conturilor permite
cunoasterea structurii acestora
e.
clasificarea conturilor constituie un
mijloc eficient de cunoastere a obiectului de studiu al contabilitatii
c.
clasificarea
conturilor permite asimilarea cu usurinta a continutului economic si a
functiei contabile a conturilor
85. Dupa continutul economic, nu distingem:
a.
conturi de
rezultate
d.
conturi de
activ
b.
conturi de
mijloace economice
e.
conturi de
procese economice
c.
conturi de
surse de finantare
86. Planul de conturi general reprezinta:
a.
matricea
intregului sistem de conturi, in cadrul careia fiecare cont este delimitat
printr-o denumire descriptiva, fiind incadrat intr-o clasa si grupa, in
raport cu un anumit criteriu de clasificare
c.
matricea
intregului sistem de conturi, in cadrul careia fiecare cont este delimitat
printr-o denumire si un simbol cifric, fiind incadrat intr-o clasa si
subclasa, in raport cu un anumit criteriu de clasificare
matricea
intregului sistem de conturi, in cadrul careia fiecare cont este delimitat
printr-o denumire fara simbol cifric,
fiind incadrat intr-o clasa si grupa, in raport cu un anumit criteriu de
clasificare
b.
matricea
intregului sistem de conturi, in cadrul careia fiecare cont este delimitat
printr-o denumire si un simbol cifric, fiind incadrat intr-o clasa si grupa,
in raport cu un anumit criteriu de clasificare
d.
matricea
intregului sistem de conturi, in cadrul careia fiecare cont este delimitat
printr-o denumire fara simbol cifric,
fiind incadrat intr-o clasa si grupa, in raport cu un anumit criteriu de
clasificare
87. Unul dintre elementele de mai
jos nu defineste un cont sintetic in cadrul planului de conturi. Care este
acesta?
a.
familia din care face parte
c.
continutul economic
b.
functia contabila
d.
corespondenta cu alte
conturi
88. Dubla inregistrare consta in:
a.
inregistrarea concomitenta
dar cu sume diferite a unei operatii economice sau financiare in doua
conturi, si anume, in debitul unui cont si in creditul altui cont
c.
inregistrarea concomitenta
si cu aceeasi suma a unei operatii economice sau financiare in doua conturi,
si anume, in debitul unui cont si in creditul altui cont
b.
inregistrarea concomitenta
dar cu sume diferite a doua operatii
economice sau financiare in doua conturi, si anume, in debitul unui cont si
in creditul altui cont
d.
inregistrarea concomitenta
dar cu sume diferite a doua operatii
economice sau financiare in mai mult de doua conturi
89. Analiza contabila consta in:
a.
cercetarea, pe baza de
documente, a fiecarei tranzactii in parte, prin descompunerea ei in
elementele componente, in scopul stabilirii conturilor aflate in concordanta
si a partii acestora - debit sau credit - in care urmeaza sa se inregistreze
tranzactia respectiva, concomitent si cu aceeasi suma
b.
cercetarea, pe baza de
documente, a fiecarei tranzactii in parte, prin descompunerea ei in
elementele componente, in scopul stabilirii conturilor corespondente si a
partii acestora - debit sau credit - in care urmeaza sa se inregistreze
tranzactia respectiva, concomitent si cu aceeasi suma
c.
cercetarea, pe baza de
documente, a fiecarei tranzactii in parte, prin descompunerea ei in
elementele componente, in scopul stabilirii conturilor corespondente si a
partii acestora - debit sau credit - in care urmeaza sa se inregistreze
tranzactia respectiva, concomitent dar cu sume diferite
d.
cercetarea, pe baza de
documente, a fiecarei tranzactii in parte, prin descompunerea ei in
elementele componente, in scopul stabilirii conturilor corespondente in care
urmeaza sa se inregistreze tranzactia respectiva, concomitent si cu aceeasi
suma
90. Unul din enunturile de mai jos
nu reprezinta o etapa a analizei contabile. Care este acesta?
a.
determinarea modificarilor
pe care le produce respectiva tranzactie in structura elementelor
patrimoniale, precum si determi-narea sensurilor acestor modificari
b.
aplicarea regulilor de
functionare a conturilor, in vederea stabilirii partii conturilor
corespondente - debit sau credit - in care urmeaza sa se inregistreze
tranzactia analizata, adica stabilirea formulei contabile
c.
stabilirea, pe baza
elementelor patrimoniale modificate, a conturilor corespondente in care
urmeaza sa se inregistreze tranzactia analizata
d.
stabilirea rulajelor, a
sumelor si a soldurilor finale ale conturilor corespondente
e.
stabilirea naturii si,
respectiv, a continutului tranzactiei supuse analizei
91. Formula contabila reprezinta:
a.
calculul elementelor
constitutive ale unui cont
c.
modalitatea de prezentare a
unei operatii economice sau financiare prin incadrarea acesteia in debitul
unui cont si in creditul altui cont, sub forma de egalitate valorica
b.
modalitatea de asigurare a
unei egalitati intre elementele constitutive a doua bilanturi
d.
modalitatea de asigurare a
unei egalitati intre elementele constitutive a unui bilant
92. Unul din elementele de mai jos nu reprezinta un element
constitutive al formulei contabile. Care este acesta?
a.
semnul "=" dintre conturile
care participa la inregistrare
d.
suma care face obiectul
inregistrarii
b.
denumirea contului
corespondent debitor
e.
denumirea contului
corespondent creditor
c.
documentul justificativ care
atesta infaptuirea operatiei
93. Articolul contabil se obtine prin adaugarea la elementele
formulei contabile a altor elemente. Unul dintre acestea nu reprezinta un
element constitutive al articolului contabil. Care este acesta?
a.
semnatura si numele persoanei
care a intocmit articolul contabil
c.
data cind are loc tranzactia
b.
documentul justificativ care
atesta infaptuirea tranzactiei
d.
explicatia descriptiva a
tranzactiei
94. Inregistrarea cronologica consta in:
a.
Inregistrarea tranzactiilor
consemnate in documente, in ordinea in care acestea au avut loc, sub forma de
formule contabile
c.
Inregistrarea tranzactiilor
consemnate in documente, indiferent de ordinea in care acestea au avut loc,
sub forma de formule contabile
b.
Inregistrarea tranzactiilor
consemnate in documente, indiferent de ordinea in care acestea au avut loc,
sub forma de articole contabile
d.
Inregistrarea tranzactiilor
consemnate in documente, in ordinea in care acestea au avut loc, sub forma de
articole contabile
95. Contabilitatea nu poate fi privita ca:
a.
o disciplina informationala
d.
un limbaj normalizat
b.
un ansamblu de cunostinte
teoretice cu valoare universala
e.
o tehnica de inregistrare,
prelucrare, clasificare, interpretare si comunicare a informatiilor
c.
o arta
96. Contabilitatea generala (financiara) indeplineste mai
multe functii. Una dintre functiile de mai jos nu apartin contabilitatii
financiare. Care este
aceasta?
a.
functia de furnizare a
informatiilor necesare bugetelor si conturilor previzionale
c.
functia de instrument de
verificare si proba, generata de ratiuni juridice si fiscale d. functia de
comunicare financiara externa, avand drept scop informarea diverselor
categorii de utilizatori ai informatiei contabile
b.
functia de furnizare a
informatiilor necesare sintezelor macroeconomice, pentru calcularea
conturilor nationale
d.
functia de inregistrare a
tranzactiilor intreprinderii, in scopul determinarii periodice a situatiei
patrimoniale si financiare si a rezultatului intreprinderii
97. Contabilitatea de gestiune indeplineste mai multe
functii. Una dintre functiile de mai jos nu apartin contabilitatii de gestiune.
Care este aceasta?
a.
functia de determinare a
rezultatelor analitice pe produse sau activitati
d.
functia de furnizare a
informatiilor necesare sintezelor macroeconomice, pentru calcularea
conturilor nationale
b.
functia de producere a
informatiilor destinate masurarii performantelor intreprinderii
(rentabilitate, productivitate etc.) la nivelul produselor si al sectoarelor
de activitate
e.
functia de furnizare a
informatiilor necesare bugetelor si conturilor previzionale
c.
c. functia de determinare a
costurilor pe produs, activitati si unitati organizationale (divizii, ramuri,
departamente etc.)
98. Determinarea economica a bunurilor este conferita de:
a.
forma si continutul lor
c.
forma si
valoarea lor
b.
continutul
si valoarea lor
d.
utilitatea
si valoarea lor
99. Obiectul de studiu al contabilitatii comporta
anumite trasaturi. Una dintre acestea nu caracterizeaza obiectul de studiu al
contabilitatii. Care este aceasta?
a.
Contabilitatea
studiaza modul in care se asigura gestiunea patrimoniului
d.
Contabilitatea
studiaza echilibrul intern al patrimoniului
b.
Contabilitatea
studiaza patrimoniul in expresie cantitativ-valorica
e.
Contabilitatea
studiaza echilibrul global al patrimoniului
c.
Contabilitatea
studiaza patrimoniul in expresie valorica
100. Patrimonial cuprinde mai multe
structuri de activ. Una dintre structurile de mai jos nu reprezinta o structura
de activ. Care este aceasta?
a.
Cheltuieli
in avans
c.
Active
circulante
b.
Active
circulante
d.
Venituri in
avans
101.
Imobilizarile necorporale nu
cuprind:
a.
Cheltuielile de constituire
d.
Cheltuielile de cercetare
b.
Cheltuielile de dezvoltare
e.
Avansurile si imobilizarile
necorporale in curs de executie
c.
Fondul comercial
102.
Dispuneti de urmatoarele date
din patrimoniu: cheltuieli de constituire 2.420 u.m.; terenuri 4.300 u.m.;
cheltuieli de dezvoltare 1.615 u.m.; impozit pe salarii 1.800 u.m.; credite
bancare pe termen lung 4.110 u.m.; furnizori-debitori 1.350 u.m.; produse
finite 2.730 u.m.. Care este valoarea activelor circulante si valoarea
datoriilor?
a.
2.730 u.m. si 5.910 u.m.
d.
4.080 u.m. si 5.910 u.m.
b.
4.110 u.m. si 5.910 u.m.
e.
4.080 u.m. si 4.110 u.m.
c.
1.350 u.m. si 4.110 u.m.
103.
Care dintre bazele de evaluare
de mai jos sunt utilizate in situatiile financiare, in combinatii variate,
conform Cadrului conceptual al IASB?
104. Care dintre structurile de mai jos
sunt vizate direct de evaluarea pozitiei financiare, potrivit Cadrului
conceptual al IASB?
a.
activele, capitalurile
proprii, veniturile si rezultatele
b.
activele, datoriile, cheltuielile si
veniturile
c.
activele, capitalurile
proprii, cheltuielile si rezultatele
d.
activele,
datoriile si capitalurile proprii
e.
activele,
datoriile, cheltuielile si veniturile
105.
In raport cu modul de
intocmire si cu rolul lor in cadrul sistemului informational, documentele
contabile nu pot fi:
a.
documente
justificative
c.
documente
centralizatoare
b.
registre
contabile
d.
documente
contabile de sinteza
106.
Registrele contabile nu
cuprind:
a.
Registrul Cartea-Mare
c.
Registrul
de evidenta fiscala
b.
Registrul
Jurnal
d.
Registrul Inventar
107. Evaluarea are in vedere mai multe componente. Una din componentele de mai
jos nu are legatura cu evaluarea. Care este aceasta?
a.
obiectul evaluarii
c.
subiectul evaluarii
b.
etalonul monetar
d.
pretul
108. Plusvaloarea rezultata in urma reevaluarii elementelor patrimoniale de activ se reflecta
ca :
a.
rezerve
d.
rezerve din reevaluare
b.
rezultat
reportat
e.
prime de capital
c.
rezultat al exercitiului
109. Unul din principiile de mai jos nu sta la baza
evaluarii in contabilitate. Care este acesta?
a.
Principiul
stabilitatii unitatii monetare
c.
Principiul
costului istoric
b.
Principiul permanentei metodelor
d.
Principiul
prudentei
110. Una din operatiile de mai jos nu
produce o modificare patrimoniala de tipul:
A+x = P+x
Care este aceasta?
a.
Aprovizionarea
cu materii prime de la furnizori
c.
Majorarea
capitalului social pe seama rezervelor
b.
Contractarea
unui credit bancar pe termen lung
d.
Subscrierea
capitalului social
111. Una din operatiile de mai jos nu
produce o modificare patrimoniala de tipul:
A-x = P-x
Care este aceasta?
a.
Se achita
prin cont datoria fata de furnizori cu suma de 3.000 lei
c.
Se acorda
in numerar un avans unui salariat in valoare de 1.000 lei
b.
Se achita
prin banca datoria fata de un creditor cu suma de 2.000 lei
d.
Se achita
in numerar datoria fata de stat privind impozitul pe salarii cu suma de 2.000
lei
112. Una din operatiile de mai jos produce
o modificare patrimoniala de tipul: A+x-x = P
Care este aceasta?
a.
se
diminueaza capitalul social cu suma de 3.000 lei, prin retragerea unui
actionar
c.
se
diminueaza capitalul social cu suma de 1.000 lei, cu pierderea inregistrata
in exercitiul finanmciar anterior
b.
se
alimenteaza casa firmei cu suma de 2.000 lei cu disponibilitati din contul de
la banca
d.
se
efectueaza o plata in numerar catre un furnizor in valoare de 500 lei
113. Una din operatiile de mai jos produce
o modificare patrimoniala de tipul: A=P+x-x.
Care este aceasta?
a.
se
inregistreaza datoria fata de banca cu valoarea dobanzii lunare in valoare de
4.000 lei
c.
se
incaseaza creanta de la un client, prin cont, cu suma de 2.000 lei
b.
se plateste
in numerar datoria fata de un furnizor de imobilizari in valoare de 1.000 lei
d.
se
majoreaza capitalul social cu primele de capital in valoare de 1.000 lei
Yes/No
Indicate whether you agree with the sentence or
statement.
114. In cadrul analizei contabile, aplicarea regulilor de functionare a
conturilor are drept scop stabilirea conturilor corespondente in care urmeaza
sa se inregistreze tranzactia analizata.
115. Dubla inregistrare consta in
inregistrarea conconitenta dar cu sume diferite a unei operatii in doua
conturi, si anume, in debitul unui cont si in creditul altui cont
116. Actiunule proprii sunt reprezentate de actiuni cotate si necotate,
obligatiuni emise si rascumparate, obligatiuni cotate si necotate achizitionate
de intreprindere in vederea obtinerii de venituri financiare intr-un termen
scurt
117. A debita un cont inseamna a
inregistra o suma in partea stanga a contului.
118. A credita un cont inseamna a
inregistra o suma in partea stanga a contului
119. Rulajul contului reprezinta miscarea
sau totalul sumelor inregistrate intr-o perioada de gestiune in debitul sau
creditul unui cont
120. Conturile monofunctionale sunt acelea
care, la sfarsitul perioadei de gestiune, prezinta un singur fel de sold, fie
numai debitor, fie numai creditor
121. Conturile bifunctionale sunt acele
conturi care pot prezenta, la un moment dat, fie sold debitor, fie sold
creditor
122. Formularele tipizate sunt suporturi
tehnice de informatii in care continutul, forma si formatul nu sunt
prestabilite si imprimate
123. Evaluarea reprezinta cuantificarea si masurarea, in
expresie baneasca, a marimii mijloacelor materiale, a creantelor, plasamentelor,
angajamentelor, cheltuielilor, veniturilor si rezultatelor obtinute
124. Pentru anumite elemente patrimoniale,
cum ar fi, de exemplu, stocurile, la inregistrarea īn conturi a acestora se
utilizeaza, alaturi de etalonul valoric, si etalonul natural.
125. Totalul sumelor cuprinde existentul
initial si rulajul elementului patrimonial urmarit cu ajutorul contului
126. Soldul contului se stabileste ca
diferenta intre totalul sumelor debitoare si totalul sumelor creditoare,
preluand semnul totalului mai mic
127. Conturile de activ incep sa
functioneze prin a se debita si se debiteaza cu existentele de activ,
iar conturile de pasiv incep sa functioneze prin a se credita si se
crediteaza cu existentele de pasiv
128.
Conturile de activ se mai crediteaza cu majorarile,
cresterile elementelor patrimoniale de activ, iar conturile de pasiv se mai
crediteaza cu majorarile, cresterile elementelor patrimoniale de pasiv.
129. Dupa continutul economic al contului,
distingem numai conturi de mijloace economice si conturi de surse de finantare
130. Caracteristica directivelor contabile
europene consta in aceea ca elaborarea
lor se face dupa schema unui proces legislativ si nu se bazeaza pe un
cadru conceptual care sa asigure coerenta normelor
131. IASB are ca obiectiv elaborarea si
publicarea, in interesul publicului, de standarde contabile internationale ce
au trebuit si vor trebui sa fie respectate cu ocazia prezentarii
situatiilor financiare, precum si sa asigure acceptarea si aplicarea acestor
norme la nivel national.
132. Lichiditatea reprezinta capacitatea
fiecarui mijloc economic de a parcurge calea normala a ciclului de exploatare
pana la transformarea lui in bani
Completion
Complete each sentence or statement.
133. Radiografiind produsele reformei contabilitatii romanesti, se constata
cele doua atribute ale sale: ......................... si internationalizarea
134. Prima lucrare din literatura contabila care prezinta descrierea partidei
duble in contabilitate apartine italianului.......... ..... ......
135. Terenurile au o durata de utilizare....................., fiind
singurele elemente ale imobilizarilor corporale care nu se amortizeaza
136. Activele ........................... reprezinta
bunurile si valorile cu o durata de folosinta indelungata (mai mare de un an)
in activitatea intreprinderii si care nu se consuma la prima utilizare
137. Reglementarile introduse prin
Programul de Dezvoltare a Contabilitatii din Romania definesc imobilizarile
necorporale ca fiind active identificabile............................, fara
suport corporal, care sunt detinute pentru utilizare in procesul de productie
sau furnizare de bunuri si servicii, pentru locatie la terti sau in scopuri
administrative
138. Valoarea amortizabila a activelor
necorporale trebuie alocata ....................... pe durata de viata utila
139. Cheltuielile de constituire cuprind
cheltuielile cu īnfiintarea, dezvoltarea si fuziunea īntreprinderii (taxe de
īnregistrare si inmatriculare, cheltuieli privind emiterea si vanzarea de
actiuni, cheltuieli de prospectare a pietei si de publicitate) numai cand
reglementarile permit ............................ acestora
140. Concesiunile, brevetele, licentele,
marcile, drepturile si valorile similare si alte imobilizari necorporale
cuprind toate cheltuielile efectuate pentru achizitionarea drepturilor de
..................... a unui bun, activitate sau serviciu (īn cazul
concesiunilor), a unui brevet, a unui know-how, a unei licente, a unei marci si
altor drepturi similare de proprietate industriala si intelectuala
141. Cauza existentei fondului comercial o
constituie existenta unor elemente .................... generate de
intreprindere care nu sunt recunoscute distinct īn contabilitate (reputatia,
clientela, vadul comercial, firma etc.).
142. Caracteristica imobilizarilor
corporale este aceea ca acestea participa in procesul muncii cu intreaga lor
valoare de utilitate, dar se consuma si īsi transmit, in mod treptat, valoarea
asupra........................ noilor produse
143. Valoarea ..........................
este alocata sistematic pe durata de viata utila a unui activ corporal,
prin alegerea unei metode de amortizare in masura sa reflecte ritmul
in care beneficiile economice sunt consumate de catre intreprindere
144. Terenurile au durata de
utilizare.................
145. Instalatiile tehnice si masinile sunt mijloace fixe reprezentate de
echipamente tehnologice, aparate si instalatii de masurare, control si
...................., mijloace de transport, animale si plantatii
146. Costul de achizitie sau de productie
al mijloacelor fixe se include .................... in cheltuielile activitatii
prin procesul amortizarii
147. Imobilizarile financiare se mai
numesc si ..........................
financiare pe termen lung
148.
Activul curent reprezinta numerar ori echivalente de numerar a caror utilizare nu este
.......... ..... ...... ..
149. Materiile prime sunt destinate
utilizarii in procesul de productie, participa direct la generarea produselor,
regasindu-se in produsul finit integral sau partial, fie in starea lor
......................, fie transformata
150. Ambalajele sunt bunurile utilizate in
scopul protectiei pe timpul transportului sau .................... diverselor
active
151. .................... sunt bunurile al
caror proces tehnologic a fost terminat īntr-o faza de fabricatie si care
urmeaza a trece in continuare īn procesul tehnologic al altor faze de
fabricatie sau se livreaza tertilor
152. .........................sunt acele
bunuri care au fost cumparate de intreprindere in vederea revanzarii
153. ..............................
reprezinta valori economice avansate temporar de titularul de patrimoniu altor
persoane fizice sau juridice, pentru care acesta urmeaza sa primeasca un echivalent
valoric
154. Toate persoanele fizice sau juridice
care au beneficiat de o valoare avansata si care urmeaza sa dea un echivalent
corespunzator se numesc generic.......................
155. Creantele .........................
sunt compuse din creante fata de clienti si efecte de primit
156. Sumele de incasat de la
entitatile afiliate sunt generate de reletiile dintre societatea-mama si
........................... sale
157. Sume de incasat de la entittaile de
care compania este legata in virtutea intereselor de participare reprezinta creantele generate de
relatiile de decontare ale intreprinderii cu intreprinderile
........................
158. Creantele privind capitalul subscris
si nevarsat sunt reprezentate de creantele generate de relatiile intreprinderii
cu ....................... sai, referitoare la subscrierile de capital social,
efectuate si nedepuse inca
Document Info
Accesari:
3292
Apreciat:
Comenteaza documentul:
Nu esti inregistrat Trebuie sa fii utilizator inregistrat pentru a putea comenta
