CONTABILITATEA DECONTARILOR CU PERSONALUL SI CU BUGETELE DE ASIGURARI SI PROTECTIE SOCIALA

CONTABILITATEA DECONTARILOR CU PERSONALUL SI CU BUGETELE DE ASIGURARI SI PROTECTIE SOCIALA

2.1. Structura datoriilor si creantelor privind personalul si bugetele de asigurari si protectie sociale

Alaturi de resursele materiale, forta de munca reprezinta un factor principal in producerea de bunuri si prestarea de servicii din cadrul entitatilor economice. In schimbul muncii depuse, personalul angajat primeste salariu, care se stabileste prin negocieri intre a 646i81g ngajator si salariati, reprezentati de sindicate. In urma negocierilor se incheie contracte colective si individuale de munca, prin care personalul se obliga sa efectueze activitatile prevazute in contract, iar angajatorul se obliga sa-i remunereze pentru munca prestata. Atat entitatile care au salariati cu contract de munca, cat si angajatii respectivi trebuie sa suporte anumite cheltuieli privind personalul, asigurarile si protectia sociala.

2.1.1. Cheltuieli salariale suportate de catre angajatori

1) Fondul de salarii reprezinta totalitatea salariilor brute suportate de catre angajator. Salariul brut cuprinde urmatoarele elemente:

a)     Salariul de incadrare care se stabileste prin negocieri colective sau individuale intre patronat si salariati sau reprezentantii acestora. Salariul de baza se acorda in raport cu timpul lucrat si poate fie egal sau mai mic in raport cu salariul de incadrare.

Incepand cu data de 01.01.2007, salariul de baza minim brut pe tara garantat la plata este de 390 lei [1], iar salariul minim brut negociat este de 440lei . Salariu mediu brut utilizat la fundamentarea bugetului asigurarilor de stat pe anul 2007 este de 1270 lei.

In contractul colectiv de munca unic la nivel national se stabilesc urmatorii coeficienti minim de ierarhizare care se aplica la salariul minim brut negociat:

muncitori necalificati = 1; calificati = 1,2

personal administrativ incadrat pe functii pentru care conditia de pregatire este: liceala = 1,2; postliceala = 1,25

personal de specialitate incadrat pe functii pentru care conditia de pregatire este: scoala de maistrii = 1,3; studii superioare de scurta durata = 1,5

personal incadrat pe functii pentru care conditia de pregatire este cea de studii superioare = 2

b)    Sporurile se acorda in urmatoarele cazuri:

pentru conditii deosebite de muca: grele, periculoase, nocive, penibile, izolare, stress, etc. se acorda un spor de 10% din salariul de baza;

pentru orele suplimentare si pentru orele lucrate in zilele de repaus saptamanal sau in zilele de sarbatori legale: se acorda un spor de 100 % din salariul de baza;

pentru lucrul in timpul noptii: se acorda un spor de 25% din salariul de baza;

pentru vechime in munca: se acorda minimum 5% pentru 3 ani vechime si maximum 25% la o vechime de peste 20 de ani, din salariul de baza;

pentru exercitarea unei functii suplimentare: se acorda un spor de pana la 50% din salariul de baza al functiei inlocuite;

pentru folosirea unei limbi straine, daca aceasta nu este cuprinsa in obligatiile postului[3].

c)     Adaosurile la salariul de baza sunt:

adaosul de acord;

premiile acordate din fondul de premiere, calculate in proportie de minimum 1,5% din fondul de salarii realizat lunar si cumulat;

primele de vacanta si de sarbatori.

d)    Indexarile reprezinta suma rezultata din aplicarea unor procente la salariul de baza ca urmare a cresterii preturilor.

e)     Indemnizatiile pentru concediile de odihna

Dreptul la concediu de odihna anual platit este garantat tuturor salariatilor. Durata minima a concediului de odihna anual este de 20 de zile lucratoare si se acorda proportional cu activitatea prestata intr-un an calendaristic.

Efectuarea concediului in anul urmator este permisa numai in cazurile expres prevazute de lege sau in cazurile prevazute in contractul colectiv de munca. Angajatorul este obligat sa stabileasca programarea concediilor astfel incat fiecare salariat sa efectueze intr-un an calendaristic cel putin 15 zile lucratoare de concediu neintrerupt.

Compensarea in bani a concediului de odihna neefectuat este permisa numai in cazul incetarii contractului individual de munca.

Cuantumul indemnizatiei se stabileste astfel:

salariul mediu zilnic x numarul de zile lucratoare din concediu

salariul mediu zilnic se stabileste prin raportarea drepturilor salariale din ultimele 3 luni, anterioare celei in care se efectueaza concediu, la numarul de zile lucratoare din cele 3 luni.

Drepturile salariale luate in calcul includ salariul de baza la care se adauga indemnizatiile si sporurile cu caracter permanent, prevazute in contractul individual de munca[4].

Indemnizatia se achita cu cel putin 5 zile inaintea plecarii in concediu.

f) Indemnizatiile pentru incapacitate temporara de munca platite din fondul de salarii

g) Avantajele in natura constituie o parte a salariului stabilita sub forma de bunuri sau servicii

Alte drepturi de personal:

participarea salariatilor la profit;

tichetele de masa acordate conform legii.

2) Contributia entitatii la asigurarile sociale(CAS) care, in functie de ramura de activitate, se calculeaza in urmatoarele cote, luandu-se ca baza de calcul fondul de salarii realizat:

19,50% pentru conditii normale de munca;

24,50% pentru conditii deosebite de munca;

29,50% pentru conditii speciale de munca[5].

Angajatorul datoreaza contributia pentru asigurarile sociale si pentru indemnizatiile de asigurari sociale de sanatate cuvenite asiguratilor. In acest caz, cota de CAS se aplica asupra sumei reprezentand un salariu de baza minim brut pe tara garantat in plata, corespunzator numarului zilelor lucratoare din concediul medical[6].

3) Contributia entitatii la fondul de somaj(CFS) care se calculeaza in cota de 2% din fondul brut de salarii in care se includ si indemnizatiile pentru incapacitate de munca suportate de angajator[7].

4) Contributia entitatii la fondul de asigurari de sanatate(CASS) calculata in cota de 6% din fondul de salarii realizat in care se includ si indemnizatiile pentru incapacitate de munca suportate de angajator.

5) Contributia pentru concediile si indemnizatiile de asigurari sociale de sanatate calculata in cota de 0,85% din fondul de salarii realizat, din care se vor suporta indemnizatiile de asigurari sociale de sanatate[8]. Baza lunara a acestei contributii nu poate fi mai mare decat produsul dintre numarul salariatilor si valoarea corespunzatoare a 12 salarii minime brute pe tara garantate in plata.

6) Contributia pentru accidente de munca si boli profesionale se datoreaza de catre angajatori, in cote stabilite de la 0,4% la 3,6% aplicate asupra fondului de salarii brut lunar, in functie de clasa de risc in care se incadreaza activitatea economica principala[9].

7) Comisionul datorat Inspectoratului Teritorial de Munca calculat astfel: 0,75% din fondul de salarii realizat pentru completarea carnetelor de munca sau 0,25% din fondul de salarii realizat pentru verificarea si certificarea legalitatii inregistrarilor.

Entitatile economice cu capital de stat sau privat pot efectua anual in limita unei cote de pana la 2% aplicata asupra fondului de salarii realizat anual, cheltuieli sociale care sunt deductibile fiscal, avand ca destinatii principale:

functionarea corespunzatoare a unor activitati sau subunitati aflate in administrarea entitatilor economice, cum ar fi: gradinite, crese, dispensare, cabinete medicale, muzee, biblioteci, cantine, baze sportive, cluburi, camine de nefamilisti, scoli;

acoperirea partiala a cheltuielilor ocazionate de transportul salariatilor la si de la locul de munca;

acoperirea cheltuielilor ocazionate de cadourile in bani sau in natura acordate salariatelor sau copiilor salariatilor;

acoperirea partiala a cheltuielilor privind biletele de tratament si de odihna pentru salariatii proprii si pentru membrii de familie ai acestora;

acordarea de ajutoare unor salariati care au suferit pierderi in gospodariile proprii ca urmare a unor calamitati naturale;

acordarea de ajutoare pentru nastere, inmormantare sau pentru acoperirea unei parti din cheltuieli in cazul unor boli grave sau incurabile[10].

8) Fondul de garantare pentru plata creantelor salariale se calculeaza in cota de 0,25% aplicata asupra fondului total de salarii brute lunare realizate de salariati[11].

9) Contributia pentru persoanele cu handicap neincadrate

Angajatorii care au cel putin 50 de salariati au obligatia de a angaja personal cu handicap intr-un procent de cel putin 4% din numarul total de salariati. Daca nu se fac angajari de persoane cu handicap, se poate opta pentru indeplinirea uneia dintre urmatoarele obligatii:

sa se plateasca lunar de catre bugetul de stat o suma reprezentand 50% din salariul de baza minim brut pe tara inmultit cu numarul de locuri in care nu s-au angajat persoane cu handicap;

sa se achizitioneze produse sau servicii de la entitatile protejate autorizate, pe baza de parteneriat, in suma echivalenta cu suma datorata la bugetul de stat prevazuta la optiunea anterioara[12].

2.2. Retineri din salarii suportate de catre angajati

Angajatorii au obligatia legala de a retine din salariile datorate personalului angajat cu contract de munca urmatoarele sume:

1) Contributia personalului la asigurarile sociale se calculeaza in cota de 9,5% din salariul brut in care se includ salariul de incadrare si sporurile reglementate prin lege sau prevazute in Contractul colectiv de munca. Baza de calcul nu poate depasi 5 salarii medii brute pe economie.

Pentru beneficiarii indemnizatiilor de asigurari sociale de sanatate, CAS 9,5% se calculeaza avand la baza un salariu de baza minim pe tara si se retine din indemnizatiile brute.

2) Contributia personalului la fondul de somaj se calculeaza in cota de 1% din salariul de baza.

3) Impozitul pe salarii este stabilit in cota unica de 16% avand ca baza de calcul salariul impozabil.

4) Alte retineri datorate tertilor: rate,chirii,imputatii,amenzi,popriri,pensii alimentare,etc; aceste retineri se efectueaza numai pe baza unor titluri executorii sau ca urmare a unor relatii contractuale.

Achitarea drepturilor salariale se face, de regula, astfel:

avansul (chenzina I), dupa data de 15 a lunii curente, in cota de 40%-45% din salariul de incadrare;

restul de plata (chenzina II), dupa data de 1 a lunii urmatoare.

2.3. Concediile si indemnizatiile de asigurari sociale de sanatate

Potrivit reglementarilor actuale, salariatii pot beneficia de urmatoarele drepturi privind asigurarile sociale de sanatate[13]:

concedii medicale si indemnizatii pentru incapacitate temporara de munca, cauzata de boli obisnuite sau accidente in afara muncii;

concedii medicale si indemnizatii pentru maternitate;

concedii medicale si indemnizatii pentru ingrijirea copilului bolnav;

concedii medicale si indemnizatii de risc material;

concedii medicale si indemnizatii pentru prevenirea imbolnavirilor si recuperarea capacitatii de munca, exclusiv pentru situatiile rezultate ca urmare a unor accidente de munca sau boli profesionale.

Stagiul minim pentru acordarea concediilor si indemnizatiilor sociale de sanatate este de o luna realizata in ultimile 12 luni anterioare lunii pentru care se acorda concediul medical.

Baza de calcul a indemnizatiilor de asigurari sociale de sanatate se determina ca medie a veniturilor lunare din ultimile 6 luni din cele 12 luni din care se constituie stagiul de cotizare, pana la limita a 12 salarii minime brute pe tara.

Se asimileaza stagiului de cotizare perioadele in care asiguratul:

a beneficiat de concediu si indemnizatie de asigurari sociale de sanatate;

a urmat cursurile de zi ale invatamantului universitar cu conditia absolvirii acestora;

a beneficiat de asigurare fara plata contributei (persoane fara venituri, aflate in intretinerea unei persoane asigurate, persoane cu handicap fara venituri);

a beneficiat de pensie de invaliditate.

In cazul urgentelor medico-chirurgicale, tuberculozei, bolilor infectocontagioase din grupa A, neoplaziilor si SIDA, precum si in cazul concediilor de risc maternal, nu este necesara indeplinirea conditiilor privind stagiul minim de cotizare.

Din duratele de acordare a concediilor medicale, exprimate in zile calendaristice se platesc zilele lucratoare.

Calculul si plata indemnizatiilor de asigurari sociale de sanatate se face pe baza Certificatului de concediu medical care constituie document justificativ de plata.

Acesta trebuie sa fie prezentat platitorului pana cel mai tarziu la data de 5 ale lunii urmatoare celei pentru care a fost acordat concediul. Pentru indemnizatiile de asigurari sociale de sanatate, beneficiarii datoreaza contributia individuala de asigurari sociale (CAS 9,5%), care are ca baza de calcul salariul de baza minim brut pe tara garantat in plata.

1) Concediul si indemnizatia pentru incapacitate temporara de munca se suporta dupa cum urmeaza:

de catre angajator, din prima zi pana in a 5-a zi de incapacitate temporara de munca;

din bugetul Fondului national unic de asigurari sociale de sanatate, incepand cu ziua urmatoare celor suportate de angajator[14].

Durata maxima de acordare este de 183 de zile pe an, cu urmatoarele exceptii:

un an in ultimii doi ani, pentru tuberculoza pulmonara si extrapulmonara si pentru unele boli cardiovasculare;

un an si jumatate in ultimii doi ani pentru tuberculoza pulmonara operata, meningeala, peritoneala, urogenitala, pentru SIDA si neoplazii.

Cuantumul indemnizatiei se stabileste astfel:

salariul mediu zilnic din ultimile 6 luni x 75% x numarul de zile lucratoare din concediu

Salariul mediu zilnic din ultimile 6 luni se calculeaza astfel:

( suma salariilor brute lunare din ultimile 6 luni ) : ( numarul total de zile lucratoare din cele 6 luni)

Pentru boli profesionale, accidente de munca, tuberculoza, SIDA, neoplazii si boli infectocontagioase din grupa A si urgente medico-chirurgicale, procentul este de 100%.

2) Concediul si indemnizatia pentru maternitate se suporta integral din bugetul asigurarilor sociale de sanatate.

Durata concediului este de 126 de zile calendaristice, din cele 63 de zile inainte de nastere (concediu de sarcina) si 63 de zile dupa nastere (concediu de lehuzie). Cele doua concedii se pot compensa intre ele, cu conditia ca durata minima a concediului postnatal sa fie de 42 de zile.

Indemnizatia se acorda si in cazul in care copilul se naste mort sau moare dupa nastere.

Cuantumul indemnizatiei se stabileste astfel:

salariul mediu zilnic din ultimile 6 luni X 85% X numarul de zile lucratoare din concediu

3) Concediul si indemnizatia de risc maternal

Pentru protectia mamei si a copilului se poate acorda, la cererea salariatei, un concediu de risc maternal, care are o durata maxima de 120 de zile.

Indemnizatia se calculeaza in cota de 75% din media veniturilor lunare din ultimile 6 luni[15].

Concediul si indemnizatia de risc maternal se acorda fara conditie de stagiu de cotizare.

4) Concediul si indemnizatia pentru ingrijirea copilului bolnav se suporta integral din bugetul asigurarilor sociale de sanatate.

Indemnizatia se acorda pentru ingrijirea copilului bolnav pana la varsta de 7 ani si pentru ingrijirea copilului cu handicap pana la varsta de 18 ani.

Durata concediului este de maximum 45 zile calendaristice pe an, cu exceptia cazurilor privind bolile contagioase, interventiile chirurgicale, imobilizarile in gips, neoplazii cand durata este stabilita de catre medicul curant.

Cuantumul indemnizatiei se stabileste astfel:

salariul mediu zilnic din ultimile 6 luni x 85% x numarul de zile lucratoare din concediu

5) Indemnizatii pentru prevenirea imbolnavirilor si recuperarea capacitatii de munca

In acest scop salariatii pot beneficia de urmatoarele tipuri de indeminzatii:

a) indemnizatie pentru reducerea timpului de lucru cu o patrime din durata normala se acorda salariatilor daca, din motive de sanatate, nu mai pot realiza durata normala de lucru;

b) indemnizatie de carantina se acorda asiguratilor carora li se intezice continuarea activitatii din cauza unor boli contagioase;

c) tratament balnear se desfasoara in conformitate cu programul de recuperare intocmit de catre medicul curant, cu avizul medicului expert al asigurarilor sociale.

Aceste indemnizatii se suporta integral din bugetul asigurarilor sociale de stat.

Cuantumul indemnizatiilor pentru prevenirea imbolnavirilor si recuperarea capacitatii de munca se stabileste astfel:

pentru cazul a) : diferenta dintre media veniturilor brute din ultimile 6 luni si venitul lunar obtinut in noile conditii;

pentru cazul b) : salariul mediu zilnic din ultimile 6 luni x 75% x numarul de zile lucratoare din concediu.

6) Concediul si indemnizatia pentru cresterea copilului

Beneficiaza de concediu si indemnizatie pentru cresterea copilului:

oricare dintre parintii copilului;

persoana care a adoptat copilul;

persoana care a fost numita tutore.

Beneficiaza de indemnizatia pentru cresterea copilului, persoanele care, in ultimul an anterior datei nasterii copilului, a realizat timp de 12 luni venituri profesionale supuse impozitului pe venit.

Se asimileaza stagiului de cotizare si perioadele in care s-a beneficiat de indemnizatii de somaj sau de asigurari sociale, precum si perioadele in care s-au urmat cursurile de zi ale invatamantului universitar, daca acestea s-au absolvit cu examen de licenta sau de diploma.

Concediul si indemnizatia pentru cresterea copilului se acorda pentru fiecare dintre primele trei nasteri sau pentru primii trei copii aflati in ingrijire.

Incepand cu 01.01.2007 cuantumul indemnizatiei de crestere a copilului este de 600 de lei.

Daca in perioada concediului de ingrijire a copilului, persoanele beneficiaza de venituri profesionale supuse impozitului pe venit, plata indemnizatiei se suspenda, dar se acorda o indemnizatie in suma de 100 de lei.

Indemnizatiile se suporta integral din bugetul asigurarilor sociale de stat si se platesc de catre primarii[16].

7) Zilele de sarbatoare legala in care nu se lucreaza sunt : 1 si 2 ianuarie; prima si a doua zi de Paste; 1 mai; 1 decembrie; prima si a doua zi de Craciun; doua zile pentru fiecare dintre cele doua sarbatori religioase anuale, declarate astfel de cultele religioase legale, altele decat cele crestine, pentru persoanele apartinand acestor culte.

8) Alte concedii platite

Legislatia actuala prevede acordarea si a altor concedii platite, precum cele de mai jos:

Sursa : Iacob Petru Pantea, Contabilitatea Financiara Romaneasca, Directivele Europene, Editura Intelcredo 2007, Editia 11, pag. 239.