CONTABILITATEA FINANCIARA - CALCULUL REZULTATULUI PE ACTIUNE

CONTABILITATEA FINANCIARA - CALCULUL REZULTATULUI PE ACŢIUNE

Obiectivul Standardului si Definitii

Obiectivul acestui standard consta în stabilirea principiilor necesare pentru determinarea si prezentarea rezultatului - pe actiune -EPS Earning per share - care va permite o mai buna comparare a indicatorilor de performanta ai diferitelor societati în cadrul aceleiasi perioade, precum si a indicatorilor aceleiasi societati de la o perioada la alta.

IAS 33 stabileste baza de calcul si prezentare a câstigurilor si a altor sume pe actiune în situatiile financiare ale entitatilor ale caror actiuni sunt, sau vor fi tranzactionate pe piata, cât si ale altor entitati care doresc sa prezinte informatii despre sumele pe actiune.

Obiectivul principal al acestui standard este determinarea numitorului folosit în calculul rezultatului pe actiune .

Calculul Rezultatului Pe Actiune - De Baza

Standardul cere ca rezultatul pe actiune de baza sa se calculeze impartind profitul sau pierderea neta aferenta exercitiului, corespunzatoare actionarilor comuni, la media ponderata a actiunilor comune, în circulatie în exercitiul respectiv. Profitul sau pierderea neta aferenta exercitiului, se considera a fi profitul sau pierderea dupa deducerea impozitului si a dividendelor preferentiale.

În scopul calcularii rezultatului pe actiune - de baza, profitul sau pierderea neta aferenta exercitiului, corespunzatoare actionarilor comuni, se conside a a fi profitul sau pierderea neta aferenta exercitiului, diminuata cu dividendele preferentiale, respectiv:

Profitul net aferent = Profitul net al exercitiului - Dividendele

actionarilor comuni preferentiale

Sau

Pierderea neta aferenta = Pierderea neta a exercitiului + Dividendele actionarilor comuni preferentiale

Rezultatul pe actiune de baza se calculeaza conform formulei:

Profitul sau pierderea neta a exercitiului dupa   deducerea dividendelor preferentiale

Rezultatul pe actiune=

- de baza Media ponderata a actiunilor comune în

circulatie în exercitiul respectiv

Media ponderata a actiunilor comune în circulatie in exercitiul respectiv reprezinta numarul de actiuni comune aflate în circulatie la inceputul exerciiiului, ajustat cu numarul de actiuni rascumparate sau emise în perioada respectiva, înmultit cu un factor de p 444j91e onderare a timpului. Factorul de ponderare a timpului este egal cu numarul de zile în care actiunile respective s-au aflat în circulatie, ca o cota din numarul total de zile ale perioadei.

Exemplul 2. SC PRODUCT SA raporteaza rezultatele pentru anii incheiati la 31.12.1997, 31.12.1998 si 31.12.1999 dupa cum urmeaza:

Profit net: - 31.12.1997 = 15.368 mii $;

- 31.12.1998 = 8.056 mii $;

- 31.12.1999 = 24.230 mii $.

Numarul de actiuni comune emise la 01.10.1997 = 12.700.000 actiuni comune

Calcularea mediei ponderate:

(12.700.000 x 3/12) + (12.600.000 x 2/12) + (12.854.000 x 7/12) = 12.773.166 actiuni comune; sau

(12.700.000 x 12/12) - (100.000 x 9/12) + (254.000 x 7/12) = 12.773.166 actiuni comune.

Rezultatul pe actiune comuna (EPS) - de baza:

EPS(1997) = 1,21 USD/actiune;

EPS(1998) = 0,63 USD/actiune;

EPS(1999) = 1,89 USD/actiune.

Calculul Rezultatului Pe Actiune - Diluat

Rezultatul pe actiune - diluat

Pt calcularea rezultatului pe actiune - diluat, profitul net corespunzator actionarilor comuni si media ponderata a actiunilor in circulatie se ajusteaza cu inflluentele tuturor actiunilor comune potentiale diluante.

Actiunile comune potentiale diluante se considera a fi convertite in actiuni comune la inceputul perioadei sau la data emisiunii actiunilor comune potentiale.

Exemplul 1 - Obligatiuni convertibile

SC PRODUCT SA raporteaza urmatoarele rezultate pentru anul incheiat la 31.12.1999 dupa cum urmeaza:

Profit net: - 31.12.1999 = 24.230 mii $.

Numarul de actiuni emise la 01.10.1997 = 12.700.000 actiuni

Societatea are emise obligatiuni cu dobânda de 8% convertibile, cu suma principalului de 68.000.000 $, platibile în 10 ani; au fost vandute pentru 1000 $/obligatiune în numerar în 1999. Dobânda este platibila de doua ori pe an pe 01.05 si 01.11. Fiecare obligatiune de 1000 $ sunt convertibile la optiunea actionarului, în 50 actiuni comune. În 1998 nu a fost convertita nici o obligatiune. Întreaga emisiune a fost convertita la 01.04.1999.

Rata impozitului este de 40% pe anul 1999.

Calcul

Profit net 1999 = 24.230 mii $

Actiuni comune în circulatie = 12.700.000 actiuni

Rezultatul pe actiune - de baza 1999 =1,91

Obligatiuni convertibile = 68.000 obligatiuni

Cheltuieli cu dobanzile în anul în curs, aferente componentei de îndatorare a obligatiunilor convertibile:

68.000.000 x 8% = 5.440 mii $

Impozitu curent si amânat aferent acelor cheltuieli cu dobânzile

5.440 x 40% = 2.176 mii $

Profit net ajustat 24.230 mii + 5.440 mii - 2.176 mii = 27.494 mii $

Numarul actiunilor comune rezultate din conversia obligatiunilor

68.000 x 50 = 3.400.000 actiuni

Numarul actiunilor comune utilizate în calculul rezultatului pe actiune - diluat: 12.700.000 + 3.400.000 =16.100.000 actiuni

Rezultatul pe actiune - diluat = 1,71

CONTABILITATEA MIJLOACELOR FIXE CONFORM IAS16

Recunoasterea activelor

Cadrul General al IASC descrie criteriile de recunoastere a elementelor ca active; acestea se aplica si elementelor de terenuri si mijloace fixe. În descrierea IAS 2 acest subiect este discutat mai detaliat.

Aplicarea criteriilor de recunoastere a terenurilor si mijloacelor fixe duce la urmatoarea regula, conform careia un element de terenuri si mijloace fixe trebuie recunoscut ca activ numai atunci când:

1. Este probabil ca acestea sa aduca întreprinderii beneficii economice viitoare;

2. Costul activului poate fi stabilit în mod credibil.

Amortizarea si durata utila de viata Amortizarea

Activele trebuie amortizate de-a lungul duratei lor utile de viaia, pe o baza sistematica, în asa fel încât "valoarea amortizabila" sa fie alocata în contul de profit si pierdere de-a lungul perioadei în care se consuma beneficiile economice generate de active.

Valoarea amortizabila este costul activului (sau valoarea reevaluata) minus valoarea sa reziduala⁶.

Valoarea reziduala este valoarea neta pe care societatea se asteapta sa o primeasca pentru un activ la sfârsitul duratei utile de viata a acestuia dupa scaderea costurilor prognozate de iesire (vânzare)

Valoarea reziduala

Sistemul contabil romanesc - de pâna la introducerea standardelor internationale de contabilitate - nu recunoaste conceptul de valoare reziduala. Sub IAS, amortizarea este calculata tinand cont de valoarea reziduala a activului. În cele mai multe cazuri aceasta va fi sau zero, din cauza tendintei de utilizare a activului pe intreaga durata de viata economica.

Durata utila de viata

Conducerea trebuie sa faca doua estimari cheie pentru fiecare element de terenuri si mijloace fixe:

durata utila de viata si

valoarea sa reziduala la sfârsitul acelei perioade.

Factorii care afecteaza determinarea duratei utile de viata a unui activ sunt:

utilizarea ;

starea fizica;

uzura morala ;

terenurile si cladirile trebuie sa fie tratate separat, chiar daca sunt achizitionate impreuna. (terenul are o viata infinita, dar cladirile nu);

limite legale sau similare, de exemplu data de expirare a unui contract de leasing inrudit.

Durata utila de viata a unui activ trebuie sa fie revizuita periodic, pentru a se asigura ca presupunerea initiala a întreprinderii cu privire la activ este înca valabila. Acolo unde exista o modificare semnificativa în modelul prognozat beneficiilor economice generate de acele active, metoda trebuie schimbata pentr a reflecta noul model.

Terenurile sunt incluse în aria de aplicabilitate a IAS. În mod normal, au o durata de viata nelimitata si nu se amortizeaza (depreciaza) (deci, amortizarea ar fi zero). Atunci când un activ a fost reevaluat, cheltuiala cu amortizarea trebuie sa aiba ca baza valoarea reevaluata si o reevaluare a valorii reziduale la data reevaluarii.

Reevaluarea

IAS 16 permite terenurilor si mijloacelor fixe sa fie înregistrate la cost minus amortizarea cumulata si minus totalul diminuarilor valorice rezultate din depreciere SAU la valoarea reevaluata minus orice amortizare cumulata si minus diminuarile valorice din deprecierile aparute ulterior. Prin urmare:

Valoarea justa/Costul - Amortizarea cumulata - Diminuarile valorice în urma

deprecierii = Valoarea contabila neta

Valoarea contabila neta - Diminuari valorice ulterioare = Valoarea recuperabila

CARACTERISTICI ALE STOCURILOR CONFORM IAS2

Elementele Esentiale sunt:

a. recunoasterea unui activ, inclusiv aplicarea principiului prevalentei economicului asupra juridicului;

b. definitia "costului";

c. conceptul de "valoare realizabila neta"(VRN) ;

d. evaluarea la cea mai mica valoare dintre cost si valoarea realizabila neta; e. informatiile suplimentare ce sunt cerute acum.

Recunoasterea Unui Activ

Un activ este "o resursa controlata de o întreprindere, ca rezultat al unor evenimente trecute si care se asteapta sa genereze beneficii economice viitoare catre întreprindere"². Activele trebuie sa fie recunoscute când:

1. Este probabil sa genereze beneficii economice viitoare catre sau

dinspre întreprindere; si

2. Elementul are un cost sau o valoare care poate fi evaluata în mod credibil.

În mod normal, recunoasterea stocurilor nu pune probleme. Totusi, exista cazuri în care forma legala a tranzactiilor nu reflecta realitatea economica. În asemenea cazuri, trebuie utilizat principiul prevalentei economicului asupra juridicului pentru a determina daca stocurile respective trebuie sa fie recunoscute ca active.

Ce Elemente Pot Fi Incluse În Cost ?

IAS 2 afirma ca "stocurile trebuie evaluate la valoarea cea mai mica dintre cost si valoarea realizabila neta"³. Prin urmare, trebuie sa vedem ce se întelege prin "cost" si prin "valoare realizabila neta'.

Costul stocurilor trebuie sa cuprinda toate costurile aferente achizitiei si prelucrarii, precum si alte costuri suportate pentru a aduce stocurile în forma si în locul în care se gasesc în prezent. El cuprinde costurile directe si alocarea regiei de productie.

Costurile directe

Costurile directe includ pretul de achizitie al materialelor, costurile cu manopera directa, costurile de transport, taxele vamale de import, costurile cu asigurarea si manipularea bunurilor.

Reducerile comerciale si financiare trebuie deduse din costul stocurilor. Reducerile financiare se acorda pentru plata imediata a bunurilor receptionate. Astfel, este corecta reducerea costului stocurilor pana la valoarea care a fost, practic, platita pentru res ctivele bunuri.

Regia de productie

Regia de productie include, în mod normal, costurile cu manopera indirecta, costurile cu materialele indirecte, amortizarea, intretinerea cladirilor unei fabrici etc. Nu este permisa tratarea acestor costuri ca si cheltuieli ale perioadei. Ele trebuie sa fie alocate costului stocurilor.

Regia fixa trebuie alocata pe baza "capacitatii normale". Capacitatea normala trebuie sa fie realista, si nu un ideal care trebuie atins. Regia variabila este alocata fiecarei unitati de productie pe baza productiei actuale.

Semnificatia Valorii Realizabile Nete (VRN)

Este important a se meniiona ca valoarea realizabila neta nu este aceeasi cu valoarea de piata la care s-a facut referire în Cartea Verde, aceasta din urma fiind valoarea realizabila.

Valoarea realizabila neta (VRN) este definita ca pretul de vânzare estimat ce ar putea fi obtinut pe parcursul desfasurarii normale a activitatii, mai putin costurile estimate pentru finalizarea bunului si costurile necesare vânzarii Costurile cedarii includ toate costurile care pot fi atribuite în mod direct elementului de stoc în cauza. Acesta poate include, de exemplu, costurile de transport, ambalare si costurile generate de comisioanele agentilor de vânzari.

Prin urmare, diferenta dintre IAS si reglementarile contabile românesti (RCR)/Cartea Verde este acel termen "net" din VRN, care tine cont de toate cheltuielile suplimentare care vor fi suportate odata cu vânzarea elementului / elementelor de stocuri în cauza.

Evaluarea La Cea Mai Mica Valoare Dintre Cost si VRN

Asa cum s-a aratat mai sus, stocul este evaluat la cea mai mica valoare dintre cost si VRN. Exemple de situatii în care ar fi necesara o ajustare semnificativa a valorii prin reducerea costului la VRN se înregistreaza atunci când:

Stocul a fost avariat;

Stocul s-a uzat moral, total sau partial; sau

A fost scazut pretul de vânzare. În acest ultim caz, estimarile valorii realizabile nete nu trebuie sa fie bazate pe fluctuatii temporare - scaderea pretului de vânzare trebuie considerata ca fiind permanenta (desi acest rationament se poate dovedi a fi gresit).

Minimul dintre cost si VRN trebuie calculat element - cu - element, cu exceptia situatiilor în care evaluarea individuala a elementelor nu poate fi facuta în practica iar elementele stocului sunt similare sau inrudite. Elementele se considera a fi similare sau inrudite daca ele provin din aceeasi linie de productie, au scop sau destinatii finale similare si sunt produse si comercializate în aceeasi arie geografica.

Contabilitatea decontarilor cu personalul pentru salariile cuvenite acestora si cu asigurarile sociale

Exemplu

1 . Se înregistreaz salariile brute cuvenite personalului - 120.000.000 lei:

120.000.000

2. Se înregistreaz avansul acordat salariatilor - 30.000.000 lei:

30.000.000

3. Se înregistreaz C.A.S. 120.000.000 x 24,5%:

4. Se evidentiaza contributia ( 7% ) la fondul asigurarilor de sanatate:

8.400.000

5. Se înregistreaz cota de 3,5% a unitatii la fondul de somaj:

6. Se înregistreaz contributia pentru fondul special de accidente 0,5%:

7. Se înregistreaz comisionul de 0,75% (0,25% pentru firmele ce completez carnetele de munca ale angajatilor) datorat Camerei de Munca pentru completarea carnetelor de munca :

900.000

8. Se înregistreaz retinerile din salarii:

?20% =24.000.000

9,5%x120.000.000=CAS angajat

6,5%x120.000.000= sanatate angajat

1% = 1.200.000 SOMAJ angajat

avansul acordat salariatilor =30.000.000

9. Se platesc obligatiile fiscale si sociale aferente salariilor:

= 5121

24.000.000

120.000.000 x 24,5%=

8.400.000=7%

120.000.000 x 3,5%=

120.000.000 x(0,5%+0,75%)=

9,5%x120.000.000=

6,5%x120.000.000=

1%=1.200.000

10 . Se înregistreaz plata salariilor în suma de .lei s i a sumei de .

lei reprezentând salarii neridicate în termen:

120.000.000 - ce este la pctul 8.=

restul

2.000.000

11. Se retin garantii materiale angajatilor în suma de 5.000.000 lei:

421 =4281 5.000.000

12. Se imput angajatilor lipsuri în suma de 10.000.000 lei, TVA 1 9%:

11.900.000

10.000.000

1.900.000

13. Se acoper partial imputatia din garantie:

Contabilitatea leasingului financiar

Scopul principal al IAS 17 îl constituie definirea si prezentarea informaiiilor referitoare la operaiiunile de leasing financiar¹. Operatiunile de leasing financiar sunt un exemplu specific al contabilitatii bazata pe principiul prevalentei economicului asupra formei juridice a tranzactiilor. Operatiunile de leasing financiar constituie, în esenta, achizitionarea unui activ utilizând un împrumut garantat cu respectivul activ.

8.1.1. Ce este acela un leasing?

ln termeni simpli, operatiunea de leasing presupune o serie de plati efectuate de catre o societate în schimbul utilizarii unui activ. Leasing-ul include contracte de închiriere. Acest lucru este foarte important, având în vedere ca IAS 17 trebuie aplicat chiar si în cazul tranzactiilor care nu sunt recunoscute în mod clar ca fiind contracte de leasing, dar au substanta unui contract de leasing.

IAS 17 identifica doua tipuri de leasing: financiar, care constituie, de fapt, exceptia, si orice alta operatiune de leasing denumita leasing operational. Prin urmare, administratorii unei societati vor aplica IAS 17 pentru a putea determina daca o serie de plati efectuate de societate în schimbul utifizarii unui bun reprezinta un leasing financiar (care are substanta unui împrumut si a unui activ achizitionat cu ajutorul respectivului împrumut, activul garantand împrumutul).

Leasing-ul financiar

Conform IAS 17, "Leasinqul financiar este operatiunea de leasing care transfera, în mare masura, toate riscurile si beneficiile aferente dreptului de proprietate asupra bunului. Titlul de proprietate poate fi, sau nu, transferat, în cele din urma"².

Leasing operational

Leasingul operational este orice operatiune de leasing (sau-orice contract care, ca substanta, este considerat leasing) care nu este clasificata drept leasing financiar³.

Paragraful 12 din IAS 17 afirma ca valoarea initiala a activului este egala cu cea mai mica valoare dintre :

1. valoarea justa a activului; si

2. "valoarea actualizata a platilor minime de leasing

Valoarea investitiei nete = Plati minime de leasing + valoare reziduala negarantata - dobanda neprimita

Aplicatie privind contabilizarea unui contract de leasing financiar în situatia în care cele doua parti contractante sunt rezidenti români

Se cunosc urmatoarele date privind un contract de leasing financiar

Plata se va face conform graficului de mai jos:(durata utila de viata = 5 ani)

1. Facturare avans . .

% = 404 785400000

Furnizori de imobilizari

660000000 Furnizori-debitori

125400000 TVA deductibila

2. Plata avans . . .

= 5121 785400000

Furnizori de imobilizari Conturi la banci în lei

3.Primire echipament în leasing: . .

= 167 3300000000

Instalatii tehnice Alte împrumuturi si datorii asimilate

4.Evidentiere dobânzii aferente: . .

471 = 1687 1185937500

Cheltuieli înregistrate în avans Dobânzi aferente altor

împrumuturi si datorii asimilate

5.Înregistrarea facturii pentru rata 1 .

% = 404 425425000

Furnizori de imobilizari

192500000 Alte împrumuturi si datorii

asimilate

165000000

Dobânzi aferente altor

împrumuturi si datorii asimilate

4426(doar pt 167) 67925000 TVA deductibila

6.Regularizare avans facturat:

= % 785400000

Alte împrumuturi si datorii

asimilate

660000000 Furnizori-debitori

125400000 TVA deductibila

7.Achitarea facturii pentru rata

404 = 5121 425425000

Furnizori de imobilizari Conturi la banci în lei

8.Evidentierea cheltuielii cu dobânda:

666 = 471 165000000

Cheltuieli privind dobânzile Cheltuieli înregistrate in avans

Pentru ratele 2-11 se înregistreaza în mod similar facturile pentru ratele scadente. Pentru anii 2003 si 2004 se înregistreaza amortizarea anuala =

3300 mil / 5 ani= 660 mil lei: . .

= 2813 660 mil

Cheltuieli de exploatare privind Amortizarea instalatiilor, mijloacelor

amortizarea imobilizarilor de transport, animalelor si plantatiilor

9.Înregistrarea facturii pentru rata 12  .

% = 404 267935938

Furnizori de imobilizari

192500000

Alte împrumuturi si datorii

asimilate

32656250 Dobânzi aferente altor

împrumuturi si datorii asimilate

4426(doar pt 167) 42779688

TVA deductibila

10.Evidentierea cheltuielii cu dobânda: . .

666 = 471 32656250

Cheltuieli privind dobânzile Cheltuieli înregistrate în avans

11.Achitarea facturii pentru rata .

404 = 5121 267935938

Furnizori de imobilizari Conturi la banci în lei

12.Înregistrarea facturii pentru valoarea reziduala si transferul dreptului de proprietate:  . . .

% =404 392700000

Furnizori de imobilizari

167 330000000 Alte imprumuturi si datorii

asimilate

62700000 TVA deductibila

13.Plata furnizorului: . .

404 = 5121 392700000

Furnizori de imobilizari Conturi la banci în lei

14. Înregistrarea dobânzii pentru .

= 2813 660 mil

Cheltuieli de exploatare privind Amortizarea instalatiilor, mijloacelor

amortizarea imobilizarilor de transport, animalelor si plantatiilor