CONTABILITATEA OPERAŢIILOR PRIVIND DECONTĂRILE CU CLIENŢII
. Delimitari
Toti debitorii unitatii sub forma creantelor comerciale legate de vânzarea de bunuri, lucrari sau servicii
proprii ciclului de exploatare al întreprinderii sunt delimitati prin structura de "Clienti si valori asimilate". În cadrul
acestora, clientii reprezinta creantele fata de terti determinate de vânzarea pe credit a bunurilor materiale, 616h75g lucrarilor si
serviciilor care fac obiectul activitatii întreprinderii. În cadrul acestei forme de vânzare decontarea dintre
întreprindere si client intervine ulterior.
În contabilitate sunt delimitate si evidentiate, ca o structura distincta, toate creantele sub forma clientilor
incerti si în litigii. Clientii devin incerti în cazul în care creantele nu s-au încasat la termenul fixat si exista conditii
care determina lipsa de încredere în solvabilitatea acestor parteneri comerciali (se afla în situatia de lichidare,
succesiune etc.). Clientii sunt litigiosi în situatia în care s-a deschis o actiune juridica pentru decontarea creantelor. De
asemenea, se mai utilizeaza si notiunea de creante dubioase în cazul clientilor incerti care pot deveni irecuperabili.
Din categoria creantelor asupra clientilor fac parte si cele determinate de produsele, lucrarile si serviciile
vândute, dar nefacturate.
Tipurile de înregistrari mai semnificative privind decontarile cu clientii sunt urmatoarele:
a) vânzarea cu decontare imediata a produselor finite, semifabricatelor, produselor reziduale si marfurilor,
precum si facturarea lucrarilor executate si serviciilor prestate, la preturile de vânzare, plus TVA -
colectata:
Clienti Cifra de afaceri
TVA - colectata
b) acceptarea la plata a efectelor comerciale de încasat:
Efecte de primit Clienti
c) remiterea catre banca, spre încasare a efectelor comerciale:
Efecte de încasat Efecte de primit
d) încasarea prin intermediul bancii a efectelor comerciale remise:
Cheltuieli cu serviciile bancare si asimilate
(pentru comisionul datorat bancii)
Efecte de încasat
(cu valoarea efectului comercial)
TVA - deductibila
(deocamdata nu se impoziteaza)
(pentru TVA aferenta serviciului bancar)
Conturi curente la banci
(pentru valoarea neta încasata)
e) decontarea avansurilor primite de la clienti:
avansurile primite de la clienti:
Conturi curente la banci
Clienti - creditori
TVA - colectata
se poate retine si înregistrarea
Conturi curente la banci Clienti - creditori
si:
Clienti - creditori TVA - colectata
încasarea clientului cu retinerea avansului:
Clienti - creditori Clienti
TVA - colectata
(TVA aferenta avansului)
Conturi curente la banci
(neta încasata)
f) înregistrarea clientilor incerti sau în litigiu:
Clienti - incerti sau în litigiu Clienti
g) scoaterea din patrimoniu a clientilor insolvabili:
Pierderi din creante Clienti - incerti sau în litigiu
TVA - colectata
h) reactivarea clientilor scosi din evidenta:
Clienti Venituri din creante reactivate si debitori
diversi
TVA - colectata
4.2. Cazuri particulare privind contabilitatea clientilor
4.2.1. Livrari nefacturate pâna la închiderea exercitiului
În cazul în care pâna la închiderea exercitiului financiar nu s-au întocmit facturi, contul 4111 "Clienti" este
înlocuit cu 418 "Clienti - facturi de întocmit" iar 4427 "TVA-colectata" cu 4428 "TVA - neexigibila". La
deschiderea exercitiului urmator, înregistrarea se storneaza, iar pe baza facturii întocmite se întocmeste articolul
contabil corespunzator de vânzare pe credit comercial.
În momentul emiterii facturii se poate folosi si varianta:
Clienti Clienti - facturi de întocmit
si:
TVA - neexigibila TVA - colectata
Pentru diferenta în plus de facturat se face întregistrarea:
Clienti Cifra de afaceri
(pentru diferenta în plus la pretul de
vânzare)
TVA - colectata
(pentru TVA - colectata aferenta diferentei)
Înregistrarea pentru diferenta în minus ar fi fost:
Cifra de afaceri
(pentru diferenta în minus la pretul de vânzare)
Clienti - facturi de întocmit
TVA - neexigibila
(pentru TVA - neexigibila aferenta diferentei)
Exemplu. Se vând marfuri clientilor pentru care nu s-a întocmit factura pâna la închiderea exercitiului
financiar, valoarea la pret de vânzare 1.000.000 lei, TVA 19
înregistrarea operatiei la închiderea exercitiului financiar "N":
1 190 000 lei 418 = 707 1 000 000 lei
Clienti - facturi de
întocmit
Venituri din vânzarea
marfurilor
190 000 lei
TVA - neexigibila
în exercitiul "N+1" se întocmeste factura , valoarea la pretul de vânzare care este 1.500.000 lei, TVA
1 785 000 lei 4111 = 418 1 190 000 lei
Clienti Clienti - facturi de
întocmit
190 000 lei 4428 4427 285 000 lei
TVA - neexigibila TVA - colectata
500 000 lei
Venituri din vânzarea
marfurilor
Daca s-ar fi folosit varianta stornarii, la deschiderea exercitiului "N+1" se facea înregistrarea:
1 000 000 lei 707 = 418 1 190 000 lei
Venituri din vânzarea
marfurilor
Clienti - facturi de
întocmit
190 000 lei 4428
TVA - neexigibila
iar la întocmirea facturii:
1 785 000 lei 4111 = 707 1 500 000 lei
Clienti Venituri din vânzarea
marfurilor
285 000 lei
TVA - colectata
4.2.2. Vânzari cu reduceri comerciale si financiare
Criteriile de acordare si înregistrare a reducerilor comerciale si financiare sunt similare cu cele prezentate în
cazul datoriilor comerciale.
Pentru exemplificare se vor prelua datele din precedent.
înregistrarea avansului primit:
3 000 000 lei 512 = 419 2 521 008 lei
Conturi curente la banci Clienti - creditori
478 990 lei
TVA - colectata
înregistrarea livrarii cu acordarea scontului de decontare la facturare, fara a se evidentia ca structura
distincta reducerea comerciala de 4
5 702 880 lei 4111 = 707 4 800 000 lei
Clienti Venituri din vânzarea
marfurilor
902 880 lei
TVA - colectata
iar pentru scontul de decontare:
48 000 lei 667 = 4111 48 000 lei
Cheltuieli privind
sconturile acordate
Clienti
Sau:
5 654 880 lei 4111 = 707 4 800 000 lei
Clienti Venituri din vânzarea
marfurilor
48 000 lei 667 4427 902 880 lei lei
Cheltuieli privind
sconturile acordate
TVA - colectata
decontarea facturii:
2 521 008 lei 419 = 4111 5 654 880 lei
Clienti - creditori Clienti
478 990 lei 4427
TVA - colectata
2 564 880 lei 512
Conturi curente la banci
În continuare se presupune situatia acordarii reducerilor comerciale ulterior fata de factura initiala. Datele
de evidenta si calcul prezentate în acest sens sunt:
FACTURA INIŢIALĂ
Marfuri 100 000 lei
TVA 19 19 000 lei
VALOAREA FACTURII 119 000 lei
FACTURA ULTERIOARĂ
Reducere comerciala sub forma de rabat 10 (100 000 lei ) 10 000 lei
TVA 19 % 1 900 lei
TOTAL FACTURĂ 11 900 lei
Pentru factura initiala se înregistreaza:
119 000 lei 4111 = 707 100 000 lei
Clienti Venituri din
vânzarea
marfurilor
19 000 lei
TVA - colectata
Reducerea comerciala (factura ulterioara) se înregistreaza prin formula:
10 000 lei 707 = 4111 11 900 lei
Venituri din
vânzarea marfurilor
Clienti
1 900 lei 4427
TVA - colectata
În cazul în care scontul de decontare se acorda printr-o factura ulterioara, folosind exemplul de mai jos,
înregistrarile se prezinta astfel:
Valoarea comerciala 100 000 lei
Scont de decontare 10 %
(100 000 lei
10 000 lei
TVA aferenta scontului
(10 000 lei
1 900 lei
TOTAL FACTURĂ REDUCERE 11 900 lei
a) factura initiala privind vânzarea de marfuri:
119 000 lei 4111 = 707 100 000 lei
Clienti Venituri din
vânzarea
marfurilor
19 000 lei
TVA - colectata
b) scontul de decontare acordat ulterior (factura ulterioara):
10 000 lei 667 = 4111 11 900 lei
Cheltuieli privind
sconturile
acordate
Clienti
1 900 lei 4427
TVA - colectata
Remarca. Pentru a asigura transparenta informatiei contabile privind reducerile comerciale acordate prin
facturi distincte este recomandabila crearea unui cont distinct simbolizat si denumit 709 "Rabaturi, remize si
risturne acordate" cu functie contabila de activ. De asemenea, nu suntem de acord cu solutia înregistrarii reducerilor
comerciale acordate în debitul conturilor 658 "Alte cheltuieli de exploatare". O asemenea tehnica de reflectare nu
permite divulgarea informatiei pentru calcularea cifrei nete de afaceri. Acest indicator se determina pe baza relatiei de
principiu venituri din vânzari - reduceri comerciale. Un argument este si acela ca reducerile opereaza la nivelul
preturilor de vânzare, deci diminueaza prin factura veniturile înregistrate initial la valoarea bruta.
4.2.3.Creante din vânzari la export
A. Export de marfuri pe cont propriu .Factura externa de uz intern.Conditia de livrare CIF
Valoarea externa CIF 1 000 USD 30 000 lei = 30 000 000 lei
Transport extern 100 USD 30 000 lei = 3 000 000 lei
Asigurarea 50 USD 30 000 lei = 1 500 000 lei
VALOAREA EXTERNĂ FOB 850 USD 30 000 lei = 25 500 000 lei
a) livrarea marfurilor la extern:
30 000 000 lei 4111 = 707 25 500 000 lei
Clienti Venituri din
vânzarea
marfurilor
4 500 000 lei
Venituri din
activitati diverse
b) plata decontului de cheltuieli de asigurare:
1 500 000 lei 613 = 401 1 500 000 lei
Cheltuieli cu
primele de
asigurare
Furnizori
1 500 000 lei 401 = 512 1 500 000 lei
Furnizori Conturi curente la
banci
c) încasarea de la extern a marfurilor livrate, cursul de încasare 31.000 lei/USD:
Valoarea de încasare 1 000 USD 31 000 lei = 31 000 000 lei
Valoarea în lei la facturare 1 000 USD 30 000 lei = 30 000 000 lei
DIFERENŢA DE CURS VALUTAR 1 000 000 lei
31 000 000 lei 5124 = 4111 30 000 000 lei
Conturi la banci în
valuta
Clienti
1 000 000 lei
Venituri din diferente
de curs valutar
d) factura de cheltuieli de transport extern. Cursul la livrare la extern 30.000 lei, iar cursul din facturile
prestatorilor de servicii 29.000lei.
Valoarea la cursul livrarii 110 USD 30 000 lei = 3 300 000 lei
Valoarea la cursul din factura 110 USD 29 000 lei = 3 190 000 lei
DIFERENŢA DE CURS VALUTAR ( + ) 110 000 lei
3 300 000 lei 624 = 401 3 190 000 lei
Cheltuieli cu
transportul de
bunuri si persoane
Furnizori
110 000 lei
Venituri din
diferente de curs
valutar
e) regularizarea veniturilor cu diferenta dintre cheltuielile antecalculate 100 USD si cele efective 110
USD:
10 USD 30.000 = 300.000 lei,
300 000 lei 707 = 708 300 000 lei
Venituri din vânzarea
marfurilor
Venituri din activitati
diverse
f) plata unitatii de transport, cursul de schimb al zilei fiind de 31.000 lei:
Valoarea în lei la plata 110 USD 31 010 lei = 3 410 000 lei
Valoarea în lei la facturare 110 USD 29 000 lei = 3 190 000 lei
DIFERENŢA DE CURS VALUTAR ( - ) 220 000 lei
3 190 000 lei 401 = 5124 3 410 000 lei
Furnizori Conturi la banci
în valuta
220 000 lei 665
Cheltuieli din
diferente de curs
valutar
Remarca. În cazul în care vânzarea la export s-ar fi realizat în conditia de livrare FOB, tipurile de
înregistrari ar fi fost:
a) facturarea marfurilor:
25 500 000 lei 4111 = 707 25 500 000 lei
Clienti Venituri din
vânzarea
marfurilor
850 USD 30.000 lei = 25.500.000 lei
b) încasarea valorii marfurilor, cursul de schimb valutar 31.000 lei, 850 USD 31.000 lei = 26.350.000
lei:
26 350 000 lei 5124 = 4111 25 500 000 lei
Conturi la banci
în valuta
Clienti
850 000 lei
Venituri din
diferente de curs
valutar
B. Export de marfuri în comision
a) unitatea furnizoare:
Valoarea FOB 1 000 USD 30 000 lei = 30 000 000 lei
Comision intermediere 5 1 500 000 lei
VALOARE CURENTĂ 28 500 000 lei
30 000 000 lei 4111 = 707 30 000 000 lei
Clienti Venituri din
vânzarea
marfurilor
si pentru comision:
1 500 000 lei 707 = 4111 1 500 000 lei
Venituri din
vânzarea
marfurilor
Clienti
Remarca. Pentru studiu se prezinta si varianta normalizatorilor contabili din România:
la facturarea bunurilor:
Clienti Cifra de afaceri
la încasarea facturii:
Conturi curente la banci Clienti
Cheltuieli privind comisioanele si onorariile
Nu poate fi retinuta o asemenea solutie, deoarece comisionul nu se contabilizeaza pe seama cheltuielilor în
momentul angajarii, ci la plata. Se iese astfel din contabilitatea de angajamente. În replica poate fi retinuta solutia:
Clienti
Cheltuieli privind comisioanele si onorariile
Cifra de afaceri
b) unitatea de intermediere
Valoarea externa CAF 1 100 USD 30 000 lei = 33 000 000 lei
Transport extern 100 USD 30 000 lei = 3 000 000 lei
VALOAREA EXTERNĂ FOB 1 000 USD 30 000 lei = 30 000 000 lei
Comision SCE 5 30 000 000 lei sau
50 USD 30 000 lei = 1 500 000 lei
SUMA CUVENITĂ UNITĂŢII PRODUCĂTOARE 950 USD 30 000 lei = 28 500 000 lei
facturarea marfurilor livrate clientului extern în conditia CAF:
33 000 000 lei 4111 = 401 28 500 000 lei
Clienti Furnizori
1 500 000 lei
Venituri din
lucrari executate
si servicii prestate
3 000 000 lei
Furnizori - facturi
nesosite
încasarea marfurilor de la clientul extern:
Valoarea în lei la cursul zilei 1 100 USD 31 000 lei = 34 100 000 lei
Valoarea în lei la cursul de facturare 33 000 000 lei
Diferenta de curs valutar favorabila
34 100 000 lei - 33 000 000 lei 1 100 000 lei
34 100 000 lei 5124 = 4111 33 000 000 lei
Conturi la banci
în valuta
Clienti
1 100 000 lei
Venituri din
diferente de curs
valutar
regularizarea operatiei privind transportul extern,
factura unitatii de transport extern:
120 USD 31.000 lei = 3.720.000 lei
transportul antecalculat:
100 USD 30.000 lei = 3.000.000 lei
transportul de recuperat:
(20 USD - 20 USD 30 000 lei = 570 000 lei
diminuarea venitului:
1 USD 30.000 lei = 30.000 lei
diferenta de curs valutar:
120 USD (30.000 lei - 31.000 lei) = 120.000 lei
3 000 000 lei 408 = 401 3 720 000 lei
Furnizori - facturi nesosite Furnizori
570 000 lei 461
Debitori diversi
30 000 lei 704
Venituri din lucrari
executate
si servicii prestate
120 000 lei 665
Cheltuieli din diferente de
curs valutar
plata unitatii prestatoare de servicii la cursul de 30.500 lei :
Valoarea platita 120 USD 30.500 lei = 3.660.000 lei
Diferenta de curs valutar 3.720.000 lei - 3.660.000 lei = + 60.000 lei
3 720 000 lei 401 = 5124 3 660 000 lei
Furnizori Conturi la banci în
valuta
60 000 lei
Venituri din diferente
de curs valutar
C. Vânzari de produse cu cedarea unei cote parti din venituri partenerului extern
Societatile comerciale care cedeaza o fractiune din veniturile realizate din vânzarea produselor supuse
TVA, determina suma cuvenita partenerului extern prin aplicarea cotei prevazuta în contract asupra sumelor obtinute
din vânzare exclusiv TVA. Taxa pe valoarea adaugata este tratata în regimul unui venit cuvenit bugetului de stat si
deci nu poate fi cedat partenerului extern.
Reflectarea în contabilitate se realizeaza prin formulele:
a) factura privind produsele vândute:
Clienti
(valoarea totala a facturii)
Venituri din vânzarea produselor finite
(pretul de vânzare exclusiv TVA colectata si suma
cuvenita partenerului extern)
Creditori diversi
(suma cuvenita partenerului extern)
TVA - colectata
suma reprezentând TVA calculata pe baza relatiei:
(cont 701 + cont 462) TVA
b) impozitul pe redevente retinut din suma datorata partenerului extern,
Creditori diversi
Alte impozite, taxe si varsaminte asimilate
|
