CONTABILITATEA OPERAŢIILOR PRIVIND STOCURILE FABRICATE
Daca se foloseste metoda inventarului permanent, în cursul exercitiului pe baza "bonurilor de predare,
transfer, restituire", produsele receptionate se înregistreaza la costul de productie prin relatia:
Produse Variatia stocurilor
Înregistrarea de mai sus este valabila si în cazul folosirii metodei inventarului intermitent, cu deosebirea ca
ea se efectueaza numai la finele perioadei si numai pentru stocurile finale de produse sau productie în curs de
executie.
Iesirea de produse prin vânzare, metoda inventarului permanent, genereaza înregistrarea:
Variatia stocurilor Produse
Reluarea productiei în curs de executie la începutul perioadei urmatoare implica înregistrarea:
Variatia stocurilor Productia în curs de executie
În situatia în care se utilizeaza metoda inventarului intermitent, ciclul complet de înregistrari se prezinta
astfel:
a) decontarea asupra veniturilor a stocurilor initiale de produse 919g62j 51;i productie în curs de executie:
Variatia stocurilor Productia în curs de executie
Produse
b) preluarea la conturile de stocuri a produselor si productiei în curs de executie consemnate la sfârsitul
perioadei în "listele de inventariere":
Productia în curs de executie Variatia stocurilor
Produse
Exemplu. Stocurile initiale de produse finite sunt de 20.000 lei, stocurile de produse finite obtinute în
cursul perioadei 300.000 lei, cost de productie, stocurile constatate la inventariere, 25.000 lei.
a) preluarea pe seama veniturilor a stocurilor initiale la deschiderea exercitiului:
20 000 lei 711 = 345 20 000 lei
Variatia stocurilor Produse finite
b) înregistrarea stocurilor finale constatate la inventariere:
25 000 lei 345 = 711 25 000 lei
Produse finite Variatia stocurilor
Remarca. Daca s-ar fi folosit varianta înregistrarii numai a variatiei stocurilor, reflectarea în conturi se
prezinta astfel:
Variatia stocurilor = Stocuri finale - Stocuri initiale
5 000 lei = 25 000 lei - 20 000 lei
5 000 lei 345 = 711 5 000 lei
Produse finite Variatia stocurilor
Situatia în contul 345 "Produse finite" în aceste conditii se prezinta astfel:
D 345 "Produse finite" C
Sold initial
(Stoc initial)
Sold final debitor
(Stoc final)
Cresterea stocului final 5 000
Total 25 000
7. CAZURI PARTICULARE
Comparativ cu metodologia generala de înregistrare a intrarilor si iesirilor de stocuri, în contabilitatea
interna sunt unele cazuri particulare. În continuare se vor analiza aceste situatii concrete .
7.1. Stocuri cumparate fara facturi sosite
Pentru acest caz la închiderea exercitiului "N" pentru bunurile sosite fara factura, pe baza "Notei de receptie
si constatare de diferente" se debiteaza conturile de "Stocuri" si se crediteaza contul 408 "Furnizori - facturi
nesosite". La deschiderea exercitiului "N+1" se storneaza în negru înregistrarea de mai sus. Ulterior, pe masura
sosirii facturii se debiteaza conturile de "Stocuri " si se crediteaza contul 401 "Furnizori".
Se poate folosi si varianta în care la primirea facturii se înregistreaza numai diferentele între valoarea
estimata în faza initiala si cea înscrisa în factura. Formula contabila întocmita este:
Furnizori - facturi nesosite
(valoarea estimata înregistrata în exercitiul
încheiat)
Furnizori
(valoarea facturii)
3xx
Conturi de stocuri si productie în curs de
executie
(diferenta în plus fata de valoarea estimata)
TVA - deductibila
(TVA aferenta diferentei în plus)
Totodata se face înregistrarea :
TVA - deductibila TVA - neexigibila
Cele doua înregistrari pot fi reunite într-una singura, recapitulativa, caz normal:
Furnizori - facturi nesosite
(valoarea estimata înregistrata în exercitiul
încheiat)
Furnizori
(valoarea facturii)
3xx 4428
Conturi de stocuri si productie în curs de
executie
(diferenta în plus fata de valoarea estimata)
TVA - neexigibila
(storno negru TVA neexigibila)
TVA - deductibila
(TVA calculata si consemnata în factura)
Daca diferentele privind valoarea stocurilor ar fi fost în minus se înregistrau în creditul conturilor din clasa
3 "Conturi de stocuri si productie în curs de executie".
Exemplu. În exercitiul "N" valoarea marfurilor sosite fara factura este de 1.000.000 lei, în exercitiul
"N+1" se primeste factura din care rezulta ca pretul de achitare este de1.500.000 lei.
a) înregistrarea receptiei marfurilor sosite fara factura în exercitiul "N":
1 000 000 lei 371 = 408 1 190 000 lei
Marfuri Furnizori - facturi nesosite
190 000 lei 4428
TVA - neexigibila
b) stornarea operatiei la deschiderea exercitiului "N+1":
1 190 000 lei 408 = 371 1 000 000 lei
Furnizori - facturi nesosite Marfuri
190 000 lei
TVA - neexigibila
c) la sosirea facturii se face înregistrarea:
1 500 000 lei 371 = 401 1 785 000 lei
Marfuri Furnizori
285 000 lei 4426
TVA - deductibila
În cazul în care s-ar folosi cea de-a doua varianta, este valabila înregistrarea de la punctul "a". La sosirea
facturii în exercitiul "N+1" se face înregistrarea:
1 190 000 lei 408 = 401 1 785 000 lei
Furnizori - facturi nesosite Furnizori
500 000 lei 371
Marfuri
95 000 lei 4426
TVA - deductibila
si:
190 000 lei 4426 = 4428 190 000 lei
TVA - deductibila TVA - neexigibila
Sau:
1 190 000 lei 408 = 401 1 785 000 lei
Furnizori - facturi nesosite Furnizori
500 000 lei 371 4428 190 000 lei
Marfuri TVA - neexigibila
285 000 lei 4426
TVA - deductibila
Daca se foloseste metoda inventarului intermitent, operatiile privind cumpararile de stocuri se înregistreaza
direct în debitul conturilor din grupa 60 "Cheltuieli privind stocurile" si în creditul conturilor 40 "Furnizori si
conturi asimilate"
7.2. Cumparari de stocuri cu reduceri comerciale si financiare
Reducerile primite în cazul cumpararilor de stocuri pot avea caracter comercial si caracter financiar.
Reducerile comerciale îmbraca forma de rabaturi, remize si risturne. Rabaturile se primesc pentru defecte
de calitate si se practica asupra pretului de vânzare, remizele se acorda asupra pretului pentru vânzari superioare
volumului convenit sau pozitia de transport preferentiala a cumparatorului, iar risturnele sunt reduceri de pret
calculate asupra ansamblului de operatii efectuate cu acelasi tert în decursul unei perioade determinate.
Reducerile financiare sunt sub forma de sconturi de decontare pentru achitarea datoriilor înainte de
termenul normal de exigibilitate.
Din punct de vedere metodologic, reducerile se determina în cascada.
Exemplu, se presupune urmatorul detaliu de factura:
Marfuri 1 000 000 lei
Rabat (5 × 1 000 000 lei) 50 000 lei
950 000 lei
Remiza (10 × 950 000 lei) 95 000 lei
NETA COMERCIALĂ 855 000 lei
Scont de decontare (2 × 855 000 lei) 17 100 lei
NETA FINANCIARĂ 837 900 lei
TVA (19 × 837 900 lei) 159 201 lei
NETA DE PLATĂ 997 101 lei
Reducerile comerciale nu se înregistreaza în cazul în care sunt consemnate în factura initiala; la conturile de
stocuri se evidentiaza marimea neta comerciala. În schimb, sconturile primite se contabilizeaza la primire sau
decontarea facturii.
În cazul concret privind factura de mai sus, formulele sunt:
a) înregistrarea sconturilor acordate pe baza de factura la livrarea bunurilor:
855 000 lei 371 = 401 997 101 lei
Marfuri Furnizori
159 201 lei 4426 767 17 100 lei
TVA - deductibila Venituri din sconturi
obtinute
Sau:
855 000 lei 371 = 401 1 014 201 lei
Marfuri Furnizori
159 201 lei 4426
TVA - deductibila
si:
17 100 lei 401 = 767 17 100 lei
Furnizori Venituri din sconturi
obtinute
b) decontarea facturii:
997 101 lei 401 = 512 997 101 lei
Furnizori Conturi curente la banci
Reducerile comerciale se contabilizeaza numai în cazul când se acorda dupa întocmirea facturii de
aprovizionare, fiind înscrise în facturi distincte de reduceri. Pe baza acestor facturi se debiteaza contul 401
"Furnizori" si se crediteaza contul de stocuri.
Reluând exemplul de mai sus se presupune urmatoarea situatie:
Factura initiala
Marfuri 1 000 000 lei
Scont de decontare (2 × 1 000 000 lei) 20 000 lei
NETA FINANCIARĂ 980 000 lei
TVA (19 × 980 000 lei) 186 200 lei
NETA DE PLATĂ 1 166 200 lei
Factura ulterioara (de stornare)
Marfuri 1 000 000 lei
Rabat 5 ) 50 000 lei
Remiza 10 ) 95 000 lei
Reducere comerciala primita (50 000 lei + 95 000 lei) 145 000 lei
Scont decontare aferent (2 × 145 000 lei) 2 900 lei
NETA FINANCIARĂ 142 100 lei
TVA (19 × 142 100 lei) 26 999 lei
NETA DE REDUS 169 099 lei
În cazul în care scontul de decontare se contabilizeaza la achitarea facturii, factura initiala se
înregistreaza astfel:
a) primirea facturii:
1 000 000 lei 371 = 401 1 186 200 lei
Marfuri Furnizori
186 200 lei 4426
TVA - deductibila
b) decontarea facturii:
1 186 200 lei 401 = 512 1 166 200 lei
Furnizori Conturi curente la
banci
20 000 lei
Venituri din sconturi
obtinute
Factura ulterioara privind reducerile comerciale se înregistreaza prin relatiile:
a) primirea facturii de reducere:
171 999 lei 401 = 371 145 000 lei
Furnizori Marfuri
26 999 lei
TVA - deductibila
b) decontarea facturii:
169 099 lei 512 = 401 171 999 lei
Conturi curente la banci Furnizori
2900 lei 767
Venituri din sconturi obtinute
Pentru a simplifica operatiile de înregistrare a reducerilor comerciale exista si opinia folosirii contului 658
"Alte cheltuieli din exploatare" în locul contului de stocuri. Este o solutie discutabila în conditiile în care prin
contabilitatea financiara se realizeaza atât structura financiara cât si cea gestionara. Se pierde în plan valoric controlul
gestionar asupra stocurilor.
De asemenea, utilizarea contului 658 "Alte cheltuieli de exploatare" elimina reducerile comerciale primite
din sfera cheltuielilor cu materiile prime, materialele si marfurile, plasându-le în afara relatiilor de calcul a valorii
adaugate.
În cazul folosirii metodei inventarului intermitent, reducerile comerciale primite ar trebui sa se înregistreze
în debitul conturilor de cheltuieli în functie de natura lor. Totusi, normalizatorii contabili din România recomanda
solutia utilizarii contului 658 "Alte cheltuieli de exploatare".
7.3. Contabilitatea stocurilor la pret prestabilit
În acest caz cu ocazia operatiilor de intrare se face înregistrarea de principiu:
3xx
Conturi de stocuri si productie în curs de
executie
(la pret prestabilit)
Conturi de furnizori si conturi asimilate
(în cazul intrarilor prin achizitie)
308 sau 71
Diferente de pret la materii prime si materiale
Variatia stocurilor
(în cazul intrarilor de stocuri din productie proprie)
Diferente de pret la obiecte de inventar
Diferente de pret la produse
Diferente de pret la animale si pasari
În conturile de diferente se înregistreaza diferentele între pretul prestabilit si costul de achizitie. De
asemenea, în aceleasi conturi se înregistreaza si cheltuielile de transport - aprovizionare si alte cheltuieli accesorii în
cazul când ele figureaza în documente distincte de factura.
La iesirea stocurilor se face înregistrarea:
= 3xx
Cheltuieli privind stocurile
(în cazul consumurilor si vânzarilor)
Conturi de stocuri si productie în curs de executie
Variatia stocurilor
(în cazul vânzarilor de produse si
reluarea productiei în curs de executie)
Diferente de pret la materii prime si materiale
Diferente de pret la obiecte de inventar
Diferente de pret la produse
Diferente de pret la animale si pasari
Diferente de pret la marfuri
Înregistrarile se fac în negru sau rosu în functie de felul si sensul diferentei nefavorabile sau favorabile. Se
poate folosi si varianta înregistrarii pe debitul conturilor a diferentelor nefavorabile si pe creditul conturilor în cazul
diferentelor favorabile.
Exemplu:
Situatia initiala a stocurilor de materii prime
Sortimentul A 1 000 Kg 40 lei 40 000 lei
Sortimentul B 600 kg 100 lei 60 000 lei
Valoarea totala la pret prestabilit 100 000 lei
Diferente de pret favorabile (10 000 lei)
Valoarea totala la cost de achizitie 90 000 lei
Operatii în cursul exercitiului
a) Intrari de materii prime
Sortimentul A 5 000 kg 35 lei 175 000 lei
Sortimentul B 3 000 kg 90 lei 270 000 lei
VALOAREA LA PREŢ DE CUMPĂRARE 445 000 lei
Cheltuieli cu transportul înscrise în factura 15 000 lei
VALOAREA LA COST DE ACHIZIŢIE 460 000 lei
b) Iesiri de materii prime,
Sortimentul A 4 800 kg
Sortimentul B 3 200 kg
a) înregistrarea intrarilor de materii prime:
500 000 lei 301 = 401 460 000 lei
Materii prime
(5 000 kg 40 lei + 3 000 kg 100 lei)
Furnizori
(40 000 ) lei 308
Diferente de pret la materii
prime si materiale
b) înregistrarea iesirilor de materii prime:
469 330 lei 601 = 301 512 000 lei
Cheltuieli cu materiile prime Materii prime
(42 670) lei
Diferente de pret la
materii prime si
materiale
Valoarea la pret prestabilit = 4.800 Kg 40 lei + 3.200 Kg 100 lei = 512.000 lei
Situatia în conturile de stocuri se prezinta astfel:
D 301 C D 308 C
Sdi 100 000 b) 512 000 Sdi (10 000) b) (42 670)
a) 500 000 a) (40 000)
Sfd 88 000 Sfd (7 330)
K 308
Cota 308 = (0,0833) × 512.000 lei = 42.670 lei
Rezolvarea de mai sus privind intrarile se nuanteaza în cazul în care cheltuielile cu transportul ar fi
consemnate în documente distincte de factura furnizorului, de exemplu platite cu cec bancar. Totodata, se va
înregistra si TVA - deductibila:
500 000 lei 301 = 401 529 550 lei
Materii prime Furnizori (445000+84550)
84 550 lei 4426
(445000×19%) TVA - deductibila
(55 000 ) lei 308
Diferente de pret la materii prime si materiale
si pentru cheltuielile de transport achitate cu cec bancar:
15 000 lei 308 = 512 17 850 lei
Diferente de pret la materii
prime si materiale
Conturi curente la banci
2 850 lei 4426
TVA - deductibila
Cele doua înregistrari de mai sus pot fi reunite într-o formula recapitulativa de forma:
500 000 lei 301 = 401 529 550 lei
Materii prime Furnizori
(40 000) lei 308 512 17 850 lei
Diferente de pret la materii
prime si materiale
Conturi curente la banci
87 400 lei 4426
TVA - deductibila
Daca diferentele s-ar fi înregistrat numai în negru, în conditiile în care cheltuielile cu transportul sunt
înscrise în factura, situatia contabila s-ar fi prezentat astfel:
a) înregistrarea intrarilor de materii prime:
500 000 lei 301 = 401 460 000 lei
Materii prime Furnizori
40 000 lei
Diferente de pret la materii
prime si materiale
b) înregistrarea iesirilor de materii prime:
469 330 lei 601 = 301 512 000 lei
Cheltuieli cu materiile prime Materii prime
42 670 lei 308
Diferente de pret la materii
prime si materiale
Marimea diferentei de pret aferenta iesirilor s-a calculat astfel:
a) situatia în conturi înainte de operatia de iesire:
D 301 C D 308 C
Sdi 100 000 Sdi 10 000
a) 500 000 a) 40 000
b) calculul de repartizare:
Sdi 300 Rd 300
Sd inainte de repartizare
K 308
Cota 308 = 0,0833 512 000 = 42.670 lei
c) situatia în conturi dupa operatia de iesire:
D 301 C D 308 C
Sdi 100 000 b) 512 000 b) 42 670 Sdi 10 000
a) 520 000 a) 40 000
Sfd 88 000 Sfc 7 330
Remarca. Pentru a spori relevanta evidentei este indicat ca la nivelul conturilor de diferente sa se opereze
cu doua analitice, unul pentru diferenta de pret si altul pentru cheltuielile de transport aprovizionare. De asemenea, nu
poate fi exclusa nici solutia înregistrarii cheltuielilor de transport - aprovizionare într-un cont distinct al conturilor de
stocuri. Exemplu 300.1 "Materii prime" si 300.8 "Cheltuieli de transport aprovizionare". Similar se procedeaza
si pentru celelalte conturi de stocuri.
7.4. Contabilitatea stocurilor de marfuri la pret cu amanuntul
În cazul metodei inventarului permanent poate fi delimitata ca un caz particular si varianta de evidenta la
pret de vanzare a stocurilor de marfuri. În acest caz intrarile si iesirile de marfuri sunt evaluate la pret de vânzare
format din pretul de achizitie plus adaosul. Contul utilizat pentru evidenta adaosului este 378 "Diferente de pret la
marfuri".
Cheltuielile de transport - aprovizionare sunt evidentiate într-un analitic distinct al contului de marfuri. În
mod corespunzator pentru contul 371 "Marfuri" se creeaza analiticele 371.1 "Stocul de marfuri", 371.8
"Cheltuieli de transport - aprovizionare".
a) cumparari de marfuri în cazul în care cheltuielile de transport- aprovizionare sunt înscrise în factura,
pretul cu amanuntul (vânzare) = costul de achizitie (inclusiv cheltuielile de transport - aprovizionare) +
adaosul (marja) comercial calculat:
Marfuri
(pretul de vânzare)
Furnizori
(costul de cumparare +TVA -deductibila)
TVA - deductibila
(TVA de dedus)
Diferente de pret la marfuri
(adaosul comercial calculat)
Daca cheltuielile de transport - aprovizionare figureaza în documente distincte, pretul cu amanuntul
(vânzare) = pretul de achizitie (cumparare) + adaosul comercial calculat, iar înregistrarea devine:
Stocul de marfuri
(pretul de vânzare)
Furnizori
(pretul de cumparare +
TVA - deductibila)
TVA - deductibila
Diferente de pret la marfuri
(adaosul comercial calculat)
si pentru cheltuielile de transport - aprovizionare:
Cheltuieli de transport - aprovizionare
= Conturile de terti sau trezorerie în functie
de modalitatea de efectuare a
transportului
TVA - deductibila
Structurile de înregistrari din acest ultim caz pot fi retinute si pentru exemplele prezentate anterior; în felul
acesta se asigura o divulgare integrala a informatiei privind cheltuielile de transport - aprovizionare, indiferent de
modalitatea de efectuare.
b) vânzarea marfurilor:
Clienti
(pretul de vânzare + TVA)
Venituri din vânzarea marfurilor
(pretul de vânzare)
TVA - colectata
(TVA aferenta pretului de vânzare)
si pentru iesirea din gestiune:
Cheltuieli privind marfurile
(costul calculat pe baza relatiei:
pret de vânzare - adaos comercial)
Marfuri
(pretul cu amanuntul)
Diferente de pret la marfuri
(rabatul comercial aferent)
Pentru determinarea adaosului comercial aferent marfurilor iesite se folosesc doua metode: metoda
procentului mediu de adaos comercial si metoda analitica.
Metoda procentului mediu de adaos se caracterizeaza prin folosirea urmatoarelor relatii de calcul:
a)determinarea procentului mediu de adaos comercial:
de referinta (exclusiv TVA neexigibila)
inceputul anului pana la finele lunii
Rulaj debitor ct. 371 cumulate de la
(exclusiv TVA neexigibila)
inceputul anului
Sold ct. 371 la
finele lunii de referinta
de la inceputul anului pana la
Rulaj creditor ct. 378 cumulate
anului
la inceputul
Sold ct. 378
K308
b) determinarea adaosului comercial aferent stocului (ACS):
de referinta (exclusiv TVA nexigibila)
ACS k 378 Valoarea stocului de marfuri la finele lunii
c) determinarea adaosului comercial aferent marfurilor iesite (ACE):
adaosului comercial pe luna de referinta - ACS
Soldul creditor al contului 378 inainte de repartizarea
ACE
Primul termen al relatiei mai este definit si prin "Totalul sumelor creditoare existente la sfârsitul lunii în
contul 378" format din soldul initial la începutul lunii plus rulajul creditor din luna de referinta.
Metoda calculului analitic consta în determinarea prin însumare a adaosului comercial aferent marfurilor
în stoc la 31.XII.N.
Daca adaosul este diferentiat pe sortimente si grupe de marfuri, se procedeaza la transformarea procentului
de adaos în procent de rabat (marja diminuata) pe baza relatiei:
100 % Adaos
100 % Adaos
Procentul de rabat comercial
rabat comercial
pret cu amanuntul Procentul de
marfurilor in stoc Stocurile de marfuri la
Adaosul aferent
În continuare se determina adaosul comercial aferent marfurilor iesite potrivit relatiei c) prezentate anterior.
Pentru cheltuielile de transport - aprovizionare aferente marfurilor iesite se face înregistrarea:
Cheltuieli privind marfurile Cheltuieli de transport - aprovizionare
Determinarea cotei de repartizare se efectueaza în baza urmatoarelor relatii de calcul:
a) determinarea coeficientului de repartizare (K371.8):
cumulat de la inceputul anului
Rulajul debitor al contului 371.1
la inceputul anului
Soldul contului 371.1
cumulat de la inceputul anului
Rulajul debitor la ct. 371.8
la inceputul anului
Soldul contului 378.8
K371.8
b) stabilirea cotei aferente stocului de marfuri la finele lunii de referinta:
de referinta (mai putin TVA neexigibila)
stocului la finele lunii de referinta K371.8 Valoarea stocului de marfuri la finele lunii
Cota de repartizare aferenta
c) stabilirea cotei aferente marfurilor iesite pe luna de referinta:
finele lunii de referinta
stocului de marfuri la
aprovizioanare aferente
Cheltuielile de transport
luna de referinta
repartizarea cheltuielilor pe
Soldul debitor al contului 371.8 inainte de
iesite pe luna de referinta
Cota de repartizare aferenta stocurilor
Pentru a spori relevanta calculelor se poate adopta metodologia privind determinarea diferentelor prezentata
anterior.
Un caz particular este si cel al evidentei stocurilor de marfuri la pret de vânzare la unitatile cu amanuntul.
Exemplu, o factura de 100.000 lei cost de achizitie. Adaosul 25
a) înregistrarea receptiei marfurilor:
125 000 lei 371 = 401 119 000 lei
Marfuri Furnizori
19 000 lei 4426 378 25 000 lei
TVA - deductibila Diferente de pret la
marfuri
b) TVA neexigibila aferenta stocului de marfuri, 125 000 lei
23 750 lei 371 = 4428 23 750 lei
Marfuri TVA - neexigibila
În magazin se afiseaza pretul cu amanuntul 125 000 lei + 23 750 lei = 148 750 lei.
c) vânzarea marfurilor:
pentru pretul de vânzare:
148 750 lei 531 = 707 125 000 lei
Casa Venituri din vânzari de
marfuri
23 750 lei
TVA - colectata
pentru costul de achizitie:
100 000 lei 607 = 371 125 000 lei
Cheltuieli privind marfurile Marfuri
25 000 lei 378
Diferente de pret la marfuri
pentru TVA - neexigibila privind stocul vândut:
23 750 lei 4428 = 371 23 750 lei
TVA - neexigibila Marfuri
7.5. Ambalajele de transport refolosibile
Evidenta ambalajelor achizitionate sau confectionate în întreprindere, care sunt destinate ambalarii si
transportului produselor finite si al marfurilor se organizeaza potrivit principiilor si regulilor generale privind
contabilitatea stocurilor. Particularitati apar în contabilitatea ambalajelor de transport recuperabile.
Exemplu factura de detaliu la furnizor:
Marfuri la pret de vânzare 100 000 lei
TVA 19 19 000 lei
119 000 lei
Ambalaje 100 buc 200 lei (fara TVA) 20 000 lei
TOTAL DE PLATĂ 139 000 lei
În contabilitatea furnizorului pe baza datelor de mai sus se fac urmatoarele înregistrari:
a) operatia de facturare:
139 000 lei 4111 = 707 100 000 lei
Clienti Venituri din vânzari de
marfuri
19 000 lei
TVA - colectata
20 000 lei
Clienti - creditori
b) clientul restituie 60 bucati la valoarea consemnata în factura, 60 200 lei = 12 000 lei:
12 000 lei 419 = 4111 12 000 lei
Clienti - creditori Clienti
c)un numar de 20 bucati se preiau la o valoare inferioara fata de cea de facturare, respectiv la 180 lei:
20 buc 200 lei = 4 000 lei
20 buc 180 lei = 3 600 lei
400 lei
TVA: 400 = 76 lei
4 000 lei 419 = 4111 3 524 lei
Clienti - creditori Clienti
400 lei
Venituri din activitati
diverse
76 lei
TVA - colectata
d) diferenta de 100 bucati - 80 bucati = 20 bucati este retinuta de client si în consecinta se considera o
vânzare pentru care se întocmeste o factura suplimentara:
20 buc 200 lei 4 000 lei
TVA 19 760 lei
4760 lei
4 000 lei 419 = 708 4 000 lei
Clienti - creditori Venituri din activitati
diverse
760 lei 4111 4427 760 lei
Clienti TVA - colectata
În contabilitatea clientului folosind aceleasi date se fac înregistrarile:
a) cumparari de marfuri 100.000 lei +19.000 lei TVA, ambalaje 100 buc. 200 lei = 20.000 lei:
100 000 lei 371 = 401 139 000 lei
Marfuri Furnizori
19 000 lei 4426
TVA - deductibila
20 000 lei 409
Furnizori - debitori
b) restituirea a 60 bucati la 200 lei si 20 bucati la 180 lei:
60 buc. 200 lei 12 000 lei
20 buc. 180 lei 3 600 lei
15 600 lei
Diferenta de pret = 20 buc (200 lei - 180 lei) = 400 lei
TVA = 400 = 76 lei
15 524 lei 401 = 409 16 000 lei
Furnizori
(15 600 lei - 72 lei)
Furnizori - debitori
(80 buc 200 lei)
76 lei 4426
TVA - deductibila
400 lei 608
Cheltuieli privind
ambalajele
c) retinerea a 20 bucati ambalaje pentru nevoi proprii:
20 buc. 200 lei 4 000 lei
TVA 19 760 lei
4 760 lei
4 000 lei 381 = 409 4 000 lei
Ambalaje Furnizori - debitori
760 lei 4426 401 760 lei
TVA - deductibila Furnizori
7.6. Vânzari de stocuri cumparate, altele decât marfurile
Un caz particular îl constituie si vânzarile de materii prime si materiale consumabile fara a fi prelucrate. Ele
se contabilizeaza în debitul contului 371 "Marfuri" si în creditul contului 300 "Materii prime", 301 "Materiale
consumabile", 321 "Obiecte de inventar" si 361 "Animale si pasari". În continuare fiind înregistrate ca marfuri, se
contabilizeaza operatiile de vânzare corespunzatoare. Este o situatie discutabila, deoarece în masura în care au fost
înregistrate la contul 371 "Marfuri" iar la vânzare în contul 707 "Venituri din vânzari de marfuri" sunt incluse în
cifra de afaceri. Pentru a evita aceasta situatie este indicat ca orice vânzare de materii prime si materiale consumabile
sa nu tranziteze contul 371 "Marfuri", fiind înregistrate direct în contul 758 "Alte venituri din exploatare".
Tipurile de înregistrari ar fi:
a) facturarea bunurilor vândute, pentru pretul de vânzare:
Debitori diversi Alte venituri din exploatare
b) iesirea din inventar, pentru valoarea contabila:
= 3xx
Alte cheltuieli de exploatare Conturi de stocuri si productie în curs de
executie
7.7. Stocuri trimise spre prelucrare la terti
Elemente specifice determina materiile prime si materialele date spre prelucrare sau în custodie la terti. În
faza de iesire se face înregistrarea:
Stocuri aflate la terti Stocuri de materii prime,,materiale si obiecte de inventar
Produse
Animale
Marfuri
Primirea bunurilor de la terti genereaza înregistrarea inversa, în raport cu cea de remitere spre prelucrare.
Concomitent se înregistreaza în debitul conturilor de stocuri rezultate din prelucrare, valoarea lucrarilor si serviciilor
prestate, inclusiv TVA aferenta:
Stocuri de materii prime, materiale si obiecte de inventar Furnizori
Produse
Animale
Marfuri
Ambalaje
TVA - deductibila
În debitul acelorasi conturi de stocuri rezultate din prelucrare se reflecta si cheltuielile efectuate cu
transportul la ducere si înapoiere. Procedând astfel se poate respecta principiul evaluarii si înregistrarii stocurilor la
costul de achizitie. În cazul prelucrarii la terti acest cost este egal cu valoarea materiilor prime sau materialelor
trimise spre prelucrare la terti, plus cheltuielile ocazionate de transportul la ducere si înapoiere, plus valoarea
lucrarilor si serviciilor prestate la furnizori.
Daca se foloseste metoda inventarului intermitent, cheltuielile cu transportul la remitere - înapoiere inclusiv
valoarea manoperei se înregistreaza în debitul conturilor din grupa 60 "Cheltuieli privind srtocurile", în raport de
natura stocului rezultat din prelucrare.
7.8. Importul de bunuri pe cont propriu la o întreprindere de import - export
Importul de bunuri pe cont propriu reprezinta un caz particular generat de:
a) componentele specifice ale costului de achizitie: valoarea în vama, taxele nerecuperabile platite în vama
(taxa vamala, comisionul vamal, accizele) si cheltuielile interne de transport - manipulare;
b) fundamentarea pretului de vânzare la intern (pret negociat) pe doua elemente: valoarea în vama în valuta
sau costul de achizitie în vama în valuta transformat în lei la cursul de schimb al zilei când are loc negocierea ori
vânzarea si marja importatorului.
Exemplu. Din fisa de calcul a importului se desprind urmatoarele informatii:
Valoarea externa FOB 10 000 USD 33 000 lei 330 000 000 lei
Transport extern evaluat la 1 000 USD 33 000 lei 33 000 000 lei
VALOARE (CIF în vama sau FFR) 363 000 000 lei
Taxa vamala 10 din valoare în vama 36 300 000 lei
Comisionul vamal 1 din valoare în vama 3 630 000 lei
Cost de achizitie în vama 402 930 000 lei
TVA - deductibila (402 930 000 ) 76 556 700 lei
ACHIZIŢIA LA IMPORT:
a) înregistrarea facturii:
402 930 000 lei 371 = 401 330 000 000 lei
Marfuri Furnizori externi
33 000 000 lei
Furnizori - interni
36 300 000 lei
Alte impozite, taxe si varsaminte
asimilate
3 630 000 lei
Fonduri speciale taxe si varsaminte
asimilate
b) plata în vama privind taxele vamale, comisionul si TVA:
36 300 000 lei 446 = 512 116 486 700 lei
Alte impozite, taxe si
varsaminte asimilate
Conturi curente la banci
3 630 000 lei 447
Fonduri speciale taxe si
varsaminte asimilate
76 556 700 lei 4426
TVA - deductibila
Livrarea la intern
Cost de achizitie 402 930 000 lei
Marja importatorului 109 000 000 lei
PREŢ DE VÂNZARE 511 930 000 lei
TVA - colectata (511 930 000 ) 97 266 700 lei
TOTAL VALOARE FACTURATĂ 609 196 700 lei
a) înregistrari în contabilitatea întreprinderii de import - export:
pentru pretul de vânzare:
609 196 700 lei 4111 = 707 511 930 000 lei
Clienti Venituri din vânzari de
marfuri
97 266 700 lei
TVA - colectata
pentru costul de achizitie:
402 930 000 lei 607 = 371 402 930 000 lei
Cheltuieli privind
marfurile
Marfuri
b) înregistrari în contabilitatea beneficiarului:
511 930 000 lei 371 = 401 609 196 700 lei
Marfuri Furnizori
97 266 700 lei 4426
TVA - deductibila
Remarca. În situatia în care la sosirea marfurilor din import nu se poate determina valoarea definitiva în
vama, Legea codului vamal admite ca, la cerere, importatorul sa ridice marfurile din vama, cu conditia constituirii
unei garantii banesti sau bancare, acceptata de autoritatea vamala. În acest caz, întreprinderea importatoare
înregistreaza la primirea marfurilor atât garantia constituita (exemplu pentru garantia bancara: debit 8011 "Giruri si
garantii acordate") cât si marfurile primite al caror cost de achizitie se determina pe baza de date antecalculate.
Obligatiade plata pentru cheltuielile pentru care nu s-au primit documentele justificative se evidentiaza în contul 408
"Furnizori -facturi nesosite"
Înregistrarea marfurilor primite în conditiile de mai sus se face prin operatia:
Marfuri Furnizori
Furnizori -facturi nesosite
(transport antecalculat)
Alte impozite, taxe si varsaminte asimilate
(taxe vamale antecalculate)
Fonduri speciale taxe si varsaminte asimilate
(comision vamal antecalculat)
Daca în termenul legal (30 de zile) importatorul prezinta documente concludente privind determinarea
valorii în vama, diferenta dintre cheltuielile efective si cele antecalculate, precum si diferentele de taxe nerecuperabile
se contabilizeaza fie într-un cont distinct de marfuri 371/x " Diferente de pret la marfuri", fie în contul 607
"Cheltuieli privind marfurile" cu sume în negru sau în rosu, în functie de natura diferentelor.
factura pentru cheltuielile înregistrate initial pe baza de date antecalculate (estimate):
Furnizori -facturi nesosite
Furnizori
371/X
Diferente de pret la marfuri
Cheltuieli din diferente de curs valutar
diferentele de taxe nerecuperabile:
371/x
Diferente de pret la marfuri Alte impozite, taxe si varsaminte asimilate
Fonduri speciale taxe si varsaminte asimilate
concomitent cu plata taxelor efectiv datorate în vama, autoritatea vamala elibereaza scrisoarea de garantie
bancara, operatie care este evidentiata la importator prin creditarea contului 8011 "Giruri si garantii acordate".
Daca în termenul legal (30 de zile) importatorul nu prezinta documente concludente privind determinarea
valorii în vama, autoritatea vamala procedeaza la executarea garantiei, operatia de vamuire fiind considerata
încheiata. În acest caz importatorul înregistreaza la primirea facturilor doar diferenta dintre cheltuielile efective si cele
estimate în contul 371/x " Diferente de pret la marfuri", sau 607 "Cheltuieli privind marfurile" în negru sau în
rosu, dupa caz.
7.9. Importul de bunuri pe baza de comision
Fata de importul pe cont propriu, importul în comision se particularizeaza prin urmatoarele trasaturi:
a) bunurile importate nu fac obiect al gestionarii de catre întreprinderile de import - export;
b)TVA aferenta bunurilor importate se plateste în vama de titularii operatiilor de import dar se deduce
numai de beneficiarii de import;
c) importatorii factureaza beneficiarilor de import distinct: cheltuielile efectuate în contul lor, respectiv
comisionul plus TVA aferenta comisionului.
Exemplu. Din fisa de calcul a importului se desprind urmatoarele date:
Valoarea externa franco - frontiera româna CIF
10 000 USD 33 000 lei
330 000 000 lei
Taxa vamala 10 33 000 000 lei
Comisionul vamal 0,5 1 650 000 lei
Valoarea în vama 364 650 000 lei
TVA deductibila
69 283 500 lei
TOTAL CHELTUIELI DE FACTURAT 433 933 500 lei
Comisionul societatii de import - export 3 din valoarea externa FFR
330 000 000 lei
9 900 000 lei
TVA 19 9 900 000 lei 1 881 000 lei
TOTAL VALOARE FACTURĂ FISCALĂ 11 781 000 lei
a) în contabilitatea societatii de import - export se face înregistrarea:
433 933 500 lei 4111 = 401 330 000 000 lei
Clienti Furnizori
33 000 000 lei
Alte impozite, taxe si
varsaminte asimilate
1 650 000 lei
Fonduri speciale taxe si
varsaminte asimilate
69 283 500 lei
Alte impozite, taxe si
varsaminte asimilate
Iar pentru comisionul cuvenit întreprinderii de import:
11 781 000 lei 4111 = 704 9 900 000 lei
Clienti Venituri din lucrari executate
si servicii prestate
1 881 000 lei
TVA - colectata
b) în contabilitatea întreprinderii beneficiare de import (evidenta marfurilor se tine la cost de achizitie):
374 550 000 lei 371 = 401 445 714 500 lei
Marfuri Furnizori
71 164 500 lei 4426
TVA - deductibila
Remarca. Daca la sosirea marfurilor de import nu se poate determina valoarea definitiva a valorii în vama,
se procedeaza similar importului pe cont propriu cu urmatoarele deosebiri: toate diferentele de cheltuieli care apar, în
plus sau în minus, se regularizeaza cu beneficiarii de import pe baza unei facturi suplimentare; pâna la facturare,
diferentele de cheltuieli se contabilizeaza într-un cont distinct. Pentru a nu fi afectate cheltuielile proprii si implicit
rezultatele financiare, apreciem ca întreprinderile importatoare ar putea utiliza un cont subdivizor de cheltuieli în
avans, ca de exemplu 471/x "Cheltuieli privind importul de marfuri". Contul 471/x "Cheltuieli privind importul
de marfuri" ar urma sa se crediteze prin debitul contului 4111 "Clienti" cu ocazia întocmirii facturii suplimentare,
cu sume în negru pentru recuperarea sumelor cheltuite în plus, sau cu sume în rosu pentru restituirea sumelor
necheltuite fata de cele facturate initial.
|
