ALTE DOCUMENTE
|
|||||||||
CONTABILITATEA TREZORERIEI
CAP I . DEFINIREA SI STRUCTURA TREZORERIEI UNITATII PATRIMONIALE
Trezoreria reprezinta o sectiune importanta a contabilitatii si activitatii oricarui agent economic, avand influenta importanta in ceea ce priveste desfasurarea normala a programului de activitate, pentru mentinerea permanenta a echilibrului financiar.
Trezoreria sau conceptul de trezorerie poate fi definita prin totalitatea operatiilor financiare cu caracter operational care asigura incasarile si platile curente, care la randul lor reprezinta operatii de trezorerie.
In structura trezoreriei, asa cum prevede Regulamentul contabil si Planul general de conturi, se cuprind, in ordinea stabilita prin intermediul acestuia din urma, urmatoarele categorii sau feluri de operatii:
- titlurile de plasament sunt hartii de valoare care se pot transforma in disponibilitati, dintre care se amintesc: actiunile si obligatiunile si alte titluri de plasament si creante similare achizitionate in vederea revanzarii pentru obtinerea de profi;
- efecte comerciale primite anterior si depuse spre incasare sau scontate la banci;
- disponibilitatile banesti existente in conturile la banci, in lei si in devize;
- credite bancare pe termen scurt, creditele externe si creditele de la trezoreria statului;
- disponibilitatile banesti in numerar, in lei si in devize.
Plasamentele amintite pot conferi un drept de proprietate, cum este cazul actiunilor (cotate sau necotate)sau pot asigura un drept de creanta, ceea ce se realizeaza prin intermediul obligatiunilor (cotate sau necotate). Indiferent de categoria in care se incadreaza, prin intermediul lor se urmareste, pe de o parte, utilizarea temporara a unei parti din disponibilitatile banesti de care dispune unitatea, iar pe de alta parte cresterea veniturilor acesteia prin obtinerea dividendelor, dobanzilor si \ sau prin realizarea unui plus de valoare cu prilejul revanzarii.
Altfel spus, plasamentele financiare se efectueaza in scopul folosirii, cu caracter temporar, a disponibilitalor banesti (de trezorerie) in operatiunile speculative la bursa de valori, prin cumpararea si revanzarea de actiuni si obligatiuni, ceea ce are ca scop obtinerea unor venituri din diferentele de curs ale acestora.
Efectele comerciale, denumite si valori de incasat, se refera la diferite titluri de credit, dintre care se amintesc: cecul, cambia, biletul la ordin, trata, mandatul si warantul. Aceste instrumente de plata se emit de catre clienti, care, in contul datoriilor pe care le au, le predau furnizorilor (creditorilor) in vederea decontarii lor, la termenele stabilite, prin intermediul unitatii bancare.
Disponibilitatile banesti existente in conturi la banci, in lei si in devize, asidura efectuarea operatiilor de decontare fara numerar, catre alti agenti economici, buget, banci. Prin utilizarea conturilor de disponibilitati se asigura o buna circulatie a banilor, precum si efectuarea decontarii drepturilor de creanta (incasari) si a obligatiilor (plati). Se retine ca in majoritatea situatiilor, incasarile sunt ami mari decat platile, iar soldul fiecarui cont reprezinta disponibilitatile banesti pe care unitatea le detine la banci. Exista insa si situatii in care incasarile sunt mai mici decat platile, stabilindu-se un sold creditor care reprezinta creditele acordate de banca pe baza de contract incheiat anterior.
Creditele bancare pe termen scurt, creditele externe si creditele de la trezoreria statului asigura complementarea surselor proprii necesare desfasurarii activitatii de productie, de prestarii servicii. Pentru creditele care se primesc este necesar sa existe o garantie din partea solicitantului, sub forma valorilor materiale sau a resurselor banesti viitoare, sau din partea unui tert prin care sa se asigure rambursarea datoriilor asumate, precum si a dobanzilor aferente. Unele conturi de credite pe termen scutr, pentru export si pentru nevoi temporare, indeplinesc functia unor conturi de incasari si plati.
Disponibilitatile banesti in numerar, in lei si in devize, permit efectuarea decontarii obligatiilor si creantelor cu personalul unitatii si alte persoane fizice si, de asemenea, cu alti agenti economici, in cadrul unor limite legale, cu bugetul statului, reprezentandu-se regulamentar operatiilor de casa.
In grupa disponibilitatilor in numerar sunt incadrate si elementele patrimoniale denumite "alte valori", unde se incadreaza timbrele fiscale si postale, biletele de tratament si odihna, tichetele si biletele de calatorie.
Acreditivele in lei si devize reprezinta disponibilitati banesti rezervate in conturi distincte, la dispozitia tertilor, in vederea efectuarii platilor pe masura livrarii marfurilor, executarii lucrarilor si prestarii servicilor.
Avandu-se in vedere cele prezentate anterior se poate forma o imagine de amsamblu asupra categoriilor sau componentelor trezoreriei unitatii patrimoniale. Totodata, se poate aprecia ca organizarea contabilitatii elementelor patrimoniale in cauza reprezinta o problema relativ complexa, fiid necesar, printre altele, sa se aiba in vedere mai multe obiective, dintre care amintesc:
- realizarea unei coordonari riguroase a tuturor operatiilor financiare privind, pe de o parte activele circulante banesti, iar pe de alta parte operatiile de plati astfel incat sa existe create premisele necesare pentru realizarea permanenta a decontarii datoriilor.
- asigurarea uneievidente corecte si operative a tuturor operatiilor de trezorerie care sa respecte prevederiile legale si 454q1611e sa permita efectuarea controlului in ceea ce priveste incasarile si platile unitatii patrimoniale;
- respectarea legislatiei financiar-bancare si fiscale;
- alegerea si utilizarea eficinta a instrumentelor de trezorerie, precum si a celor mai avantajoase forme de decontare;
- contractarea si utilizarea creditelor bancare pe baza unei analize detaliate si numai in masura in care acestea sunt necesare pentru reglarea lichiditatilor si mentinerea capacitatii de plata, precum si pentru alte destinatii bine definite si totodata eficiente;
- asigurarea premiselor informationale necesare pentru elaborarea unui buget de trezorerie real, in deplina concordanta cu posibilitatile financiare ale unitatii patrimoniale.
TITLURILE DE PLASAMENT, spre deosebire de cele imobilizate, se achizitioneaza de unitate in vederea realizarii unui castig de capital sau de venit pe termen scurt, de regula sub un an. Ele sunt denumite si investitii temporare si se constituie din actiunile proprii rascumparate, actiunile emise de terti si achizitionate de unitatea patrimoniala, obligatiunile proprii rascumparate, obligatiunile apartinand tertilor si cumparate si alte titluri de plasament.
In ceea ce priveste evaluarea titlurilor de plasament se retine ca se au in vedere cele patru reguli generale sau momentele stabilite in acest sens.
a. La intrarea in patrimoniu,prin achizitionarea cu titlu oneros, titlurile de plasament se evalueaza la costul de achizitie, prin care se intelege pretul de cumparare sau valoarea stabilita in baza unui contract de achizitie.
Totodata, se mentioneaza ca, spredeosebire de alte categorii de elemente patrimoniale similare, cheltuielile accesorii de cumparare a titlurilor in cauza, cum sunt comisioanele si alte cheltuieli aferente, nu se include in costul de achizitie, inregistrandu-se direct in cheltuielile de exploatare ale exercitiului.
b. Evaluarea titlurilor de plasament cu ocazia inventarierii se face la valoarea lor actuala, estimata in functie de pretul pietei si utilitatea lor pentru exercitiu.
Valoare de utilitate este o valoare probabila de negociat care are in vedere costulmediu al ultimei luni, in cazul tutlurilor cotate, sau valoarea posibila de negociere, pentru titlurile necotate. Aceasta ultima valoare se determina in functie de pretul celor mai recente tranzactii cu asemenea titluri, a valorii matematice, maririi profitului, volumului creditelor.
c. Cu prilejul intocmirii bilantului contabil, evaluarea se face pe categorii de titluri de aceeasi natura si care confera aceleasi drepturi, prin compararea valorii de inventar cu cea de intrare, luandu-se in calcul valoarea cea mai mica. In cazul diferentelor in minus (valoarea de inventar mai mica), care se stabilesc in urma acestei ultime operatii se constituie provizioanele pentru deprecierea titlurilor de plasament.
d. Evaluarea titlurilor de plasament la iesirea din patrimoniu se face la valoarea lor de intare sau contabila. Totodata, se are in vedere si pretul de vanzare (cesiune) care este inscris in actul de vanzare-cumparare si care nu este influentat, in sensul diminuarii, de cheltuielile de vanzare ce se include in cheltuielile de exploatare ale exercitiului.
In cazul in care vanzarea se face numai pentru o parte din totalul titlurilor de plasament este necesar sa se facaevalareainfunctie de pretul mediu ponderat de cumparare (intrare) sau prin folosirea metodei F.I.F.O., dupa caz.
In legatura cu evaluarea disponibilitatilor si implicit a operatiilor in devize se retin urmatoarele aspecte:
- creantele si datoriile unitatii patrimoniale, inclusiv cele in devize, se inregistreaza in contabilitate la valoarea lor nominala;
- operatiile comerciale de decontare in devize, precum si cele de incasari si plati in devize necesita evaluarea la cursul de schimb in vigoare la data cand se efectueaza, al zilei operatiunii;
- diferentele de curs valutar stabilite intre data inregistrarii creantelor si datoriilor in devize si data incasarii, respectiv a platii lor, influenteaza veniturile sau cheltuielile financiare, dupa cum sunt favorabile sau nefavorabile;
- diferentele nefavorabile de curs valutar aferente creditelor in valuta pentru investitii, precum si furnizorilor externi de imobilizari se inregistreaza in cheltuielile privind diferentele de curs valutar.
Totodata, se mentioneaza ca agentii economici au posibilitatea legala sa introduca in valoarea respectivelor active corporale diferentele in cauza, precum si dobanzile aferente creditelor in valuta.
- la incheierea exercitiului, creantele si datoriile in devizese evalueaza la cursul in vigoare din ultima zi anului, iar diferentele de curs valutar, fata de data inregistrarii lor in contabilitate, sese reflecta in conturile de diferente de conversie in activ (nefavorabile) sau de pasiv (favorabile), dupa caz, si se reiau la deschiderea exercitiului urmator, neadmitandu-se compensari intre ele. Pentru diferentele de conversie nefavorabile se constituie provizioane pentru deprecierea creantelor. Referitor la aceste provizioane se retine ca sunt deductibile fiscal numai la nivelul pierderii nete din diferentele de curs valutar, respectiv dintre valoarea creantelor si datoriilor evaluate la cursul din ultima zi a exercitiului financiar;
- la inchiderea exercitiului, disponibilitatile in devize se evalueaza la cursul de schimb in vigoare la acea data, iar diferentele de curs valutar stabilite se inregistreaza in cheltuielile sau venitutilor financiare, dupa caz, fiind nedeductibile si respectiv neimpozabile.
Fac exceptie de la aceasta regula diferentele aferente disponibilitatilor in devize reprezentand capitalul social, care se inrtegistreaza in contul 1068 "Alte rezerve", analitic distinct, fara a influenta rezultatele financiare.
In situatia in care rezervele in cauza nu sunt suficiente, diferentele nefavorabile sunt mai mari decat rezervele existente, se efectueaza o prima operatiune de suplimentare a lor, dupa care se face regularizarea diferentelor constatate.
CAP III . CONTABILITATEA TITLURILOR DE PLASAMENT
Titlurile de plasament sunt titluri achizitionate de intreprindere in vederea realizarii unui castig de capital sau de venit pe termen scurt
Organizarea contabilitatii titlurilor
de plasament se realizeaza cu ajutorul conturilor sintetice de gradul I
existente in drupa cu aceeasi denumire si simbolul
Cu ajutorul acestui cont se tine evidenta actiunilor proprii rascumparate.
Contul 502 "Actiuni proprii" este un cont de activ.
In debitul contului 502 "Actiuni proprii" se inregistreaza:
- costul de achizitie al actiunilor proprii rascumparate (509, 512, 531).
In creditul contului 502 "Actiuni proprii" se inregistreaza:
- valoarea actiunilor proprii anulate (101);
- valoarea actiunilor proprii cedate (512, 531);
- diferenta dintre pretul de achizitie si pretul de cesiune (664).
Soldul contului reprezinta valoarea actiunilor proprii rascumparate existente.
Cu ajutorul acestui cont se tine evidenta actiunilor cotate si necotate, cumparate in vederea obtinerii de venituri financiare intr-un termen scurt.
Contul 503 "Actiuni" este un cont de activ.
In debitul contului 503 "Actiuni" se inregistreaza:
- valoarea la cost de achizitie a actiunilor cumparate (509, 512, 531).
In creditul contului 503 "Actiuni" se inregistreaza:
- valoarea actiunilor cedate (512, 531, 664).
Soldul contului reprezinta valoarea actiunilor cumparate existente.
Cu ajutorul acestui cont se tine evidenta obligatiunilor emise si rascumparate.
Contul 505 "Obligatiuni emise si rascumparate" este un cont de activ.
In debitul contului 505 "Obligatiuni emise si rascumparate" se inregistreaza:
- valoarea obligatiunilor emise si rascumparate (509, 512, 531).
In creditul contului 505 "Obligatiuni emise si rascumparate" se inregistreaza:
- valoarea obligatiunilor emise si rascumparate anulate (161).
Soldul contului reprezinta valoarea obligatiunilor emise si rascumparate neanulate.
Cu ajutorul acestui cont se tine evidenta obligatiunilor cumparate.
Contul 506 "Obligatiuni" este un cont de activ.
In debitul contului 506 "Obligatiuni" se inregistreaza:
- valoarea la cost de achizitie a obligatiunilor cumparate (509, 512, 531).
In creditul contului 506 "Obligatiuni" se inregistreaza:
- valoarea obligatiunilor cedate (512, 531, 664).
Soldul contului reprezinta valoarea obligatiunilor existente.
Cu ajutorul acestui cont se tine evidenta altor titluri de plasament si creante asimilate, cumparate.
Contul 508 "Alte investitii financiare pe termen scurt si creante asimilate" este un cont de activ.
In debitul contului 508 "Alte investitii financiare pe termen scurt si creante asimilate" se inregistreaza:
- valoarea la cost de achizitie a altor investitii financiare pe termen scurt si creante asimilate cumparate (509, 512, 531);
- diferentele favorabile de curs valutar aferente altor valori de trezorerie cum sunt titluri de stat in valuta si depozite pe termen scurt in valuta, la incheierea exercitiului financiar (765).
In creditul contului 508 "Alte investitii financiare pe termen scurt si creante asimilate" se inregistreaza:
- valoarea altor investitii financiare pe termen scurt si creante asimilate cedate (512, 531, 664);
- diferentele nefavorabile de curs valutar aferente altor valori de trezorerie cum sunt titluri de stat in valuta si depozite pe termen scurt in valuta, la incheierea exercitiului financiar sau lichidarea lor (665).
Soldul contului reprezinta valoarea altor investitii financiare pe termen scurt si creante asimilate existente.
Cu ajutorul acestui cont se tine evidenta varsamintelor de efectuat pentru investitii financiare pe termen scurt cumparate.
Contul 509 "Varsaminte de efectuat pentru investitii financiare pe termen scurt" este un cont de pasiv.
In creditul contului 509 "Varsaminte de efectuat pentru investitii financiare pe termen scurt" se inregistreaza:
- valoarea datorata pentru investitii financiare pe termen scurt cumparate (501, 502, 503, 505, 506, 508).
In debitul contului 509 "Varsaminte de efectuat pentru investitii financiare pe termen scurt" se inregistreaza:
-valoarea achitata a investitiilor financiare pe termen scurt cumparate (512, 531).
Soldul contului reprezinta valoarea datorata pentru investitiile financiare pe termen scurt cumparate.
Conturile amintite, cu exciptia celui de varsaminte, au mai multe trasaturi comune, dintre care se retin:
- au functia contabila de activ;
- sunt conturi de bilant, putand avea solduri finale debitoare care reprezinta titlurile de plasament existente in patrimoniul unitatii;
- se inscriu in activul bilantului contabil in grupa a II-a "Active circulante", in subgrupa a II-a "Alte active";
- soldurile finale debitoare, diminuate cu soldul creditor al contului 590 "Provizioane pentru deprecierea titlurilor de plasament" se inscriu intr-un singur post bilantier, denumit "Titluri de plasament".
In vederea organizarii contabilitatii titlurilor de plasament se utilizeaza totodata contul corespunzator de provizioane amintit mai sus, care functioneaza dupa regulile generale privind conturile de aceeasi natura.
Exemplu:
Se rascumpara 300 de actiuni de catre societatea comerciala emitenta, referitor la care se cunosc:
-valoarea nominala unitara de 2 lei, deci in total 600 lei;
-costul unitar de achizitie de 1.7 lei rezultand un total de 510 lei;
-actiunile sunt rascumparate cu decontare imediata din contul de disponibil pentru suma de 300 lei si cu decontare ulterioara pentru 210 lei;
-rascumpararea se face prin intermediul unei unitati specializate careia I se datoreaza un comision de 10% din costul de achizitie;
-100 de actiuni se anuleaza;
-200 de actiuni se revand angajatilor proprii, la pretul unitar de 1.6, atat cu incasare imediata in numerar (50 de actiuni), cat si cu decontare ulteriora (150 de actiuni);
-diferenta de minus intre costul de achizitie (mai mare) si pretul de vanzare (redistribuire) este de 1 lei/ actiune, deci in total 20 lei.
Pe baza datelor de mai sus se inregistreaza operatiile economice care se prezinta in continuare.
a. Rascumpararea actiunilor, folosindu-se borderoul acestora si extrasul de cont:
= % 510
Actiuni proprii 5121 300
Conturi la banci in lei
Pentru titluri de plasament
b. Evidentierea pe baza facturii, a comisionului datorat unitatii intermediare:
= 401 51
Comisioanele si onorariile
c. Plata in numerar, conform registrului de casa, a actiunilor achizitionate cu decontare ulterioara:
= 5311 210
Varsaminte de efectuat Casa in lei
Pentru titluri de
Plasament
d. Anularea actiunilor, pe baza actelor legale de modificare a capitalului si a notei de contabilitate:
= % 200
Capital subscris varsat 502 170
Actiuni proprii
Alte rezerve
e. Revanzarea actiunilor, folosindu-se borderoul acestora, registrul de casa si nota de contabilitate:
= 502 340
Actiuni proprii 80
Casa in lei
Decontari cu asociatii
Privind capitalul
Cheltuieli privind titlurile
De plasament cedate
CAP IV . CONTABILITATEA OPERATIILOR EFECTUATE PRIN
CONTURILE DE
Operatiile de incasari si plati se efectueaza atat in numerar, cat si prin intermediul conturilor deschise de unitatea patrimoniala la una sau mai multe banci, ceea ce este cunoscut sub denumirea de decontari fara numerar sau prin virament.
De altfel, tendinta generala este ca decontarile in numerar sa-si piarda treptat popularitatea si sa fie inlocuite cu alte mijloace de plata cunoscute sub denumirea curenta de instrumente de plata fara numerar. Acestea elimina dezavantajele folosirii numerarului in sensul ca sumele mari in numerar necesita spatii voluminoase de depozitare si prezinta riscuri de manevrare, cum este cazul distrugerilor accidentale, furtunilor.
In vederea realizarii unui asemenea deziderat s-a actualizat cadrul legislativ privind cecul, cambia si biletul la ordin, avandu-se in vedere standardele internationale si stadiul actual de dezvoltare a sistemului de plati din tara noastra.
Conturile deschise la banci asigura efectuarea categoriilor de operatii care se refera la: valorile de incasat, cum sunt cecurile si efectele comerciale depuse la banci, disponibilitatile in lei si in devize, creditele bancare pe termen scurt, precum si dobanzile aferente disponibilitatilor si creditelor bancare.
Pentru fiecare din categoriile de operatii amintite se utilizeaza cate un cont sintetic de gradul I si II, asa cum se prezinta in continuare, in ordinea in care sunt simbolizate in Planul general de conturi, in grupa 51 "Conturi la banci".
CONTABILITATEA
VALORILOR DE INCASAT
In categoria valorilor de incasat sunt incluse efectele comerciale remise spre incasare, inclusiv spre scontare.
Organizarea contabilitatii valorilor de incasat se realizeaza cu ajutorul contului sintetic cu aceeasi denumire si simbolul 511, care se dezvolta in urmatoarele conturi sintetice de gradul II: 5112 "Cecuri de incasat", 5113 "Efecte remise spre scontare". Aceste conturi de bilant au functia contabila de activ si implicit solduri finale debitoare, care reprezinta valoarea cecurilor si a efectelor comerciale depuse la banca spre incasare, inscriindu-se intr-un singur post bilantier cu denumirea "Valori de incasat", existent in grupa activelor circulante.
In ceea ce priveste valorile de incasat si in speta efectele comerciale, unde se incadreaza cecul, cambia si biletul la ordin, apreciem ca este util sa prezentam aspectele mai importante prin care acestea se caracterizeaza.
Cecul este un instrument de plata utilizat de titularii de conturi bancare cu disponibil creat din vanzari sau credite. El reprezinta o instructiune scrisa, sub forma unui formular special, data unei banci de a plati unui tert sau insusi emitentului valoarea pentru care este emisa (mentionata).
In procesul circulatiei cecului sunt puse in legatura trei persoane si: tragatorul, trasul si beneficiarul. Tragatorul sau emitentul creeaza instrumentul de plata, prin procurarea de la banca, pe baza de cerere si in masura existentei disponibilului in contul sau, a unui carnet de cecuri in alb, cu un anumit numar de file. Ulterior, pe baza fiecarei file de cec completata, da ordin neconditionat bancii, care se afla in pozitia de tras, sa plateasca la prezentare o suma determinata unei terte persoane sau insusi tragatorului aflat in pozitie de beneficiar.
Posesorul carnetului de cecuri completeaza o fila de cec, o semneaza si o preda beneficiarului, care o prezinta bancii sale spre incasare, scadenta fiind la vedere, iar cecul completat poate fi si la purtator, nefiind necesar sa fie acceptat.
Cecul, prin forma sa, nu reprezinta un act de comert, insa este incadrat in legislatia referitoare la cambie, desi in realitate este tratabil in contextul operatiilor de banca.
Cambia este ordinal dat de o anumita persoana in calitate de creditor , unei alte persoane numita debitor, de a plati o anumita suma, la o anumita data si intr-un anumit loc. Cambia pune in legatura trei persoane: persoana care ordona plata numita "tragator", persoana care va plati suma, numita "tras" si persoana care va primi suma, numita "beneficiar". Cambia contine urmatoarele elemente: acceptarea, transmiterea, avalizarea, scadenta, plata, scontul si protestul.
Acceptarea este angajamentul luat de catre tras fata de orice posesor legitim de a plati cambia la scadenta. Acceptarea poate fi facultativa daca este facut oricand in cadrul termenului de scadenta, sau obligatorie cand tragatorul a fixat précis data in cadrul termenului.
Transmiterea cambiei poate fi facuta in doua moduri: prin gir sau prin cesiune de creanta ordinara.
Girul este actul prin care posesorul cambiei numit girant transfera dreptul sau de creanta unei alte persoane numita cesionar.
Avalul este angajamentul neconditionat prin care un tert devine garant pentru obligatiile unui co-obligat fata de cambia. Avalul se da utilizand expresiile "pentru aval" sau pentru "garantie", urmate de semnatura avalistului, acesta fiind obligat sa indice persoana pentru care se da avalul.
Scadenta este termenul in care cambia trebuie platita, precizat prin ziua sau termenul maxim in interiorul caruia trebuie facuta plata.
Scontul este dobanda cuvenita unitatii bancare sub forma taxei scontului, daca scontarea cambiei s-a efectuat inainte de scadenta.
SCONTUL = ( V.N. x Nr.Z x Rs) / Nr. Z.a. unde:
V.N. = valoarea nominala a efectului comercial (cambiei )
Nr.z = numarul de zile intre termenul de scadenta si data scontarii inainte de scadenta.
R.s. = rata scontului (%)
Nr. z.. a. = numarul de zile dintr-un an (considerat 360)
Bilet la ordin este emis de debitor (client) si reprezinta un angajament la acestuia de a plati creditorului o anumita suma la odata fixa sau la vedere, nefiind necesara acceptarea, cum este cazul cambiei. Altfel spus el este subscris de un client infavoarea furnizorului si beneficiaza de aceleasi facilitati de circulatie si detransmitere prin andosare ca si cambia.
Andosarea efectelor comerciale reprezinta transformarea de catre beneficiarul titului de valoare adreptului de creanta pe care-l detine in favoarea unui furnizor creditor al sau in scopul decontarii partiale sau totale a unei datorii. Astfel, titlul de valoare in cauza este scos din portofoliu de valori de catre cel care-l detine, aflat in situatia dedebitor, este andosat prin indicarea (inscrierea) noului beneficiar (furnizorului sau creditorului), dupa care este predat acestuia.
Efectele comerciale, prin functia lor de instrumente de credit, pot fi scontate de catre creditor in sensul incasarii lor inainte de scadenta. Aceasta operatie consta in aceea ca banca ii deconteaza creditorului efectul comercial neajuns la scadenta, creditandu-I astfel suma pentru care este emis.
Scontarea se efectueaza de banca prin retinerea din valorea efectului comercial a dobanzii si comisionului percepute, denumite scont, iar instrumentul de credit in cauza intra in portofoliul de valori al bancii.
Efectele comerciale amintite anterior, in masura in care ajuns la scadenta se remit bancii spre incasare, pe baza de borderou. In intervalul de timp de la depunerea la banca si pana la incasarea lor in contul de disponibil sunt urmarite in contabilitate cu ajutorul contului 5113 "Efecte de incasat ", care se prezinta in continuare.
Contul 5113 "Efecte de incasat" inregistreaza in debit efectele comerciale primite de la clienti si depuse la banca spre incasare, prin corespondenta cu creditul contului 413 " Efecte de primit", care a fost debitat in prealabil prin creditul contului 411 "Clienti" si eventual 766 "Venituri din dobanzi", atunci cand clientul suporta o anumita dobanda.
In creditul contului analizat se reflecta efectele comerciale incasate, inscrise in extrasul de cont, prin debitul contului 5121 "Conturi la banci in lei" sau 5124 "Conturi la banci in devize".
Soldul contului in cauza poate fi debitor si reprezinta efectele comerciale depuse la banca spre incasare, dar neincasate.
Exemplu:
Se primesc si se accepta doua efecte comerciale in sume de 300 lei si 500 lei. Primul dintre cele doua titluri se incaseaza la scadenta, iar ultimul devine nerecuperabil datorita insolubilitatii clientului. Pe baza titlurilor de valoare, a borderoului si a extrasului de cont se inregistreaza operatiile economice care se prezinta in continuare.
a. primirea si acceptarea efectelor comerciale:
413 = 411 800
Efecte de primit Clienti
In cazul in care clientul datoreaza o anumita dobanda, aceasta mareste valoarea efectului comercial si se reflecta in creditul contului 766 "Venituri din dobanzi" prin corespondenta cu debitul contului 403 "Efecte de platit".
In contabilitatea clientului, pentru efectele comerciale predate sau acceptate in favoarea furnizorului, se debiteaza contul 401 "Furnizori" prin corespondenta cu creditul contului 403 "Efecte de platit".
b. Depunerea la banca spre incasare a efectelor comerciale:
5113 = 413 800
Efecte de incasat Efecte de primit
In situatia in care efectul comercial se plateste de catre client inainte de scadenta se debiteaza contul 5121 "Conturi la banci in lei" sau
In masura in care aceasta ultima creanta se reactiveaza, are loc debitarea contului 411 "Clienti" prin creditul conturilor 754 "Venituri din creante reactivate" si 4427 "T.V.A. colectata", iar ulterior cand se incaseaza suma cuvenita se efectueaza debitarea contului 512 "Conturi curente la banci", prin creditul contului 411 "Clienti".
In situatia andorsarii unui efect comercial, beneficiarul acestuia isi stinge obligatia pe care o are fata de furnizorul sau, transferandu-I titlul de credit in cauza. Aceasta operatie se inregistreaza in creditul contului 413"Efecte de primit" si debitul contului 401 "Furnizori", analitic distinct deschis pentru unitatea careia ii preda efectul comercial andorsat. Noul beneficiar al efectului comercial efectueaza inregistrarea obisnuita de primire a unui asemenea titlu, debitand contul 413 "Efecte de primit" prin corespondenta cu creditul contului 411 "Clienti", analitic distinct deschis pentru unutatea predatoare aflata in situatia de client. In contabilitatea debitorului (trasului) nu se face nici o inregistrare contabila deoarece datoria acestuia ramane nemodificata si totodata inregistrata in creditul contul "Efete de platit".
Contul 5114 "Efecte remise pentru scontare" reflecta in debit valoarea efectelor comerciale depuse spre scontare la banca sau la bursa de valori, prin corespondenta cu creditul contului 413 "Efecte de primit". In credit oglindeste valoarea efectelor comerciale scontate (vandute), prin corespondenta cu debitul conturilor 5121 "Conturi la banci in lei" sau 5124 "Conturi la banci in devize", pentru suma efectiv incasata, si 667 "Cheltuieli privind sconturile acordate", pentru scontul cedat din valoarea titlului in cauza.
Soldul este debitor si reprezinta valoarea efectelor comerciale a caror scontare n-a fost finalizata sau altfel spus, incasarea lor nu s-a efectuat.
CONTABILITATEA OPERATIILOR EFECTUATE PRIN
CONTURILE CURENTE
Conturile deschise la banci asigura, pe de o parte, concentrarea disponibilitatilor banesti, iar pe de alta parte efectuarea platilor fara numerar sau altfel spus prin virament. Pentru urmarirea in conatbilitate a acestor operatii se utilizeaza contul sintetic 512 "Conturi curente la banci", care se dezvolta in urmatoarele conturi de gradul II: 5121 "Conturi la banci in lei", 5124 "Conturi la banci in devize" si 5125 "Sume in curs de decontare".
Conturile amintite au functia contabila de activ implicit solduri finale debitoare, care reprezinta disponibilitatile banesti existente in conturile de la banci, inscriindu-se in grupa activelor circulante din cadrul bilantului contabil.
In ceea ce priveste conturile 5121 "Conturi la banci in lei" si 5124 "Conturi la banci in devize" se retine particulartatea ca pot avea sold creditor atunci cand unitatea patrimoniala, pe baza de contract incheiat cu banca, beneficiaza de credite de trezorerie sau pentru activitatea curenta in vederea diferentei in plus intre platile angajate la un moment dat si disponibilitatile banesti pe care le are in cont, denumite si credite pentru plati. In asemenea situatii soldul creditor reprezinta creditul acordat de banca prin contul de disponibil si in consecinta cele doua conturi in cauza, analizate sub aspectul soldului, pot fi incadrate in categoria conturilor bifunctionale.
In continuare se prezinta continutul economic si principalele corespondente aferente conturilor amintite anterior.
Conturile 5121 " Conturi la banci in lei" si 5124 "Conturi la banci in devize" functioneaza in mod similar, inregistrand in debit sumele in lei si respectiv in devize, la cursul de schimb al zilei, aferente incasarilor prin banca, prin creditul conturilor care arata natura incasarilor.
In creditul celor doua conturi se reflecta platile care se efectueaza prin banca, in lei si in devize evaluate la cursul zilei, prin debitul conturilor corespunzatoare naturii acestora.
Dintre categoriile de incasari oglindite prin intermediul conturilor analizate se amintesc cele efectuate in mod frecvent si care se refera la:
- primirile de numerar din casierie (581);
- primirea creditelor pe termen lung si mediu (162);
- incasarile de la clienti (411);
- taxa pe valoarea adaugata decontata in plus si recuperata de la bugetul statului (4424);
- incasarea aportului la capitalul social (456);
- incasarea debitelor de la terti (461);
- incasarea cecurilor s efectelor comerciale (511);
- dobanzile incasate pentru disponibilitatile banesti existente in conturile de la banci (766)
La randul lor, categoriile sau felurile de plati efectuate in mod curent cu ajutorul conturilor de disponibilitati prezentate anterior se refera la:
- sumele ridicate in numerar si depuse in casierie (581);
- rambursarea creditelor pe termen lung si mediu (162);
- achitarea datorilor catre furnizori (401, 403, 404, 405);
- decontarea contributiei unitatii la asigurarile sociale, inclusiv contributia salariatilor la pensia suplimentara (431);
- plata contributiei unitatii si a personalului la constituirea fondului pentru ajutorul de somaj (437);
- decontarea impozitului pe profit (441);
- decontarea taxei pe valoarea adaugata (4423);
- virarea impozitului pe salarii (444);
- plata comisioanelor bancare (627).
Exemple:
1.Se vand la export produse finite la pretul total de 200 dolari. Cursul de schimb din ziua vanzarii este de 10.800 lei, iar cel din data incasarii de 11.000 lei. Pe baza facturii si a extrasului de cont, se inregistreaza operatiile care urmeaza:
a. Facturarea produselor vandute:
411 = 701 2.160.000
Clienti Venituri din vanzarea
Produselor finite
b. Incasarea creantei de la clientul extern:
5124 = % 2.200.000
Conturi la banci 411 2.160.000
In devize Clienti
40.000
Venituri din diferente
De curs valutar
In cazul in care cursul de schimb din ziua incasarii este inferior celui de la data vanzarii, se crediteaza contul 411 "Clienti" prin debitul conturilor 5124 "Conturi la banci in devize" si 665 "Cheltuieli din diferente de curs valutar".
2. O societate comerciala are in contul sau de la banca suma de 1.000 de dolari, evaluati la 10.800 lei, care se vinde integral. Pe baza extraselor de cont si a notei de calcul se inregistreaza operatiile financiare care se prezinta in continuare.
a. Depunerea valutei spre vanzare prin licitatie la banca, in valoare de
10.800.000 lei (1.000 dolari x 10.800):
581 = 5124 10.800.000
Viramente Conturi la banci
b. Incasarea in aceeasi zi, a contravalorii valutei vandute la cursul de
schimb de 10.800 lei, ceea ce reprezinta 10.800.000 lei:
5121 = 581 10.800.000
Conturi la banci Viramente interne
In lei
In situatia in care unitatea bancara percepe un comision, acesta se retine in mod obisnuit, reflectandu-se in creditul contului 5121 "Conturi la banci in lei", prin corespondenta cu debitul contului 627 "Cheltuieli cu serviciile bancare si asimilate".
CONTABILITATEA CREDITELOR PE TERMEN SCURT SI A DOBANZILOR AFERENTE
Creditele pe termen scurt, precum si dobanzile aferente se urmaresc in contabilitate cu ajutorul unor conturi sintetice distincte incadrate in grupa 51 "Conturi la banci" din cadrul clasei a 5-a "Conturi de trezorerie" deoarece reprezinta elemente strcturale ale pasivelor de trezorerie. Pentru dobanzile aferente creditelor acordate de banci prin conturile curente, asa cum s-a prezentat in paragraful anterior, se utilizeaza contul 518 "Dobanzi", iar pentru creditele distincte, cu destinatie stabilita prin contractele incheiate cu banca, pentru activitatea de productie, comert, servicii, cu termen de rambursare de maxim un an, se foloseste contul 519 "Credite bancare pe termen scurt", conturi care se analizeaza in mod succint.
Contul 518 "Dobanzi" este bifunctional si are in structura sa doua conturi sintetice de gradul II si anume: 5186 "Dobanzi de platit", de pasiv si 5187 "Dobanzi de incasat", de activ.
Contul 5186 "Dobanzi de platit" oglindeste in credit dobanzile datorate pentru creditele primite de la banca direct in conturile curente, prin debitul contului 666 "Cheltuieli privind dobanzile". In debit reflecta dobanzile datorate si platite, prin creditul contului 5121 "Conturi la banci in lei". Soldul poate fi creditor si reprezinta dobanzile calculate de unitate ca fiind datorate, dar neplatite.
Contul 5187 "Dobanzi de incasat" inregistreaza in debit dobanzile cuvenite unitatii patrimoniale, la sfarsitul perioadei de gestiune si indeosebi la incheierea exercitiului, pentru disponibilitatile din conturile curente, prin creditul contului 766 "Venituri din dobanzi". In credit se reflecta, in perioada de gestiune urmatoare dobanzile pe care unitatea le primeste de la banca, prin debitul contului 5121 "Conturi la banci in lei". Soldul este debitor si reprezinta dobanzile pe care unitatea, la sfarsitul perioadei de gestiune, le are de primit de la banca.
Exemple:
Pe baza notei de calcul, intocmita la sfarsitul perioadei de gestiune,
se inregistreaza dobanda datorata bancii pentru creditele acordate de aceasta direct in conturile curente si nedecotata, in suma de 75 lei.
666 = 5186 75
Cheltuieli privind
Dobanzile Dobanzi de platit
In perioada de gestiune urmatoare, pe baza ordinului de plata si a extrasului de cont, se inregistreaza plata dobanzii datorate bancii:
5186 = 5121 75
Dobanzi de platit Conturi la banci in lei
La sfarsitul perioadei de gestiune, pe baza notei de calcul, se
inregstreaza dobanda cuvenita unitatii patrimoniale pentru disponibilul din conturile curente si neincasata de la banca, in suma de 50 lei.
5187 = 766 50
Dobanzi de incasat Venituri din dobanzi
5121 = % 52
Conturi la banci 5187 50
In lei Dobanzi de incasat
766 2
Venituri din dobanzi
In situatia in care dobanda calculata de banca este mai mica decat cea stabilita de unitatea patrimoniala se debiteaza conturile 5121 "Conturi la banci in lei", pentru suma efectiv primita, si 666 "Cheltuieli privind dobanzile", pentru diferenta determinata in plus de unitate, prin corespondenta cu creditul contului "Dobanzi de incasat".
Contul 519 "Credite bancare pe termen scurt" este de pasiv si este structurat in urmatoarele conturi sintetice de gradul II: 5191 "Credite bancare pe termen scurt", 5192 "Credite bancare pe termen scurt nerambursate la scadenta", 5193 "Credite externe guvernamentale", 5194 "Credite externe garantate de stat", 5195 "Credite externe garantate de banci", 5196 "Credite de la trezoreria statului", 5198 "Dobanzi aferente creditelor bancare pe termen scurt".
Conturile sintetice de gradul II amintite mai sus, cu exceptia celui privind dobanzile (5198), functioneaza in mod similar, reflectand in credit datoria creata din creditele pe termen scurt sau pentru nevoi temporare primite de unitate, prin debitul contului 5121 "Conturi la banci in lei" sau 5124 "Conturi la banci in devize". In debit se oglindesc creditele pe care unitatea patrimoniala le ramburseaza, prin creditul conturilor de disponibilitati (5121 sau 5124). Soldul este creditor si reprezinta creditele pe termen scurt nerambursate.
In ceea ce priveste conturile 5191 "Credite bancare pe termen scurt" si 5192 "Credite bancare pe termen scurt nerambursate la scadenta" se mentioneaza ca pot intra in corespondenta directa in sensul ca primul se poate debita prin corespondenta cu creditul celui de al doilea si aceasta atunci cand unitatea nu-si poate rambursa la scadenta creditul primit sau ratele acestuia.
Contul 5198 "Dobanzi aferente creditelor bancare pe termen scurt" oglindeste in credit dobanda datorata bancii pentru creditele primite pentru nevoi temporare, prin debitul contului 666 "Cheltuieli privind dobanzile". In debit reflecta dobanda platita bancii, prin corespondenta cu creditul contului 512 "Conturi curente la banci". Soldul poate fi creditor atunci cand unitatea patrimoniala are obligatii fata de banca (dobanda datorata si nedecontata) referitoare la dobanda aferenta creditelor pe termen scurt.
Exemple:
Se contabiliteaza creditul pe termen scurt acordat de banca in suma
de 2500 lei si consemnat in extrasele de cont:
5121 = 5191 2,500
Conturi la banci Credite bancare pe
In lei termen scurt
2. La scadenta din rata de 5.000.000 lei datorata bancii din creditul primit se ramburseaza numai 3.000.000 lei, iar diferenta de 200 se trece la credite restante cu dobanda majorata care este nedeductibila fiscal:
5191 = % 500
Credite bancare 5121 300
Pe termen scurt Conturi la banci
In lei
200
Credite bancare pe termen
scurt nerambursate la scadenta
3. Pe baza notei de calcul, se contabilizeaza obligatia de 40 lei care
reprezinta dobanda aferenta creditului pe termen scurt primit de la banca:
666 = 5198 40
Cheltuieli privind Dobanzi aferente
Dobanzile creditelor bancare pe
Termen scurt
4. Se inregistreaza decontarea dobanzilor datorate, de 40 lei, si a creditului restant in suma de 200 lei, sume inscrise in extrasele de cont:
% = 5121 240
Conturi la banci in lei 40
Dobanzi aferente
Creditelor bancare
Pe termen scurt
200
Credite bancare pe
Termen scurt
Nerambursate la
Scadenta
Creditele in valuta se inregistreaza prin intermediul contului 5124 "Conturi la banci in devize". Totodata, se retine ca dobanda ce se deconteaza in luna la care se refera se reflecta in creditul contului de disponibil (512) si debitul contului privind cheltuielile cu dobanzile (666).
CAP V . CONTABILITATEA OPERATIILOR IN NUMERAR SI A ALTOR VALORI DE TREZORERIE
Operatiile de incasari si plati in numerar, in lei si in valuta, se efectueaza cu respectarea regulamentului operatiilor de casa si a regulamentelor emise de Banca Nationala a Romaniei, fiind urmarite in contabilitate cu ajutorul contului 531 "Casa", care se dezvolta in doua conturi sintetice de gradul II si anume: 5311 "Casa in lei" si 5314 "Casa in devize".
Prin intermediul casieriei unitatii patrimoniale se gestioneaza si alte valori de trezorerie, asimilate lichiditatilor in numerar, care se reflecta in contabilitate prin intermediul contului 532 "Alte valori", incadrat in grupa 53 "Casa" din cadrul clasei a 5-a a Planului general de conturi, denumita "Conturi de trezorerie". Acest cont se dezvolta in patru conturi sintetice de gradul II, dupa cum urmeaza: 5321 "Timbre fiscale si postale", 5322 "Bilete de tratament si odihna", 5323 "Tichete si bilete de calatorie" si 5328 "Alte valori".
Conturile amittite au functia contabila de activ si implicit solduri debitoare, care reprezinta disponibilitatile banesti si alte valori existente in casierie, solduri care se inscriu in grupa activelor circulante din cadrul bilantului contabil.
In continuare se prezinta continutul economic si principalele corespondente aferente conturilor de mai sus.
Conturile 5311 "Casa in lei" si 5314 " Casa in devize" functioneaza in mod similar, inregistrand in debit sumele in lei si in valuta evaluata la cursul de schimb al zilei, aferente incasarilor efectuate in numerar, prin creditul conturilor corespunzatoare naturii incasarilor.
In creditul conturilor analizate se oglindesc platile care se efectueaza prin casierie, in lei si in devize evaluate la cursul zilei, prin debitul conturilor care arata natura platilor.
Dintre categoriile de incasari in numerar se amintesc cele care se efectueaza in mod frecvent, dupa cum urmeaza:
sume ridicate in numerar de la banca (581);
plusuri de inventar la unitati privatizate (7718);
incasari de la clienti in limita unui anumit plafon, pentru livrari de produse, marfuri, materiale si prestari servicii (411);
avansuri primite de la clienti pentru diverse livrari ulterioare (419);
avansuri de trezorerie neconsumate si restituite (542);
incasari din vanzarea marfurilor in numerar (707 si 4427).
Categoriile de plati efectuate in mod curent prin intermediul casieriei se prezinta astfel:
depuneri de numerar la banca (581);
plati catre furnizori, in limita unui anumit plafon, pentru aprovizionari de imobilizari, marfuri si materiale, precum si pentru lucrari si servicii asigurate de terti (401, 404);
salarii platite personalului (421);
ajutoare materiale si protectie sociala achitate angajatilor (423);
avansuri spre decontare sau de trezorerie acordate in numerar (542).
Exemple:
1. Pe baza registrului de casa si a documentatiei justificative anexate, cum sunt: cecul de numerar, chitanta pentru incasari de la clienti, debitori, centralizatoare - monetare pentru vanzari de marfuri cu amanuntul, se inregistreaza urmatoarele operatii de incasari in lei:
- ridicarea de numerar de la banca 100
incasarea creantei de la beneficiarul
produselor livrate 20
- incasarea unui debit de la terti 15
incasari din vanzari de marfuri cu amanuntul,
exclusiv taxa pe valoare adaugata 200
T.V.A. aferenta vanzarilor de marfuri cu
Amanuntul 38
plus de inventar constatat la inventariere
la unitatea cu capital de stat 4
5311 = % 377
Casa in lei 581 100
Viramente interne
20
Clienti
15
Debitori diversi
200
Venituri din
Vanzarea marfurilor
38
T.V.A. colectata
668 4
Alte cheltuieli
Financiare
Se inregistreaza operatiile de plati inscrise in registrul de casa si in documentele justificative adecvate (foaie de varsamant pentru numerar depus la banca, chitante primite de la terti pentru diverse plati, state de salarii), astfel:
- depunerea de numerar la banca 150
plata unui furnizor pentru aprovizionari cu
materiale 24
- plata salariilor nete cuvenite angajatilor 86
achitarea indemnizatiilor suporatate din
contributia unitatii la asigurarile sociale 10
- acordarea unui avans spre decontare 5
% = 5311 275
581 Casa in lei 150
Viramente interne
24
Furnizori 421 86
Personal
Remuneratii datorate
10
Personal - ajutoare
Materiale datorate
5
Avansuri de trezorerie
3. La sfarsitul lunii decembrie 2004, cu prilejul incheierii exercitiului, se reevalueaza cei 40 de dolari existenti in casierie la cursul zilei de 220 lei, rezultand o diferenta favorabila de curs valutar de 8 lei.
5314 = 765 8
In urma acestei ultime inregistrari contabile, valuta existenta in cont este reflectata la cursul de reerinta al Bancii Nationale a Romaniei de la dat de 31 decembrie 2004.
CAP VI . CONTABILITATEA ACREDITIVELOR SI AVANSURILOR DE TREZORERIE
Acreditivele reprezinta o forma de decontare care consta in rezervarea disponibilitatilor banesti, in lei sau in devize, intr-un cont bancar distinct, la dispozitia unui furnizor, in vederea efectuarii platilor pe masura livrarii marfurilor, executarii lucrarilor sau prestarii serviciilor.
Acreditivul se deschide la cererea furnizorului, atunci cand, in mod repetat, clientul intarzie sa-si deconteze obligatiile. El are un anumit disponibil banesc, convenit cu furnizorul, un termen de valabilitate si un singur beneficiar, urmarindu-se in contabilitate cu ajutorul contului 541 "Acreditive", care contine doua conturi sintetice de gradul II si anume 5411 "Acreditive in lei" si 5412 "Acreditive in devize".
Se pot deschide mai multe feluri de acreditive, fapt pentru care se impune clasificarea acestora dupa mai multe criterii, astfel:
a. Dupa obiectul de activitate acreditivul poate fi commercial, adica pentru vanzari de bunuri si necomercial, adica pentru alte activitati, in general pentru prestari servicii.
b. Dupa
locul de deschidere acreditivele pot fi: acrditive deschise in tara
cumparatorului, acreditive deschise in tara vanzatorului, acreditive deschise
intr-o alta
c. Dupa clauzele cuprinse, acreditivele se impart in: acreditiv comercial transferabil, care consta in faptul ca sumele inscrise pot fi utilizate si pentru plata altor furnizori indicate de beneficiar, acreditiv documentar netransferabil, in care de sumele inscrise beneficiaza numai persoana care a deschis acreditivul; acreditiv pentru livrari esalonate, in care acreditivul se deschide esalonat si platile se fac esalonat numai dupa livrarea unui lot de marfa.
d. Dupa caracterul sau, acreditivul poate fi: nerevocabil, atunci cand se modifica numai cu acordul partenerilor interesati si revocabil atunci cand acesta poate fi inchis, sau retras, la solicitarea platitorului.
Avansurile de trezorerie se refera la sumele depuse la banci, precum si cele in numerar puse la dispozitia personalului si a tertilor, persoane juridice sau fizice imputernicite de unitate in vederea efectuarii unor plati in favoarea acesteia pentru procurarea de bunuri, decontarea unor lucrari sau servicii, deplasari in interes de serviciu la reuniuni, congrese, expozitii sau in alte scopuri. Ele se reflecta in contabilitate cu ajutorul contului 542 "Avansuri de trezorerie".
In continuare se prezinta continutul economic si principalele corespondente privind conturile amintite.
Contul 541 "Acreditive" are functia contabila de activ si inregistreaza in debit atat sumele rezervate in conturi bancare la dispozitia tertilor, cat si diferentele favorabile de curs valutar aferente soldului in devize existent la incheierea exercitiului, prin creditul conturilor 581 "Viramente interne" si respectiv 765 "Venituri din diferente de curs valutar".
In creditul contului analizat se oglindesc sumele platite tertilor precum si diferentele nefavorabile de curs valutar aferente soldului in devize existent la sfarsitul anului financiar, prin debitul conturilor 401 "Furnizori" si 404 "Furnizori de imobilizari" si respectiv 665 "Cheltuieli din diferente de curs valutar". Totodata, se crediteaza la incetarea valabilitatii acreditivului, cu sumele virate in conturile de disponibilitati, prin debitul contului 581 "Viramente interne".
Soldul contului analizat poate fi debitor atunci cand unitatea dispune de mijloace banesti in conturile de acreditive deschise la banci.
In ceea ce priveste acreditivele deschise in devize se retine faptul ca se au in vedere si aspectele referitoare la evaluarea operatiilor de incasari si plati si a disponibilului din cont si implicit a diferentelor de curs valutar care se stabilesc, operatiuni care se efectueaza si se reflecta in contabilitate dupa metodologia prezentata anterior in legatura cu utilizarea conturilor 5124 "Conturi la banci in devize" si 5314 "Casa in devize"
Exemple:
1. Se deschide un acreditiv de 1200 lei pentru un furnizor al uniatii, iar pe baza extraselor de cont se efectueaza inregistrarile contabile:
581 = 5121 1,200
Viramente interne Conturi la banci
In lei
5411 = 581 1,200
Acreditive in lei Viramente interne
2. Din acreditivul deschis se deconteaza obligatia fata de furnizor in suma de 1,160 lei, ceea ce se inregistreaza astfel:
401 = 5411 1,160
Furnizori Acreditive in lei
Contul 542 "Avansuri de trezorerie" este de activ si reflecta in debit sumele virate in conturi la banci sau acordate in numerar administratorilor sau altor persoane fizice sau juridice, imputernicite de unitatea patrimoniala sa efectueze plati in favoarea sa, prin creditul contului 512 "Conturi curente la banci" sau 531 " Casa". In credit se oblindeste avansurile care se justifica pe baza documentelor de plati prezentate de administratori sau alte persoane fizice sau juridice, prin debitul conturilor care arata natura platilor efectuate, dintre care se amintesc: 300 "Materii prime", 301 "Materiale consumabile", 371 "Marfuri", pentru aprovizionarile cu valori materiale cu plata imediata, 623 "Cheltuieli de protocol, reclama si publicitate", 624 "Cheltuieli cu transport de bunuri si de personal", 625 "Cheltuieli cu deplasari, detasari si transferari", pentru cheltuieli cu asemenea destinatii, 531 "Casa", cu sumele neconsumate si restituite, 665 "Cheltuieli din diferente de curs valutar", cu diferentele de curs valutar determinate cu ocazia lichidarii avansurilor de trezorerie. Soldul poate fi debitor, reprezentand avansurile acordate si nejustificate de beneficiarii acestora.
In legatura cu organizarea contabiliatii avansurilor de trezorerie acordate in numerar mentionam ca nu este necesar sa se utilizeze contul 581 "Viramente interne". Acest cont, asa cum prevede Regulamentul contabil, este justificat sa se utilizeze numai pentru operatiunile de transferuri de disponibilitati banesti intre conturile de la banci ale aceleiasi unitati si intre acestea si casieria proprie. Totodata, apreciem ca nu se impune utilizarea contului in cauza nici in cazul acordarii de avansuri prin viramente interne in conturile de la banci intrucat aceste conturi, in mod normal, apartin administratorilor unitatii patrimoniale, nefiind conturi curente ale acesteia, ceea ce este confirmat este faptul ca evidenta lor se organizeaza cu ajutorul contului 542 "Avansuri de trezorerie" si nu prin intermediul contului 512 "Conturi curente la banci".
Exemple:
1. Pe baza registrului de casa si a dispozitiei de plata catre casierie, se inregistreaza acordarea unui avans de trezorerie in suma de 315 lei:
542 = 5311 315
Avansuri de trezorerie Casa in lei
Se justifica avansul de trezorerie acordat anterior, cu tichete de calatorie, achitante de cazare si diurna legala, in valoare totala de 312 lei, iar diferenta neconsumata de 3 lei se restituie la casierie, fiind inscrisa in registrul de casa si decontul de cheltuieli:
% = 542 315
Avansuri de trezorerie 312
Cheltuieli cu deplasari,
Detasari si transferari
Casa in lei
CAP VII. CONTABILIATEA VIRAMENTELOR INTERNE
O categorie distincta de operatii de natura contabila o constituie cele privind viramentele interne sau altfel spus transferurile de disponibilitati banesti efectuate intre conturile de al banci, precum si intre aceste ultime conturi si casieria unitatii patrimoniale. Fiecare din aceste operatii de trezorerie se inregistreaza in cate doua registre auxiliare, unul aferent contului din care se face virarea sumei, iar celalalt pentru contul in care se depune suma virata, insa cele doua momente nu coincid in timp. Intre momentul virarii sumei, pe baza de documente justificative, si cel privind consemnarea ei in contul unde s-a dispus transferul intervine un anumit interval de timp, ceea ce nu permite inregistrarea operativa a operatiei efectuate.
Totodata, se retine si faptul ca exista un anumit risc privind contabilizarea dubla a viramentelor efectuate in sensul inregistrarii lor atat pe baza de documente de virare (de transferare dintr-un cont), cat si a celor in care s-a consemnat intrarea sau primirea sumelor pentru care s-a dispus transferul.
In vederea eliminarii acestor neajunsuri se utilizeaza contul 581 "Viramente interne", care are functia contabila de activ. Acest cont se debiteaza in momentul dispunerii efectuarii viramentului sau transferului sumelor dintr-un cont de trezorerie in alt cont, de asemenea, de trezorerie, prin creditul urmatoarelor conturi: 512 "Conturi curente la banci", 531 " Casa" si 541 "Acreditive".
In creditul contului analizat se reflecta efectuarea propriu-zisa a transferului si implicit consemnarea acestuia in documente adecvate (extrase de cont, registre de casa), prin creditul conturilor de trezorerie de mai sus.
Contul analizat, de regula, nu prezinta sold, ceea ce denota ca toate sumele care se vireaza trebuie sa fie inregistrate in conturile pentru care s-a dispus transferul.
Exemple:
1. Pe baza registrului de casa si a chitantei - foaie de varsamant, se inregistreaza depunerea la banca a sumei de 300 lei:
581 = 5311 300
Viramente interne Casa in lei
5121 = 581 300
Conturi la banci in lei Viramente interne Contul 581 "Viramente interne", datorita faptului ca nu prezinta sold la incheierea exercitiului, nu se inscrie in bilantul contabil, nefiind stabilit vreun post bilantier in acest sens. In situatii de exceptie, cand sumele virate in ultima zi a exercitiului n-au intrat in contul pentru care s-a dispus transferul, se poate adopta solutia ca soldul debitor al contului 581 "Viramente interne" sa se mentina in contul de disponibil bancar in sensul insumarii lui cu soldul debitor al contului din care s-a efectuat viramentul, iar rezultatul obtinut sa se inscrie la postul bilantier corespunzator acestui ultim cont.
|
