CONTUL SI DUBLA INREGISTRARE

Pentru descrierea si analiza fluxurilor de valori economice se utilizeaza contul ca model de evidenta si calcul.

In acest scop pt fiecare element patrimonial, speta si gen se asociaza un cont care exprima starea la un moment dat ca de ex pt materiile prime din depozitul unitatii se asociaza contul Materii prime, pt datoriile comerciale fata de furnizori se asociaza contul Furnizori.

Totodata prin sistemul de conturi se descriu si relatiile dintre dintre elementele patrimoniale determinate de miscarile de valori economice.

Elementele contului sunt urmatoarele

denumirea sau titlul contului

debitul si creditul

explicatia operatiilor inregistrate in cont

rulajul contului

soldul contului

Denumirea sau titlul contului indica numele elementului patrimonial a carui evidenta se tine cu ajutorul contului respectiv. Ex Mijloace fixe, Marfuri, Clienti etc.

Debitul si creditul contului indica cele 2 parti opuse ale contului care permit separarea celor 2 tipuri de modificari pe care le determina operatiile economice si financiare ce se inregistreza cu ajutorul conturilor. Conventional s-a stabilit ca partea stanga a contului sa poarte denumirea de debit iar partea dreapta sa se numeasca credit.

Rulajul reprezinta totalul sumelor inregistrate intr- o perioada de gestiune in debitul sau creditul unui cont ca urmare a maririlor sau micsorarilor determinate de operatiile economice si financiare.

In consecinta vom avea rulaj debitor si rulaj creditor.

Inregistrarea unei sume in debitul contului reprezinta debitarea lui iar suma care se inregistreaza se numeste suma debitoare.

Inregistrarea unei sume in creditul contului reprezinta creditarea acestuia iar suma care se inregistreaza se numeste suma creditoare.

Prin adunarea tuturor sumelor inregistrate in debitul contului se obtine totalul sumelor debitoare iar prin adunarea tuturor sumelor inregistrate in debitul contului se obtine totalul sumelor creditoare.

4. Explicatia operatiilor inregistrate in cont are ca scop cunoasterea anumitor date in legatura cu operatia respectiva in vederea identificarii ei cu usurinta.

5. Soldul contului reprezinta existentul valoric la un moment dat al elementului patrimonial

El se stabileste ca diferenta intre totalul sumelor debitoare si totalul sumelor creditoare preluand semnul totalului mai mare.

Astfel daca TSD > TSC vom avea un sold debitor si daca TSD<TSC vom avea sold creditor.

In cazul in care TSD=TSC soldului contului este zero si contul se va numi cont soldat sau balansat.

Soldul stabilit la sfarsitul exercitiului financiar in ultima zi a lunii se numeste sold final si apare ca sold initial la inceputul lunii urmatoare. 

Deschiderea contului

se face prin preluare ca sold initial a existentelor bilantiere de activ si pasiv

pentru conturile care nu au sold initial deschiderea se face cu ocazia inregistrarii in debit sau in credit dupa caz a primei operatii economice sau financiare.

Inchiderea contului la sfarsitul perioadei de regula anul calendaristic se face prin trecerea soldului final in partea opusa aceluia din care a provenit cu indicarea sensului lui debitor sau creditor.

Astfel soldul final debitor se inscrie in creditul contului, iar cel creditor in debitul contului. Procedand astfel se asigura relatia balantiera proprie contului si anume:

REGULILE DE FUNCTIONARE A CONTURILOR

Una din conditiile de baza pt inregistrarea corecta a operatilor economice si financiare cu ajutorul conturilor o constituie cunoasterea regulilor de functionare a acestora.

Prin regulile de functionare a conturilor se stabileste precis in care parte a conturilor respectiv debit sau credit se inregistreaza soldul initial precum si cresterile si micsorarile elementului patrimonial respectiv pt care s-a deschis contul.

Aceste reguli sunt:

1. conturile de activ incep sa funtioneze prin a se debita

conturile de pasiv incep sa funtioneze prin a se credita

2. conturile de activ se debiteaza cu majorarile, cresterile, sporirile

conturile de pasiv se crediteaza cu majorarile, cresterile, sporirile

3. conturile de activ se   crediteaza cu micsorarile, scaderile, diminuarile

conturile de pasiv se debiteaza cu micsorarile, scaderile, diminuarile

4. conturile de activ  au intotdeauna sold final debitor sau sunt soldate

conturile de pasiv au intotdeauna sold final creditor sau sunt soldate

Toate conturile care se incadreaza in regulile de functionare de mai sus sunt denumite generic conturi monofunctionale in sensul ca ele sunt conturi de activ sau conturi de pasiv.

Sunt unele conturi a caror functie nu se incadreaza in regulile de functionare enumerate mai sus le functionand in anumite cazuri dupa dupa regulile conturilor de activ iar in alte cazuri dupa regulile conturilor de pasiv,aceste conturi sunt bifunctionale sau de activ-pasiv.

Ele isi pot incepe functionare prin a se debita sau credita iar la sfarsitul perioadei au sold debitor sau creditor.

Ex contul rezultatul exercitiului care se debiteaza cu cheltuielile si de crediteaza cu veniturile, iar la sfarsitul perioadei soldul poate fi creditor cand veniturile>cheltuielile sau sold debitor cand veniturile<cheltuielile.

DUBLA INREGISTRARE SI CORESPONDENTA CONTURILOR

Reflectarea simultana si cu aceeasi marime a unei operatii economice sau financiare in debitul uniu cont si in creditul altui cont reprezinta dubla inregistrare.

Legatura reciproca dintre debitul unui cont si creditul altui cont stabilita cu ocazia inregistrarii operatiilor in contabilitatea cuernta poarta denumirea de corespondenta conturilor.

Conturile intre care se stabileste legatura pe baza dublei inregistrari se numesc conturi corespondente.

Ecuatia general Activ = Pasiv capata in conditiile dublei inregistrari forma Debit = credit

ANALIZA CONTABILA A OPERATIILOR ECONOMICE SI FINANCIARE. FORMULA SI ARTICOLUL CONTABIL

Pentru a stabili conturile corespondente folosite pt inregistrarea operatiilor economice si financiare se procedeaza la analiza contabila.

Modelul analizei contabile in vederea stabilirii conturilor corespondente este definit de urmatoarele elemente:

natura op economice si financiare = se refera la continutul operatiei consemnate in doc justificativ ex incasare, plata, consum materiale, etc

modificarile patrimoniale = elementele de activ si pasiv ce se modifica si sensul modificarii lor - reprezinta elementele patrimoniale intre care se stabileste raportul de echivalenta propriu operatiei economice sau financiare

conturile corespondente = se stabilesc in functie de elementele patrimoniale modificate de operatia economica sau financiara

partea de debit sau credit a conturilor corespondente se stabileste prin aplicarea regulilor de functionare a conturilor.

Ex: Intreprinderea primeste de la furnizor pe baza facturii 5000 kg otel al cariu pret de cumparare este 50.000 lei.

natura operatiei - intrari de materiale prin aprovizionare de la fz

modificari patrimoniale - crestere stocuri de materiale= element de activ care creste prin aprovi cu mat prima

o       crearea de datorii fata de furnizor=element de pasiv care creste prin crearea datoriilor

- conturi corespondente pt cresterea de activ se foloseste ct Materi prime iar pt cresterea de pasiv ct Furnizori

partea de debit si credit - crestere activ parte de debit crestere de pasiv parte de credit

In forma mai simpla vom avea

Materii prime = Furnizori

+A pe D +P pe credit.

Analiza contabilaa operatiilor economice se finalizeaza in cadrul formulei contabile.

Formula contabila reprezinta expresia raportului de echilibru stabilit intre conturile corespondente pe baza dublei inregistrari a operatiilor economice si financiare.

Formula contabila cuprinde urmatoarele parti:

Denumire(simbol) cont corespondent debitor

Denumire(simbol) cont corespondent creditor

Marimea valorica a operatiei economice sau financiare

Semnul egalitatii

Clasificare formulelor contabile

A.In raport de numarul elementelor antrenate de operatia economica sau financiara formula contabila poate fi

formula contabila simpla = se compune dintr-un singur cont debitor si un singur cont creditor

formula contabila compusa = cuprinde in structua sa un singur cont debitor si doua sau mai multe conturi creditoare sau invers

formula contabila recapitulativa sau cumulativa este formata din doua sau mai multe conturi debitoare si doua sau mai multe conturi creditoare

B. Dupa scopul pentru care se intocmesc putem deosebi

1.formule contabile curente = servesc la evidentierea operatiilor economice si financiare normale sau obisnuite ca de exemplu formulle de mai sus

2.formule contabile de stornare = sunt cele intocmite cu scopul de a corecta formulele contabile curente eronate.

In raport de modul de efectuare a stornarii formulele contabile pot fi stornate in rosu sau stornare in negru.

Formule le de Stornare in rosu sunt acelea in care anularea se face prin repetarea formulei eronate insa cu inscrierea sumei in rosu ceea ce inseamna ca va fi luata in calcul cu semnul minus.

Formule de stornare in negru sunt acelea in care anularea sau corectarea se obtime prin inversarea pozitiei detinute de contrui in cadrul corespondentei.

PLANUL DE CONTURI GENERAL

In cadrul noului sistem de contabilitate Planul de conturi general reprezinta sintaxa intregului mecanism de reprezentare si calcul al situatiei patrimoniului si al rezultatului obtinut.

Cele noua clase de conturi proprii PCG sunt:

Clasa 1 Conturi de capitaluri

Clasa 2 conturi de active imobilizate

Clasa 3 Conturi de stocuri si productie in cure de executie

Clasa 4 Conturi de Terti

Clasa 5 Conturi de Trezorerie

Clasa 6 Conturi de Cheltuieli

Clasa 7 Conturi de Venituri

Clasa 8 Conturi speciale

Clasa 9 Conturi de gestiune

Simbolizarea conturilor se bazeaza pe sistemul zecimal de codificare. Conturile sunt impartite in mimim 10 clase simbolizate de la 0 la 9, clasele sunt divizate in maxim 10 grupe sau conturi principale simbolizate de la 00 la 99, grupele sunt divizate in max 10 conturi sintetice de gradul I sau divizionare simbolizate de la 000 la 999, fiecare cont divizionar se diferentiaza in max 10 conturi sintetice de gradul II denumite si subconturi sau subdivizionare simbolizate de la 0000 la 9999.

Remarca importanta : daca in cadrul unei grupe conturile sintetice de gradul I incadrate nu sunt de aceeasi functie, activ sau pasiv, separarea se face prin ultima cifra a simbolului. Astfel prin cifrele 1-8 sunt codificate conturile regula, iar prin cifra 9 conturile exceptie.

Ex 40 Furnizori si conturi asimilate conturile au functie de pasiv respectiv 401 pana la 408 iar ct cu functie de activ 409 Furnizori debitori are functie de activ.

CONTABILITATEA CAPITALURILOR

1.Delimitari si structuri privind capitalurile

Prin structura contabila de capitaluri sunt delimitate sursele de finantare stabile ale valorilor economice constituite ca activ patrimonial al intreprinderii.

O asemenea trasatura reprezinta unul din elementele care pledeaza pt desemnarea lor si prin notiunea de capitaluri permanente.

In raport cu modul lor de constituire financiara, capitalurile se diferentiaza in

capitaluri proprii

provizioane pt riscuri si cheltuieli

datorii pe termen lung

1. Capitalurile proprii - se contituie prin aportul proprietarilor, prin autofinantare si din alte surse financiare nerambursabile.

B. Provizioanele pt riscuri si cheltuieli - sunt fonduri constituite la inchiderea exercitiului financiar prin autofinantare pe seama cheltuielilor, fiind destinate finantarii pierderilor si cheltuielilor probabile sau exigibile in viitor, certe sau nedeterminate in ceea ce priveste marimea lor, precum si cheltuielile de volum important etalate pe parcursul mai multor exercitii financiare.

Ex: constituire de provizioane pt pierderi latente aferente unor datorii pe termen lung in devize.

C. Datoriile pe termen lung - reprezinta resurse financiare straine, furnizate pe termen mediu sau lung, de terte persoane in raport cu intreprinderea. Sunt considerate pe termen mediu daca durata de finantare este de pana la 5 ani si pe termen lung daca durata de finantare este de peste 5 ani. In aceasta categorie putem include imprumuturi din emisiunea de obligatiuni, credite bancare pe termen mediu si lung, datorii privind concesiunile si locatiile de gestiune etc.

2. Contabilitatea capitalului social

Capitalul social se imparte in  - capital subscris nevarsat

capital subscris varsat

Capitalul subscris nevarsat este capitalul pe care proprietarii sau asociatii s-au angajat sa-l puna la dispozitia intreprinderii societare. In masura in care capitalul este eliberat sau capitalizat efectiv in bani/natura el devine capital subscris varsat.

Capitalul social este divizat in actiuni sau parti sociale in raport de natura juridica si economico-financiara a societatilor comerciale.

Actiunea reprezinta o fractiune a capitalului societatilor in comandita pe actiuni si pe actiuni, fractiune care este in mod necesar un titlu de valoare.

Actiunile ordinare ofera un divident fluctuant in functie de profitul intreprinderii.

Capitalul social al societatilor comerciale,altele decat cel pe actiuni, mai poate fi impartit in parti sociale de valoare egala.

Acestea sunt reprezentate de un certificat eliberat fiecarui asociat

Cesiune cotelor sociale este ingradita.

Fata de terti partile sociale nu pot fi cesionate, numai daca o asemenea operatie a fost permisa prin contractul de societate.

De asemenea ele pot fi cesionate pe baza deciziei generale a asociatilor, adoptata in unanimitate.

Pe parcursul functionarii intrepinderii capitalul social se poate majora prin emisiunea de actiuni noi si prin operatii interne( incorporarea de rezerve, capitalizarea profitului exercitiului precedent)

De asemenea capitalul se poate micsora prin rambursarea catre asociati a unei parti din capital, prin rascumpararea de actiuni, prin acoperirea pierderilor provenite din exercitiile precedente.

Orice modificare a capitalului social se poate face numai pe baza hotararii adunarii generale a actionarilor sau asociatilor.

Pentru inregistrarea in contabilitate a tuturor operatiilor legate de capitaluri de utilizeaza conturile din clasa 1 a planului contabil general, numita "Conturi de capitaluri"

ANALIZA SI FUNCTIONAREA CONTURILOR DE CAPITAL SOCIAL

Evidenta constituirii si micsorarii capitalului social se realizeaza prin contul de pasiv 101 Capital social.

D 101 Capital social C

Contul sintetic de gradul I 101 Cap soc se dezvolta pe 2 conturi sintetice de gradul II

1011 Capital subscris nevarsat

1012 Capital subscris varsat

Contabilitatea analitica a cap soc se tine pe actionari sau asociati, cuprinzand numarul si valoarea nominala a actiunilor sau prtilor sociale subscrise si varsate.

In cazul soc comerciale altele decat cele pe actiuni si in comandita pe actiuni, se conduce un Registru al Asociatilor in care se inscriu dupa caz: numele si prenumele, denumirea, domiciliul fiecarui asociat, partea acestuia din capitalul social, tranferul partilor sociale etc.

Evidenta aporturilor subscrise de asociati pt constituirea si cresterea cap soc se realizeaza prin ct 456 Decontari cu asociatii privind capitalul care este un cont bifunctional(care functioneaza ca un cont de activ).

D 456Decont cu asoc C

Contabilitatea primelor de capital

Primele de capital sunt o componenta a capitalurilor proprii.

Ele apar in cazurile de majorare a capitalului social ca urmare a diferentelor dintre valoarea de emisiune si valoarea nominala a actiunilor sau a partilor sociale.

Evidenta primelor legate de capital se realizeza prin contul sintetic de gradul I, cu functie de pasiv 104 Prime legate de capital care se desfasoara pe cele doua sintetice de gradul II

1041 Prime de emisiune sau de aport

1042 Prime de fuziune

D 1041 sai 1042 C

CONTABILITATEA REZERVELOR INTREPRINDERII

Rezervele reprezinta beneficii capitalizate in mod durabil de intreprindere pana la o decizie contrara a organelor autorizate.

Ele se constituie si doteaza in raport cu cotele distribuite din beneficiile anului. In mod exceptional rezervele se mai pot constitui si din alte resurse cun sunt diferentele din reevaluare si primele de capital.

Rezervele se impart in

rezerve legale

rezerve statutare

alte rezerve

Contabilitatae rezervelor se realizeaza cu ajutorul contului de pasiv 106 Rezerve

D  106 Rezerve C

Contabilitatea diferentelor din reevaluare

Diferentele din reevaluare reprezinta plusurile de valori economice create prin reevaluarea activelor de regula a celor imobilizate.

In situatia in care avem de-a face cu un minus de valoare si deprecierea este reversibila se constituie provizioane.

Nu fac obiectul reevaluarii imobilizarile necorporale.

Diferentele in plus rezultate din reevaluare pot fi utilizate pt:

majorarea rezervelor

integrare in capital social

Reevaluarea se va efectua annual in cazul rata inflatiei depaseste 3 ani consecutiv 100%-HG403/2000.

Diferentele dintre valoarea stabilita prin reevaluare(mai mare) si valoarea contabila a elementelor de activ sunt inregistrate in contul de pasiv 105 Diferente din reevaluare

D 105 C

Contabilitatea subventiilor pentru investitii

Subventiile pt investitii reprezinta sume de bani primite in mod gratuit.

Pe masura ce mijloacele fixe care s-au procurat pe baza subventiei sunt amortizate are loc si virarea partii corespunzatoare la venituri.

De asemena sunt asimilate subventiilor pt investitii activele imobilizate primite cu tiltlu gratuit prin donatie si cele constatate in plus cu ocazia inventarierii patrimoniului.

Subventiile pt investitii sunt evidentiate in ct 131 Subventii pt investitii care este un cont de pasiv.

D  131 C

Contabilitatea provizioanelor reglementate

Provizioanele reglementate se constituie pe seama cheltuielilor si sunt destinate finantarii fluctuatiilor de curs valutar, fluctuatiilor privind rata dobanzii, cresterilor de preturi.

Provizioanele reglementate se pot constitui pt urmatoarele situatii:

acoperirea pierderilor determinate de cresterea preturilor la stocuri

cresterea nivelului dobanzilor la imprumuturi

Contabilitatea provizioanelor este realizata prin contul de pasiv 141 Provizioane reglementate.

D  141 C

Contabilitatea provizioanelor pt riscuri si cheltuieli

Se constituie de catre unitatile patrimoniale de obicei la sfarsitul exercitiului financiar avand drept scop acoperirea unor pierderi viitoare.

In aceasta categorie intra urmatoarele tipuri de provizioane:

provizioane pt litigii

provizioane pt garantii acordate clientilor

provizioane pt cheltuieli de repartizat pe mai multe exercitii

provizioane pt pierderi din schimb valutar

provizioane pt alte riscuri si cheltuieli

Contabilitatea acestor provizioane se tine cu ajutorul contului de pasiv 151 Provizioane pt riscuri si cheltuieli

D 151 C

CONTABILITATEA REZULTATULUI exercitiului

Conturile de venituri si cheltuieli se inchid la sfarsitul perioadei de gestiune prin contul 121 Profit si pierdere rezultand profitul sau pierderea aferenta perioadei..

Rezultatul exercitiului va aparea tot timpul in bilantul contabil la pasiv.

Profitul va majora pasivul bilantului prin inscrierea sa in negru, in timp ce pierderea va diminua pasivul prin inscrierea sumei in rosu.

In categoria capitalurilor proprii se includ si rezultatele reportate din exercitiile anterioare a caror decizie de repartizare a fost amanata de Adunarea Generala a Asociatilor.

Profitul figureaza ca sursa proprie de finantare pana in momentul distribuirii sale pe destinatiile stabilite de lege si statutul intreprinderii societare, iar pierderea pana la acoperirea sa din rezultatul exercitiului urmator sau din rezervele destinate in acest sens.

Contabilitatea rezultatului exercitiului se realizeaza cu ajutorul contului bifuncionel 121 Profit si pierdere

D 121 C

Rezultatul sub forma de profit sau pierdere obtinut in exercitiile anterioare a carui decizie de repartizare a fost amanata pt exercitiile urmatoare se inregistreaza in ct 117 Rezultatul reportat ct bifunctional.

D 117 C