Contabilitatea activelor imobilizate

CAPTOLUL I

PREZENTAREA SOCIETATII COMERCIALE

S.C. "JUC" S.A. RM. SARAT

I. 1. Obiectul juridica si de activitate, forma juridica si compartimentele de productie:

S.C. "JUC" S.A. RM. SARAT s-a constituit in temeiul Hotararii Guvernului nr. 1104 din 18.10.1990 si Legii din 1990 privind reorganizarea unitatilor economice de stat in societate.

Societatea este situata in vestul orasului Rm. Sarat cu acces la D.N. Rm. Sarat - Braila (0,3 km), avand sediul in str. Industriei nr. 4.

In conformitate cu statutul de functionare, scopul societatii este producerea si comercializarea de produse si lucrari care fac obiectul de activitate al societatii comerciale, promovarea si punerea in aplicare a initiativelor de interes national in domeniul fabricatiei de organe de asamblar 545h77f e si aparataj electric de joasa tensiune si realizarea de beneficii.

Obiectul de activitate al societatii este:

a)     fabricatia de organe de asamblar 545h77f e

b)    fabricarea de aparataj electric de joasa tensiune

c)     efectuarea de lucrari de proiectare in domeniu

Obiectul de activitate a fost extins la alte activitati din domeniul prelucrarilor mecanice, electrotehnicii, comertului cu ridicata si en-detail, a unei diversitati de produse electrotehnice, mecanice, de uz casnic si industrial, prin modificarile de statut si cererile de inscriere de mentiuni interioare.

Produsele societatii sunt destinate in special agentilor economici din industria producatoare de mobila, a pielariei, a bunurilor de larg consum si masinilor unelte, unitati de reparatii auto.

Aceste produse, in special organe de asamblare care ocupa 80 - 85 din capacitatile existente s-au realizat pe baza unor liciente achizitionate la nivelul anilor 1975 si diversificate pe parcursul existentei intreprinderii.

Tehnlogiile de executie care predomina la realizarea produselor sunt din gama celor de prelucrari mecanice pe masini specializate.

Fabricatia organelor de asamblare de mici dimensiuni (maxim Æ 6) necesara produselor in cadrul industriei electrotehnice, s-a organizat intr-o singura unitate din tara: I.O.A. Rm. Sarat.

Forma juridica a unitatii este societate comerciala pe actiuni. Capitalul social al societatii este de 10.590.650 mii lei. Capitalul social cuprinde 423.626 actiuni cu o valoare nomilala de 2.500 lei/actiune.

Participarea capitalului social este urmatoarea:

SIF OLTENIA - 73,99

Actionari P.F. - 25,94

Dascalu C.tin - 0,07%

Structura organizatorica a societatii este de tip piramidal. Aceasta asigura transmiterea rapida a deciziilor, dar este nefavorabila fundamentarii acestora. De asemenea este nefavorabila circulatiei informatiilor si interactiunii dintre structurile functionale.

IMOBILIZARILOR

Organigrama S.C. "JUC" S.A., aprobata de AGA este prezentata in anexa nr. 1.

Societatea este organizata pe sase nivele ierarhice, din care unul corespunde conducerii colective.

Directorul general, desemnat de consiliul de administratie, are in subordine doi director executive: economic si de productie. Directorii executivi coordoneaza serviciile functionale de specialitate. Directorul de productie isi subordoneaza sectiile de prelucrari si de intretinere prin intermediul serviciului de programare si pregatire a fabricatiei.

Cu ocazia analizei privind organizarea si calitatea activitatii de conducere a societatii, s-a cautat sa se determine gradul de adecvare a structurii organizatorice la marimea si specificul firmei, calitatea relatiilor functionale dintre compartimentele de conducere, stabilitatea conducerii, gradul de adaptabilitate la cerintele specifice unei economii de piata, gradul de comunicare intre conducere si personalul firmei, gradul de organizare si stabilitate a relatiilor cu partenerii de afaceri.

Societatea este structurata in urmatoarele comartimente:

A)Compartimente direct productive

Sectiile care cuprind activitatile de baza sunt:

deformare plastica I

deformare plastica II

prese mecanice

aschiere

tratament termic

Functionarea acestor sectii asigura:

deformarea plastica la rece pentru suruburi (M2 - M6), nituri (Æ Æ6) si piulite (M2 - M6)

stantare pentru saibe, capse, inele de siguranta, cadre sudate din tabla de otel si neferoase cu grosimea de pana la 3 mm si a caror forta de stantare este cuprinsa intre 6 - 100 tf, precum si piese obtinute prin ambutisarea cu profile asimetrice cu dimensiuni pana la 500 mm.

prelucrarea prin aschiere pentru suruburi si piulite speciale, borne, capse, alte repere specifice industriei electrotehnice, executate de strunguri automate si semiautomate. Dotarea tehnica permite prelucrarea de repere cu diametrul de la Æ2 la Æ6, iar lungimea intre 4 si 80 mm.

Intreprinderea dispune de un atelier de montaj pentru subansamble de accesorii (zavore, balamale, mufe) specifice aparatajeor electrice si de automatizari.

In dotarea intreprinderii intra si un atelier pentru injectarea materialelor termoplastice, deasemenea specifice industriei electrotehnice.

B) Compartimente indirect productive

In aceasta grupa sunt cuprinse urmatoarele sectii:

scularie

mecano - energetic

procese speciale

cercetare - proiectare

C) Comparimente responsabile cu stocare si transport

D) Compartimente responsabile cu asigurarea calitatii

Societatea are toate dotarile necesare pentru fabricatia de organe de asamblar 545h77f e de tipul suruburilor, buloanelor si aparatajelor electrice de joasa tensiune (conectate pe suport plastic, papuci, rigle si siruri de conectoare), cladiri de tipul halelor industriale pentru prelucrari mecanice, pentru laboratoare si birouri precum si clariri pentru laboratoare si echipament de birou.

Pentru a cunoaste activitatea ecomomica a intreprinderii e necesar sa urmarim evolutia principalilor indicator economici in ultimii patru ani

Asa cum reiese din datele prezentate, cifra de afaceri in preturi curente a crescut de 3,5 ori.

Mijloacele economice au crescut cu aproximativ 24 ceea ce reflecta, o dinamica accentuata a activelor firmei. Pentru a aprecia insa aceasa crestere este necesar sa se constate grupele de baza care au contribuit la aceasta crestere. Sporirea activului s-a datorat cresteii cu 352, a activelor circulante in conditiile reducerii cu 18,53% a activelor imobilizate. Acest fapt a condus la reducerea ratei de imobilizare de la 80% la 56% fiind apreciat ca favorabil pentru activitatea firmei.

Durata medie de imobilizare a creantelor in medie de 65 de zile a avut tendinta de depasire a duratei medii de folosire a surselor atrase in medie de 555 de zile in 1997.

CAPITOLUL II

DELIMITARI PRIVIND CONTABILITATEA

ACTIVELOR IMOBILIZATE

Activele imobilizate cuprind valorile economice de investigatie ale agentilor economici, a caror perioada de utilitate are un termen mai lung si nu se consuma la prima intrebuintare, fiind exploatabile pe o perioada mai mare de un an.

Aceste active raman in patrimoniul unitatii, pastrandu-si starea initiala si de aceea sunt considerate active stabile sau fixe.

In concordanta cu planul de conturi general, activele imobilizate sunt diferentiate astfel:

Imobilizari necorporale

Imobilizari corporale

Imobilizari financiare

II. 1. Imobilizari necorporale: stuctura si contabilizare

Imobilizarile necorporale sunt variate si nu sunt reprezentate prin bunuri concrete, ci printr-un document juridic sau comercial.

Pentru evidenta lor, au fost introduse mai multe conturi, care cuprind urmatoatele elemente patrimoniale:

Cheltuieli de constituire

Cheltuieli de cercetare - dezvoltare

Concesiuni, brevete si alte drepturi si valori similare

Fond comercial

Alte imobilizari necorporale

II. 1.1. Cheltuieli de constitutie

Contul 201 "Cheltuieli de constituire", cuprinde cheltuieli ocazionate cu infiintarea, dezvolatarea si fuzionarea unitatii patrimoniale, cum ar fi: taxe si diverse cheltuieli de inscriere si inmatriculare, cheltuieli cu emitera si vanzarea de actiuni, cheltuieli de prospectare a pietei, de colectare si asteptare, care se debiteaza pe masura efectuarii cheltuielilor respective si se crediteaza esalonat.

* inregistrarea cheltuielilor de constituire

201 "Cheltuieli de constituire" %

5.311 "Casa in lei"

5.121 "Cont la banca in lei"

5.126 "Carnete de CEC-uri

cu limita de suma"

II. 1.2. Cheltuieli de cercetare - dezvoltare

Contul 203 "Cheltuieli de cercetare - dezvoltare" evidentiaza cheltuielile ocazionate de efectuarea unor lucrari sau obiective de cercetare, care trebuie sa prezinte garantia realizarii eficientei scontate de pe urma acestora, pentru necesitatile proprii ale unitatii patrimoniale. Acestea reprezinta resursele economice alocate pentru tehnologii noi, investitii utile si eficiente, pentru activitatea viitoare.

* realizarea obiectivelor de cercetare - dezvoltare prin productia proprie

203 "Cheltuieli de cercetare - = 721 "Venituri din productia de

dezvoltare" imob. necorporale"

II. 1.3. Concesiuni, brevete si alte drepturi si valori similare

Contul 205 "Concesiuni, brevete si alte drepturi si valori similare" evidentiaza cheltuielile cu brevetele, licentele, marcile de fabrica si alte drepturi de proprietate industriala si intelectuala.

* realizarea unei licente sau a unui brevet in productie proprie

205 "Concesiuni, brevete si alte = 721 "Venituri din productia de

drepturi si valori similare" imob. necorporale"

II.1.4. Alte imobilizari necorporale

Contul 208 "Alte imobilizari necorporale" evidentiaza cheltuielile care se fac cu Programele informatice, create de unitate sau achizitionate de la terti.

* procurarea de programe informatice

% = 404 "Furnizori de imobilizari"

208 "Alte imobilizari necorp."

4.426 "TVA deductibila"

II.2. Imobilizari corporale: contabilizare

Un loc important in economia unitatior patrimoniale il ocupa mijloacele de productie, de natura imobilizarilor corporale sau a capitalului permanent.

Ele reprezinta acea componenta a patrimoniului care defineste capacitatea tehnica de productie sau potentialul de a crea venituri, in concordanta cu obiectivul de activitate.

Planul de conturi general desfasoara grupa imobilizarilor corporale pe doua categorii si anume:

Terenuri

Mijloace fixe

II.2.1 Contabilitatea terenurilor

Contul 211 "Terenuri", evidentiaza terenurile pe care le detine societatea comerciala ca active fixe. Debitul contului cuprinde valoarea terenurilor cumparate, valoarea cheltuielilor cu amenajarile, iar creditul contului cuprinde iesirea ternurilor.

* inregistrarea intrarii terenurilor in activul societatii

211 "Terenuri" = %

456 "Decontari cu asociatii

privind capitalul"

404 "Furnizorii de imobilizari"

131 "Subventii ptr. investitii

primite cu titlu gratuit"

II.2.2. Contabilizarea mijloacelor fixe

S.C. "JUC" S.A. Rm. Sarat, fiind o unitate industriala (producatoare de elemnte de asamblare pentru industria electrotehnica), ponderea cea mai mare in cadrul imobilizarilor corporale o au mijloacele fixe.

Acele valori materiale a caror valoare de inventar depaseste suma de 8.000.000 lei si au durata normala de folosire mai mare de un an, definesc mijloacele fixe.

Mijloacele fixe se caracterizeaza prin urmatoarele particularitati:

au o valoare mai mare si o durata de folosire indelungata

participa la mai multe cicluri de productie in cadrul proceselor economice

nu-si schimba forma fizica in timpul folosirii lor

isi transmit treptat valoarea lor, sub forma de amortizare, asupra productiei executate, serviciilor prestate sau altor activitati desfasurate.

Contabilitatea mijloacelor fixe trebuie organizata astfel incat sa raspunda unor cerinte si anume:

cunoasterea mijloacelor fixe de care dispune unitatea

asigurarea controlului gestiunii mijloacelor fixe cand este nevoie

cunoasterea locului de folosinta a fiecarui mijloc fix

calcularea exacta a amortizarii si includerea acesteia in cheltuielile de productie.

Toate operatiunile privind existenta si miscarea mijloacelor fixe, calculul amortizarii si a provizioanelor constituite prin deprecierea acestora, sunt inregistrate in contabilitate.

Planul de conturi general le-a clasificat si simbolizat in cadrul clasei a II a, grupa 21 "imobilizari corporale", cont 212 "mijloace fixe", astfel:

contul 2121 "constructii"

contul 2122 "echipamente tehnologice (masini, utilaje si instalatii de lucru)"

Contul 2123 "aparate si instalatii de masurare, control si reglare"

Contul 2124 "mijloace de transport"

Contul 2125 "animale si plantatii"

Contul 2126 "mobilier, aparatura birotica, echipamente de protectie a valorilor umane si materiale si alte active corporale"

In contabilitate mijloacele fixe sunt clasificate dupa mai multe criterii:

a)     dupa particularitatile constructive si destinatie

b)    dupa apartenenta lor

c)     dupa sera de activitate

S.C. "JUC" S.A. Rm. Sarat se inregistreaza cu urmatoarele mijloace fixe:

a) dupa particularitatile constructive si destinatie:

grupa 1

grupa 2

grupa 3

grupa 4

grupa 6

b) dupa apartenenta lor - mijloace proprii

c) dupa sfera de activitate - mijloace productive

Evidenta existentei si miscarii mijloacelor fixe se tine cu ajutorul contului de activ 212 "mijloace fixe", care in debit preia valoarea mijloacelor fixe cedate sau din productie proprie, iar in credit evidentiaza valoarea mijloacelor fixe existente.

Contabilitatea analitica a mijloacelor fixe se tine cu ajutorul fisei mijlocului fix, care sta la baza intocmirii registrului numerelor de inventar si a registrului pentru evidenta mijloacelor fixe prevazute de nomenclatorul formularelor elaborate pe baza Legii contabilitatii nr. 82/1991.

APLICATIA 1:

1) intrarea mijlocelor fixe:

a) de la furnizor, cnf. F. F.nr. 072152, TVA ded. 19%

in data de 07.03.2003

% = 404 "Furnizori de imobilizari" 59.500.000

212 "Mijloace fixe 50.000.000

4.426 "TVA deductibila" 9.000.000

b) executate in ateliere proprii, a mijl. fixe de tipul garajelor

212 "Mijloace fixe" = 722 "Venituri din productia 100.000.000

de imob. necorporale"

c) constatare ca plus de inventar, conform listei de inventar de la data de 31.dec 2002, omise a se inregistra

212 "Mijloace fixe" = 131 "Subventii pentru investitii" 8.000.000

2) Iesirea mijlocelor fixe

a) scoaterea din functiune - mijloc complet amortizat, conform scadentarului, la valoarea de intrare

281 "Amortizarea imobilizarilor = 212 "Mijloace fixe" 50.000.000

corporale"

b) scoaterea din functiune - mijloc neamortizat integral, conform fisei contabile "mijloace fixe"

% = 212 "Mijloace fixe"

281 "Amortizarea imobilizarilor 100.000.000

corporale" 80.000.000

6.871 "Cheltuieli exceptionale 20.000.000

privind amortizarea

imobilizarilor"

c) vanzarea mijloacelor fixe la un pret negociat, cu factura fiscala

461 "Debitori diversi" = %

772 "Venituri din operatiuni de 10.000.000

capital" 8.403.361

4427 "TVA colectata" 1.596.639

3) a) Un caz particular privind cresterea valorii contabile a imobilizarilor corporale, se refera la adaugarea unor aparate de masura si control ori parti componente ale celor existente, pentru care intervin urmatoarele operatiuni contabile.

Aparate sau accesorii cumparate si receptionate din 27.03.2003

3014 "Piese de schimb" = 404 "Furnizori de imobilizari 15.000.000

Incorporarea in valoarea imobilizarilor corporale

212 "Mijloace fixe" = 3014 "Piese de schimb" 15.000.000

Inregistrarea sistematica in "T" - uri

D 212 C D 4426 C

50.000.000 50.000.000 9.500.000 9.500.000

100.000.000 100.000.000

8.000.000

15.000.000

173.000.000 150.000.000

D 404 C D 722 C

59.500.000 100.000.000 100.000.000

15.000.000

74.500.000

D 131 C D 461 C

8.000.000 10.000.000

D 6871 C D 3014 C

20.000.000 20.000.000 15.000.000 15.000.000

D 4423 C D 722 C

7.903.361 8.403.361 8.403.361

D 281 C D 4427 C

50.000.000 1.596.639 1.596.639

80.000.000

130.000.000

* se inregistreaza inchiderea ct. de ch. si de v. compa lui 121 "Profit si pierdere"

121 = 6871 20.000.000

% = 121 108.403.361

722 100.000.000

772 8.403.361

* se regularizeaza TVA in remanenta inchiderii lunii martie 2003

D 4426 C D 4427 C

9.500.000 9.500.000 1.596.639 1.536.639

X X

D 4424 C

7.903.361

X

> 4424 (TVA de recuperat)

% = 4426 9.500.000

4427 1.596.639

4424 7.903.361

b) Cresterea valorii contabile prin modernizare

Pentru ca imobilizarile corporale pot suporta si unele reparatii, care se inregistreaza pe cheltuielile unitatilor patrimoniale, se precizeaza ca "modernizarea" care sa mareasca valoarea contabila de intrare a unui bun sau mijloc, poate cuprinde numai cheltuielile care contribuie la cresterea capacitatii viitoare de a produce beneficii, cum ar fi cresterea duratei de serviciu normala a mijloacelor fixe, sporirea capacitatii de productie, diminuarea cheltuielilor de exploatare.

Inregistrarile cheltuielilor ocazitionate de modernizarea mijlocelor fixe sunt identice intrarilor de imobilizari.

II.3. Imobilizarile in curs de executie

Conturile 230 si 231, evidentiaza operatiunile privind evidenta imobilizarilor necorporale si corporale in curs.

Imobilizarile necorporale in curs reprezinta costul de productie, respectiv de achizitie, privind imobilizarile necorporale, neterminate pana la finele exercitiului.

Imobilizarile corporale in curs reprezinta investitiile neterminate, care se evalueaza la costul de productie, respectiv la costul de achizitie, reprezentand pretul de deviz al investitiei.

Imobilizarile corporale in curs se trec in categoria mijloacelor fixe, dupa efectuarea receptiei, darea in folosinta sau punerea in functiune a acestora.

Imobilizarile corporale in curs sunt investitii care reprezina totalitatea cheltuielilor, ocazitionate de crearea de noi mijloace fixe in scopul modernizarii celor existente sau crearea de noi capacitati.

APLICATIA 2:

Achizitionarea de utilaje care nu necesita montaj

% = 404 "Furnizori de imobilizari" 23.800.000

231 "Imobilizari corporale in curs" 20.000.000

4426 "TVA deductibila" 3.800.000

Executia investitiei in unitate

Lunar, trimestrial sau anual se deconteaza costul efectiv al lucrarilor, indiferent de stadiu, urmand ca la terminarea lucrarii sa aibe loc decontarea finala.

231 "Imobilizari corporale in curs" = %

722 "Venituri din prod. de imob. 11.900.000

corporale" 10.000.000

4427 "TVA cedata" 1.900.000

Receptia definitiva a obiectivului

212 "Mijloace fixe" = 231 "Imobilizari corporale in 11.900.000

curs"

4426 "TVA deductibila"  = 4427 "TVA colectata" 1.900.000

II. 4. Imobilizarile financiare: contabilizare

Imobilizarile financiare reprezinta o forma de plasare a capitalului social disponibil, cu scopul de a se realiza venituri sub diferite forme.

In aceasta categorie avem:

Contul 261 "Titluri de participare"

Contul 262 "Titluri imobiliare in activitatea de portofoliu"

Contul 263 "Alte titluri imobiliare"

Contul 267 "Creante imobiliare"

Titlurile de participare sunt hartii de valoare, prin care o societate comerciala participa la formarea capitalului altor societati, prin cumpararea de actiuni sau parti sociale emise de acestea.

Contul 261 "Titluri de participare" evidentiaza aceste categorii de imobilizari, debitul contului continand contravaloarea actiunilor sau partilor sociale, iar creditul, continand contravaloarea participantilor recuperate din diverse motive (retragei, lichidare). Soldul debitor reprezinta actiunile si partile sociale investite in capitalul altor comerciale.

1) angajarea pariciparii prin subscriere la formarea capitalului unei societati comerciale cu parti sociale sub forma titlurilor de participare.

261 "Titluri de participare" = 269 "Varsaminte de efectuat

pentru imobilizari financiare"

2) efectuarea varsamintelor pentru imobilizari financiare achizitionate

269 "Varsaminte de efectuat = %

pentru imobilizari financiare"

5121 "Conturi la banci in lei"

5124 "Conturi la banci in devize"

5126 "Carnete de CEC-uri cu

limite de suma"

5311 "Casa in lei"

3) inregistrarea dividendelor cuvenite

5121 "Conturi la banci in lei" = 761 "Venituri din participatii"

4) restituirea de catre titulari a titlurilor de participatii

5121 "Conturi la banci in lei" = 261 "Titluri de participare"

Este de remarcat ca imobilizarile financiare, desi cu riscurile respective, sunt aducatoare de dividende sau dobanda si chiar obtinerea unor facilitati sau prioritati (asigurarea de marfuri, materii prime) in lantul cooperarii productive sau comerciale.

II. 5. Organizarea documentelor primare

privind activele imobilizate

Organizarea documentelor primare necesita elaborarea nomenclatorului si a circuitului rational al acestora pentru toate operatiile care antreneaza imobilizari, indiferent de natura lor.

In functie de operatiile care intervin in evidentierea existentei, miscarii si deprecierii activelor imobilizate, de caile de intrare si iesire din patrimoniu, se intocmesc documente specifice, care se pot grupa pe trei categorii:

documente privind intrarea in patrimoniu a imobilizarilor

documente ce consemneaza deprcierea lor

documente privind iesirea din gestiune

Documente primare privind activele imoibilizate

Activele imobilizate pot intra in patrimoniul unitatilor prin achizitionare, aport in natura de la asociati si actionari la constituirea capitalului social, productie proprie, donatii cu titlu gratuit, plusuri in gestiune la inventariere etc.

Iesirea imobilizarilor din patrimoniu poate fi cauzata de scoatere din folosinta la expirarea duratei de amortizare sau inainte de acest termen, cesiune (vanzare), cedarea cu titlu gratuit sub forma de donatii, retrase de catre asociati, minusuri in gestiune la inventariere, sau ca urmare a unor situatii de forta majora (calamitati, incendii) etc.

CAPITOLUL III

AMORTIZAREA IMOBILIZARILOR

Sistemul de contabilitate actual introdus pe baza Legii contabilitatii nr. 82/1991, se sprijina pe directia a IV-a a Comunitatii Europene din 1978 referitoare la amortizarea reglementarilor contabile in cadrul Uniunii Europene, pe normele Comitetului International de Standarde contabile (IASC) si pe traditiile romanesti.

IASC s-a constituit in 1973 si a stabilit ca obiective:

elaborarea si publicarea de standarde contabile in scopul alcatuirii si prezentarii situatiilor financiare;

actualizarea si armonizarea reglementarilor, normelor contabile si procedurilor de prezentare a situatiilor financiare;

Standardele internationale de contabilitate reprezinta instrumente de armonizare si perfectionare a metodologiei de contabilitate aplicabile statelor cu economie de piata.

Unul dintre aceste standarde este E 4 "Contablizarea amortismentelor". Acesta se refera la definirea si sfera de aplicare a amortismentului, limita de amortizare, particularitatile privind amortizarea terenurilor si constructiilor, informatiile furnizate de situatiile financiare si contabilitatea amortismentului.

III. 1. Amortizarea si fiscalitatea

In conceptul standardului, amortismentul semnifica o repartizare a valorii amortizablie a unei imobilizari pe durata de utilizare estimata (previzionata).

Accentul este pus pe aspectul economic al amortismentului, ca si componenta a cheltuielilor exercitiului care greveaza rezultatul financiar.

Desi amortismentul prin natura sa economica nu este creator de valoare, el are si un aspect financiar contribuind la reconstituirea anula a fondurilor investite in imobilizarile uzate, in vederea inlocuirii lor, sau pentru a realiza noi investitii.

In literatura de specialitate franceza, prin amortizare se intelege "Constatarea contabila a scaderii valorii unui element de activ, rezultat al trecerii timpului, progresului tehnic si de orice alta cauza". Ea consta in "corectarea valorii imobilizarilor cu suma deprecierilor pe care le-au suferit pe durata exercitiului si imputarea sumei acestor deprecieri, rezultatul exercitiului in cauza".

In literatura de specialitate din Romania, amortizarea este definita ca o cota anuala din valoarea de intrare a imobilizarilor corespunzatoare deprecierii, ca urmare a utilizarii, a factorilor naturali, progresului tehnic sau a altor cauze si care se recupereaza prin includerea sau trecerea pe cheltuielile fiecarui exercitiu si apoi deducera acestor cheltuieli din veniturile obtinute.

Rezulta ca sensul notiunii de amortizare nu este diferit, ea reprezentand o recuperare din cheltuielile fiecarui exercitiu a deprecierii ireversibile a imobilizarilor.

Standardul nr. 4 precizeaza ca sunt supuse amortizarii, imobilizarile:

a)        detinute de o intreprindere pentru a fi utilizate pentru productia sau aprovizionarea bunurilor si prestarea serviciilor, pentru a fi inchiriate tertilor sau foloste in scopuri administrative;

b)       au o durata de utilizare previzionata care depaseste un exercitiu (an);

c)       au o durata de utilizare in timp.

Pentru delimitarea in general a imobilizarilor de stocuri se au in vedere durata de utilizare care in cazul imobilizarilor de stocuri trebuie sa fie superioara unui exercitiu financiar (an), spre deosebire de stocuri (materii prime, materiale consumabile) care se consuma si se imputa direct in cheltuielile de exploatare, cu intreaga lor valoare. Delimitarea in timp (an) a duratei de utilizare este criteriul conventional de separare a imobilizarilor de stocuri, iar al doilea criteriu este valoarea mare a lor.

Referitor la durata de utilizare a imobilizarilor, standardul precizeaza ca durata de utilizare este perioada in care intreprinderea estimeaza sa utilizeze imobilizarea amortizabila sau numarul de unitati de productie care se estimeaza a se obtine si care se apreciaza pe baza experientei practice, chiar daca ea este redusa. Ea poate fi mai mica decat durata fizica de viata a imobilizarilor, intrucat pe langa uzura fizica care depinde de conditiile de utilizare numarul de schimburi preconizat, reparatii, modernizari, se are in vedere uzura morala ce decurge din schimbarile tehnologice, cererea pietei, imbunatatirea structurii productiei.

Pentru refacerea capitalului angajat, agentii economici (S.C. JUC S.A. Rm. Sarat) calculeaza, inregistreaza in contabilitate si recupereaza uzura fizica si morala a acestora. Sunt supuse amortizaii bunurile si valorile destinate sa serveasca actvitatea pe o perioada mai mare de un an, care se consuma treptat.

Sistemul de amortizare adoptat este in mare masura dominat de sistemul fiscal.

Evaluarea imoblizarilor, sistemele de amortizare, duratele normale de utilizare, gradul de deductibilitate este in favoarea cresterii masei profitului impozabil.

Pentru imoblizarile corporale legislatia prevede cote de amortizare, iar pentru imobilizarile necorporale s-au stabilit perioade maxime de amortizare intre 3 - 5 ani.

Controlul fiscal urmareste respectarea duratelor, la determinarea amortizarii contabile si fiscale.

Pentru contabilitatea din Romania, potrivit legislatiei sunt supuse amortizarii:

a)                imobilizarile necorporale, inclusiv cheltuielilor de cercetare si dezvoltare;

b)               imoblizarile corporale de natura mijloaceor fixe si a amenajarilor, la terenuri.

Sunt asimilate mijloacelor fixe, in scopul amortizarii, investitiile efectuate la mijloacele fixe luate cu chirie, capacitatile puse in functiune total sau partial.

Legislatia din Romania prevede ca amortizarea se calculeaza prin aplicarea cotelor de amortizare asupra valorii de intrare (costul de productie, costul de achizitie, valoarea actula), pe baza unui plan de amortizare incepand cu luna urmatoare punerii in functiune pana la recuperarea integrala a valorii de intrare.

III. 2. Amortismentul, obiectul amortizarii, sfera de aplicare

Imobilizarile corporale, de natura mijlocaelor fixe, isi pierd treptat o parte din valoarea lor de intrebuintare si in mod nemijlocit, o parte din valoarea lor.

Aceasta pierdere se cunoaste sub numele de uzura, a carei expresie valorica se include in cheltuielile de exploatare sub forma de amortizare.

Determinarea amortizarii la mijlocaele fixe - ca cea mai mare parte a activelor ce sunt afectate de uzura, are in vedere trei factori:

a)     valoarea, care cuprinde:

valoarea initiala, de bilant sau de intrare la darea in folosinta a mijlocului;

valoarea ramasa (reala) formata din valoare de intrare, diminuata cu uzura, calculata mijlocului fix;

valoarea reziduala, formata din valoarea materialelor si pieselor recuperate la scoaterea din folosinta a unui mijloc fix, diminuata cu cheltuielile efectuate cu demolarea si demontarea mijlocului fix.

b) reglementarea stabilita prin Legea amortizarii nr. 15/1994, completata prin Ordonanta Guvernului nr. 54/1997 si Ordonanta Guvernului nr. 964/1998, de repartizare a amortizarii pe ani, in functie de durata de viata economica probabila, dar stabilita prin lege.

Normele privind amortizarea impun trei sisteme de recuperare a valorii imobilizarilor corporale prin amortizare:

III. 2.1. Sistemul de amortizare liniar presupune repartizarea in cote egale a valorii de recuperat, pe toata durata de viata normala, stabilita de lege.

Suma anuala a amortizarii este determinata de raportul intre valoarea de intrare si durata de viata.

S.C. JUC S.A. Rm. Sarat, foloseste sistemul de amortizare liniar.

Pentru exemplificare vom lua un mijloc fix achizitionat in anul 1999 de S.C. JUC. S.A. de la S.C. TRIFAN COMPUTERS S.R.L. Bucuresti: Echipament automatizare factor de punere, in valoare de 26.645.200 lei.

Caracteristici: valoare de intrare - 26.645.200 lei

Durata normala de functionare - 10 ani

III. 2. 2. Sistemul amortizarii degresive asigura a accelerare a progresului de recuperare a valorii mijlocului fix in primii ani de la punerea in functiune.  Are avantajul ca atenueaza efectul uzurii morale. Sistemul consta in multiplicarea cotelor de amortizare liniara, cu anumiti coeficienti prevazuti de lege, astfel:

1,5 pentru mijloace fixe cu durata normala de utilizare intre 2 - 5 ani;

2,0 pentru mijloace fixe cu durata normala de utilizare intre 5 si 10 ani

2,5 pentru mijloace fixe cu durata normala de utilizare de peste 10 ani.

Acelasi mijloc fix de la sistemul liniar, cu o valoare de intrare de 26.645.200 lei si o durata normala de utilizare ramasa de 10 ani.

Amortizarea liniara anuala = 2.664.520

Cota medie anuala in sistem liniar este de 10% conform normelor de aplicare a Legii nr. 15/1994, multiplicata cu coeficientul de 2 inseamna amortizarea anuala in sistem degresiv este de 20%.

Acelasi mijloc fix, cu o valoare de intrare de 26.645.200 lei si o durata normala de utilizare ramasa de 15 ani.

Cota medie anuala in sistem liniar este de 6,67%, multiplicata cu coeficientul de 2,5 inseamna ca amortizarea anuala in sistem degresiv este de 16,7%.

Reglementarea, de unde incepe amortizarea liniara, se verifica in cele doua cazuri, in care suma de amortizat, raportata la anii ramasi este mai mare sau egala, cu aplicarea procentului amortizarii degresive, astfel:

la durata de 10 ani, amortizarea liniara incepe din anul al cincilea, in care suma de 1.819.006, rezultata prin impartirea la 6 ani ramasa a sumei de amortizat de 10.914.038, este egala cu suma rezultata din aplicarea cotei de 20%

la durata de 15 ani, amortizarea liniara incepe din anul al saselea in care suma de 1.068.670 anual, aferenta fiecaruia din cei 10 ani ramasi este mai mica decat suma de 1.784.680 rezultata prin aplicarea cotei de 16,6% asupra sumei de 10.686.709 ramasa de amortizat.

In exemplul nostru, la durata normala de 10 ani, cu o cota de amortizare de 10% in regim degresiv, durata de utilizare este de 6 ani, in care se realizeaza amortizarea integrala.

La durata de 15 ani, cu o cota de amortizare de 6,7% in regim liniar si 16,7% in regim degresiv, durata de utilizare este de 10 ani iar durata pana la amortizarea integrala este de 15 ani, din care in regim degresiv, 5 ani iar in regim liniar 10 ani.

In ambele cazuri, mijloacele fixe se amortizeaza inainte de 6 si respectiv 10 ani, timp in care societatea poate folosi mijlocul fix dar nu calculeaza amortizarea.

Introducerea in cheltuielile de exploatare a amortizarii anuale se face in corelatie cu gradul de utilizare al mijloacelor fixe de baza.

Diferentele de amortizare se evidentiaza in cheltuielile exceptionale si nu vor fi luate in calcul la determinarea profitului impozabil, anual.

III.2. 3. Amortismentul derogatoriu

Inregistrarea amortizarii degresive anuale presupune compararea amortizarii degresive cu cea lineara si determinarea amortizarii suplimentare (derogatorii) astfel:

Exemplificare: valoarea initiala = 26.645.200 lei

Durata = 10 ani

Amortizarea suplimentara este amortizarea degresiva fata de cea liniara, deci totalul abaterilor este 0.

Provizionul derogatoriu se inregistreaza astfel: cu semnul "+" pe cheltuieli privind amortizarea si provizioanele si cu semnul " - " pe venituri.

Anul I 6874 = 141 2.664.520

Anul II 6874 = 141 1.598.776

Anul III 6874 = 141 764.117

Anul IV 141 = 7874 63.989

Anul V 141 = 7874 845.514

Anul VI 141 = 7874 845.514

Anul VII141 = 7874 845.514

Anul VIII141 = 7874 845.514

Anul IX 141 = 7874 845.514

Anul X 141 = 7874 845.514

Astfel incat (2.664.520 + 1.598.776 + 746.117 + 63.969) - (845.514 x 6) = 0

In concluzie pe toata durata de 10 ani de inregistrare a amortizarii, provizionul reglementat constituit se anuleaza.

III. 2. 4. Evidentierea operatiunilor contabile privind amortizarea imobilizarilor.

Contabilitatea amortizarii imobilizarilor necorporale si corporale este realizata cu ajutorul conturilor din grupa 28 "Amortizari privind imobilizarile" si anume 280 "Amortizari privind imobilizarile necorporale" si 281 "Amortizari privind imobilizarile corporale".

Contul 280 "Amortizari privind imobilizarile necorporale" se dezvolta pe categorii de imobilizari necorporale astfel:

Amortizarea cheltuielilor de constituire"

"Amortizarea cheltuielilor de cercetare - dezvoltare"

"Amortizarea concesiunilor, brevetelor si altor drepturi si valori similare"

"Amortizarea fondului comercial"

"Amortizarea altor imobilizari corporale"

Aceste conturi au functie de pasiv. In credit se inregistreaza valoarea amortizarii imobilizarilor necorporale prin trecerea pe cheltuielile de exploatare ale exercitiului, iar in debit se inregistreaza amortizarea aferenta imobilizarilor necorporale vandute sau scoase din activ. Soldul reprezinta amortizarea aferenta imobilizarilor necorporale.

Contul 281 "Amortizarea privind imobilizarile corporale", tine evidenta amortizarii imobilizarilor corporale si au functie contabila de pasiv. Se desfasoara pe urmatoarele conturi sintetice de gradul II:

"Amortizarea terenurilor"

"Amortizarea constructiilor"

"Amortizarea echipamentelor tehnologice"

"Amortizarea aparate si instalatii de masurare, control si reglare"

"Amortizarea mijloacelor de transport"

"Amortizarea mobilier, aparatura birotica, echipamente protectie a valorilor umane si materiale si altor active corporale"

In creditul acestor conturi se inregistreaza cheltuielile amortizarii imobilizarilor corporale, iar in debit se inregistreaza valoarea amortizarii imobilizarilor corporale vandute sau scoase din uz.

Soldul contului reprezinta amortizarea imobilizarilor corporale.

* se inregistreaza amortizarea cheltuielilor cu programe informatice in valoare de 5.000.000 lei.

6811 "Cheltuieli de expl. privind = 2808 "Amortizarea 5.000.000

amortizarea imobilizarilor" altor imob. necorp."

* se inregistreaza amortizarea unui mijloc fix cu regim de amortizare liniara, cunoscandu-se urmatoarele date: valoare de intrare: 15.000.000 lei, durata de funtionare: 5 ani.

Amortizarea totala = 12.000.000 lei/5 = 2.500.000 lei/an

- evidentierea amortizarii anuale

6811 "Cheltuieli de expl. privind = 2812 "Amortizarea 2.500.000

amortizarea imobilizarilor" echipamentelor tehnologice

* se inregistreaza amortizarea anuala a mijloacelor fixe trecute in conservare in valoare de 10.000.000. lei.

6871 "Cheltuieli excpt. privind = 2812 "Amortizarea 10.000.000

amortizarea imobiliz." echipamentelor tehnologice

III. 2. 5. Contabilitatea provizioanelor pentru deprecierea imobilizarilor

Provizioanele reprezinta rezerve (provizii) cert constituite de unitatile patrimoniale cu scopul de a anihila sau atenua diversele categorii de riscuri, deprecieri si necesitati intervenite in perioadele viitoare.

Pentru reflectarea in contabilitate a operatiilor economice legate de constituirea, majorarea, diminuarea sau anularea provizioanelor se folosesc conturile din grupa 29 "Provizioane pentru deprecierea imobilizarilor", si anume:

"Provizioane pentru deprecierea imobilizarilor necorporale"

"Provizioane pentru deprecierea imobilizarilor corporale"

"Provizioane pentru deprecierea imobilizarilor in curs"

"Provizioane pentru deprecierea imobilizarilor financiare"

Toate aceste conturi sunt conturi rectificative a valorii imobilizarilor cu depreciere ireversibila contabila, avand functie contabila de pasiv. In creditul lor se inregistreaza sumele reprezentand constituirea sau suplimentarea provizioanelor pentru deprecierea imobilizarilor, iar in debit se inregistreaza sumele reprezentand diminuarea sau anularea provizioanelor pentru deprecierea imobilizarilor.

Soldul creditor reprezinta valoarea provizioanelor aferente imobilizarilor.

* se inregistreaza constituirea de provizioane pentru deprecierile de valoare constatate la echipamentele tehnologice - 50.000.000 lei.

6813 "Cheluielile except. privind = 291 "Provizioane pentru 50.000.000

amortizarea imobiliz." deprecierea imob. corprale"

* se inregistreza majorarea provizionului pentru deprecierea la echipamente tehnologice

6813 "Cheluielile except. privind = 291 "Provizioane pentru 25.000.000

amortizarea imobiliz." deprecierea imob. corprale"

* se inregistreaza constituirea de provizioane pentru deprencierea titlurilor de participare in suma de 9.000.000 lei.

6863 "Cheltuieli financiare priv. = 296 "Provizioane pentru 9.000.000

provizioane ptr. deprec." deprecierea imob. financiare"

* se inregistreaza anularea provizioanelor pentru deprecierea imobilizarilor corporale

291 "Provizioane pentru deprec. = 7813 "Venituri din prov. 75.000.000

imobiliz. corporale" pentru deprec. imob."

* se diminueaza provizionul constituit pentru deprecierea titlurilor de participare cu suma de 5.000.000 lei.

296 "Provizioane pentru deprec. = 7863 "Venituri din prov. 5.000.000

imobiliz. financiare" pentru deprec. imobilizarilor"

Cu ajutorul datelor inregistrate in conturile de provizioane se poate determina valoarea neta a activelor imobilizate scazand din valoarea de intrare marimea provizionului existent la acea data. Valorile nete ale activelor imobilizate se regasesc in bilantul contabil ce se intocmeste obligatoriu de agenti economici la fiecare sfarsit de exercitiu financiar.

III. 3. Contabilitatea amortizarii capitalului imobilizat

Amortizarea este o problema de fiscalitate, gasindu-si expresia atat in regimurile de amortizare opozabile societatilor comerciale, cat si gradul de deductabilitate al amortizarii, la determinarea profitului impozabil. O asemenea situatie se explica atat prin subiectivismul duratelor de folosinta, reglementate prin norme, la care trebuie sa se alinieze toti agentii economici, cat si prin metodele de amortizare folosite.

In mod deosebit, in aceasta perioada de tranzitie, sistemul de amortizare reglementat la noi este dominat de interesul fiscal si mai putin de interesul mentinerii capacitatii de finantare a capitalului.

Cunoscandu-se ca amortizarea si profitul formeaza sursele de baza ale capacitatii de finantare - pentru acoperirea valorii activelor imobilizate in mijloace fixe si dezvoltarea capacitatii pentru obtinerea de profit, sistemul de amortizare, corijat prin intermediul duratelor de utilizare, limitelor de amortizare si gradului de deductabilitate, este in favoarea cresterii masei profitului impozabil si in detrimentul amortizarii. Optiunea asupra unei metode de amortizare si duratei de utilizare a imobilizarilor este o problema de apreciere.

Pornind de la aceasta realitate, constatam ca metoda amortizarii liniare duce la determinarea amortizarii economice, iar in orice suma peste sau sub amortizarea liniara reprezinta o structura de amortizare derogatorie sub incidenta diferentelor temporare intre rezultatul contabil si rezultatul fiscal.

capitolul iv

concluzii si propuneri

Doua sunt concluziile privind amortizarea imobilizarilor si anume:

amortismentul - reductor al imozitului

amortismentul - accelerator al autofinantarii

Amortismentul - reductor al impozitului

Felul in care intreprinderea isi amortizeaza activele sale imobilizate prezinta interes, deoarece amortismentul este sarcina deductibila din profitul impozabil. Acest statut fiscal al amortismentului reprezinta o variabila importanta a politicii sale financiare putand contribui la stimularea investitiilor.

Rapiditatea amortizarii are o influenta dubla in gestiunea intreprinderii: creeaza la un nivel superior surse pentru investigatii si reduce impozitul pe profit pe care ar trebui sa-l plateasca intreprinderea.

Efectul rapiditatii amortizarii apare in alegerea intre metoda liniara si cea degresiva de amortizare, prin nivelul valorii actualizate a degrevarii fiscale.

Rolul amortismentului ca reductor de impozit apare mai evident in cazul folosirii unui sistem accelerat de amortizare, intrucat suma dedusa din asieta impozitului pe profit este mai mare imediat dupa punerea mijlocului fix in functiune, contribuind la intarirea situatiei financiare a intreprinderii prin degrevarea de la o plata sigura.

Mai mult utilizarea unei metode degresive de amortizare, in perioada de inflatie, conduce la realizarea unui castig pentru intreprindere, intrucat ea isi plateste impozitele pe profit viitoare, in moneda depreciata.

Amortismentul - accelerator al autofinantarii

Amortismentul sta la baza unui fenomen remarcabil de amplificare a fluxurilor de autofinantare.

La activele cu o durata de viata mai mica, proportia de finantare a investitiilor din amortismente este mai mare si ea scade pe masura ce se lungeste durata de viata sau creste ritmul investitiilor.

Efectul multiplicator al amortismentului se inregistreaza in conditiile unei economii cu preturi stabile, perioada in care intreprinderea inregistreaza o cerere permanenta pentru produsele sale si in care se reinvesteste permanent disponibilitatile banesti, obtinute pe seama amortizarii in echipamente de acelasi fel si cu acelasi pret.

In perioadele de inflatie, intreprinderea va inregistra o decapitalizare, daca nu-si reevalueaza permanent activele imobilizate pentru cresterea sumei amortismentelor, nu-si constituie provizioane pentru depreciere sau nu-si actualizeaza amortismentul la inflatie pentru calcularea lui, in functie de valoarea de inlocuire a mijlocului fix.

Consecintele amortismentului in gestiunea financiara a intreprinderii, de reducere a impozitului pe profit si de creare a surselorde autofinantare, sunt cu atat mai semnificative cu cat amortismentul detine o proportie de circa 6% din totalul cheltuielilor de exploatare la nivel de economie nationala, fiind mai ridicata in cazul proprietatii de stat, unde intreprinderile detin multe mijloace fixe, insuficient sau deloc utilizate.

capitolul v

bibliografie selectiva

Dr. Emil Nisulescu Amortizarea contabilitatii nationale cu cerintele standardelor internationale - Tribuna Economica nr. 28/96 Bucuresti

Vasile Darie, E. Drehuta Manualul Expertului Contabil si Contabilului

Dr. Vasile Petrut Autorizat - Editura Agora, Bacau, 1998

Dr. Aristita Rotila

O. Calin, I. Vaduva Bazele contabilitatii - Editura Didactica si Pedagogica - Bucuresti, 1996

M. Mazarachi, I. Luca Contabilitate aplicata - Editura National, 1994

I. Pantea Contabilitate financiara a agentilor economici din Romania - Editura Intel Credo, Deva, 1995

Dr. Nicolae Sichigea Dublul impact al amortizarii capitalului fix in Dr. Marcel Dracea gestiunea financiara a intreprinderii - Revista Finante, credit, contabilitate - Bucuresti, 1997

Dr. Valeria Babaita  Contabilitatea amortizarii imobilizarilor in contextul standardelor internationale - Revista Finante, credit, contabilitate, Bucuresti, 1998

CUPRINS

CAPITOLUL I Prezentarea S.C. "JUC" S.A. Rm. Sarat

Pag. 16

CAPITOLUL I.1. Obiectul de activitate, forma juridica si compartimentele de productie

Pag. 15

CAPITOLUL I.2. Organigrama S.C. "JUC" Rm. Sarat

Pag. I

CAPITOLUL II Delimitari privind contabilitatea activelor imobilizate

Pag. 722

CAPITOLUL II.1. Imobilizari necorporale: structura si contabilizare

Pag. 79

CAPITOLUL II.2. Imobilizari necorporale: contabilizare

Pag. 1017

CAPITOLUL II.3. Imobilizarile in curs de executie

Pag. 1719

CAPITOLUL II.4. Imobilizarile financiare: contabilizare

Pag. 1921

CAPITOLUL II.5. Organizarea documentelor primare privind activele imobilizate

Pag. 2225

CAPITOLUL III  Amortizarea imobilizarilor

Pag. 2642

CAPITOLUL III.1. Amortizarea si fiscalitatea

Pag. 2729

CAPITOLUL III.2. Amortismentul, obiectul amortizarii, sfera de aplicare

Pag. 3041

CAPITOLUL III.3. Contabilitatea amortizarii capitalului imobilizat

Pag. 42

CAPITOLUL IV  Concluzii si propuneri

Pag. 4345

CAPITOLUL V Bibliografie selectiva

Pag. 46

ANEXE:

factura fiscala;

proces verbal de predare - primire;

proces verbal de receptie;

lista de inventar;

scadentar privind amortizarea;

fisa mijlocului fix;

note de contabilitate;

registru - jurnal.