Contabilitatea decontarilor cu personalul

Contabilitatea decontarilor cu personalul

Contabilitatea decontarilor cu personalul reflecta drepturile salariale, sporurile, adaosurile, premiile din fondul de salarii, indemnizatiile pentru concediile de odihna, precum si cele pentru incapacitate temporara de munca, platite din fondul de salarii si alte drepturi in bani si/sau in natura datorate de institutia publica personalului pentru munca prestata si care se suporta din fondul de salarii.Contabilizarea operatiilor legate de personal si asimilate se asigura cu ajutorul conturilor din grupa 42 - Personal si conturi asimilate, dupa cum urmeaza:

Relatiile de decontare cu personalul implica inregistrarea in conturile de cheltuieli a drepturilor de personal cuvenite angajatilor, cat si plata efectiva a acestor sume personalului.

Sunt considerate venituri din salarii toate veniturile in bani si/sau in natura obtinute de o persoana fizica ce desfasoara o activitate in baza unui contract individual de munca sau a unui statut special prevazut de lege, indiferent de perioada la care se refera, de denumirea veniturilor ori de forma sub care ele se acorda, inclusiv indemnizatiile pentru incapacitate temporara de munca.

Salariile sunt formate din salariul de baza cuvenit angajatilor, sporurile, adaosurile, indemnizatiile si alte sume acordate (pentru conducere, indexarile de salarii pentru compensarea cresterii preturilor, indemnizatiile acordate pentru concediul de odihna etc.).

In categoria decontarilor cu personalul se mai cuprind si ajutoarele materiale si de protectie sociala sub forma de:

ajutoare de boala;

ajutoare pentru incapacitate temporara de munca;

ajutoare pentru ingrijirea copilului;

ajutoare de deces; si

alte ajutoare acordate de institutie care se suporta din contributia pentru asigurari sociale;

sumele achitate, potrivit legii, pentru somaj etc.;

precum si sumele care reprezinta premii acordate personalului.

In institutiile publice personalul angajat poate fi incadrat fie in categoria functionarilor publici, fie in categoria personalului contractual.

  Elementele sistemului de salarizare a functionarilor publici*

Personalul contractual din sectorul bugetar reprezinta personalul angajat in functii de conducere sau in functii de executie, pe baza de contract individual de munca.

Salariile de baza si indemnizatiile de conducere pentru personalul contractual se stabilesc astfel incat, impreuna cu celelalte elemente ale sistemului de salarizare, sa se incadreze in fondurile alocate de la bugetul de stat, bugetul asigurarilor sociale de stat, bugetele locale si bugetele fondurilor speciale pentru cheltuielile cu salariile, in vederea realizarii obiectivelor stabilite.

Conform OMF nr. 86 din 28/01/2005 pentru reglementarea datei platii salariilor la institutiile publice, incepand cu drepturile salariale aferente lunii ianuarie 2005, ordonatorii principali de credite si institutiile publice si serviciile publice din subordinea acestora achita salariile intr-o singura transa lunara, in perioada 5-15 a lunii curente pentru luna precedenta.

Fondul total de salarii brute lunare include :

1. salariile de baza;
2. indemnizatiile ;;
3. salariile de baza aferente pesonalului roman trimis in strainatate, corespunzatoare functiilor in care persoanele respective sunt incadrate in tara;sporurile, adaosurile si indemnizatiile;
4. salariile de merit;
5. sumele realizate prin plata cu ora, garzile, indemnizatiile clinice;
6. stimulentele si premiile de orice fel care se platesc din fondul de salarii;
7. indemnizatiile pentru concediul de odihna;
8. indemnizatiile pentru perioadele de incapacitate temporara de munca, suportate de unitati din fondul de salarii;
9. orice alte sume platite din fondul de salarii, cu exceptia compensatiilor acordate in conditiile legii si ale contractului colectiv de munca, salariatilor concediati pentru motive care nu tin de persoana lor.

Salariul cuprinde salariul de baza, indemnizatiile, sporurile, precum si alte adaosuri.

Sporurile se acorda numai la locurile de munca unde acestea nu sunt cuprinse in salariul de baza. Sporurile minime ce se acorda in conditiile unui contract de munca sunt:

a) pentru conditii deosebite de munca, grele, periculoase sau penibile - 10% din salariul de baza;

b) pentru conditii nocive de munca - 10% din salariul minim negociat la nivel de unitate;

c) pentru orele suplimentare si pentru orele lucrate in zilele libere si in zilele de sarbatori legale ce au fost compensate corespunzator cu ore libere platite - 100% din salariul de baza;

d) pentru vechime in munca - minimum 5% pentru 3 ani vechime si maximum 25% la o vechime de este 20 de ani, din salariul de baza;

e) pentru lucrul in timpul noptii - 25% din salariul de baza;

f) pentru exercitarea si a unei alte functii se poate acorda un spor de pana la 50% din salariul de baza al functiei inlocuite; cazurile in care se aplica aceasta prevedere si cuantumul se vor stabili prin negocieri la contractele colective de munca la nivel de ramura, grupuri de unitati sau unitati.

Primele 2 tipuri de sporuri nu se includ in salariul de baza si nu se mai acorda dupa normalizarea conditiilor de munca.

Prin contractul colectiv de munca la nivel de ramura, grupuri de unitati si unitati pot fi negociate si alte categorii de sporuri (spor de izolare, spor pentru folosirea unei limbi straine, daca aceasta nu este cuprinsa in obligatiile postului etc.).

Adaosurile la salariul de baza sunt:

a) adaosul de acord;

b) premiile acordate din fondul de premiere, calculate intr-o proportie de minimum 1,5% din fondul de salarii realizat lunar si cumulat;

c) alte adaosuri convenite la nivelul unitatilor si institutiilor.

Alte venituri sunt:

a)     tichetele de masa, tichetele cadou, tichetele de cresa si alte instrumente similare acordate conform prevederilor legale si intelegerii partilor.

Relatia de calcul a salariului brut efectiv se prezinta astfel :

In practica sunt cunoscute urmatoarele categorii de salarii:

salariul brut – reprezinta suma primita de angajat, care cuprinde toate drepturile salariale neafectate de impozite, contributii sau alte retineri de acest gen;

salariul mediu – reprezinta salariul calculat in medie pe un angajat in cadrul unei colectivitati din care face parte (agent economic, domeniu de activitate, economie nationala), pe o anumita perioada de timp si pe categorii de salarii;

salariul minim – reprezinta salariul brut cel mai mic, inregistrat intr-o anumita perioada de timp la nivel de agent economic, domeniu de activitate, economie nationala.

salariul net – suma de bani pe care o primeste salariatul dupa ce au fost scazute toate contributiile, retinerile si impozitele;

salariul nominal – suma de bani pe care o primeste pentru munca prestata;

salariul real – reprezinta cantitatea de bunuri si servicii care pot fi procurate pe baza salariului nominal. El reflecta puterea salariului nominal, iar marimea acestuia este determinat de preturile bunurilor de consum si a tarifelor (chirie, transport urban si feroviar, costul institutiilor publice etc.). Salariul real creste atunci cand salariul nominal se mareste, iar preturile, tarifele si impozitele scad sau raman neschimbate.

In scopul stabilirii drepturilor salariale precum si a obligatiilor calculate pe baza salariilor se intocmeste statul de plata. Acesta este documentul justificativ pentru inregistrarea in contabilitate a drepturilor salariale stabilite pentru angajati si separat pentru colaboratori, la care se stabilesc obligatiile aferente, in mod specific.

Statul de plata se intocmeste in doua exemplare, lunar, pe structura organizatorica a entitatii, de catre compartimentul care are aceasta atributie, pe baza:

documentelor de evidenta a muncii si a timpului efectiv lucrat.

documentelor centralizatoare a salariilor individuale pentru muncitorii salarizati in acord;

fiselor de evidenta a salariatului;

documentelor privind retinerile legale;

concediilor de odihna;

certificatelor medicale;

documentele privind retinerile legale : contracte comerciale pentru platile in rate (ale diferitelor bunuri achizitionate de catre angajati in sistem de rate), retinerile in contul bugetului de stat, al bugetului asigurarilor sociale, al altor institutii de stat, retineri conform listelor de avans chenzinal si concedii de odihna, certificate medicale, popriri pe baza sentintelor judecatoresti etc.

Acestea se semneaza pentru confirmarea exactitatii calculelor de catre persoana care determina salariul cuvenit si intocmeste statul de salarii. Coloanele libere din partea retinerilor a statelor de salarii urmeaza a fi completate cu alte feluri de retineri decat cele nominalizate in formular.

Platile ce pot fi facute in cursul unei luni sunt:

lichidarea;

indemnizatia de concediu;

avansul concediului de odihna.

Acestea se includ in statele de salarii pentru a se putea cuprinde intreaga suma a salariilor calculate si a se putea determina toate retinerile legale din perioada de decontare respectiva.

Statul de salarii are urmatorul circuit:

Exemplarul 1 este trimis la persoanele autorizate sa exercite controlul prevenit si sa aprobe plata, dupa care este trimis la casieria unitatii pentru efectuarea platilor cuvenite. Odata cu efectuarea platilor angajatilor li se inmaneaza si “fluturasii de salarii” in care sunt evidentiate drepturile banesti ale acestora si retinerile legale. La ridicarea drepturilor banesti angajatii semneaza statele de salarii, pentru certificare.

Exemplarul 2 este trimis la departamentul financiar contabil pentru inregistrarea in contabilitate;

Exemplarul 1 impreuna cu borderoul de salarii neridicate “Drepturi banesti neridicate”, este trimis la departamenul care a intocmit statele de salarii, care va servi la acordarea vizei atunci cand se solicita plata salariilor neridicate.

Se arhiveaza:

la compartimentul financiar – contabil.

la compartimentul care a intocmit statele de salarii.

Pentru entitatile care nu completeaza carnetele de munca, un exemplar al statului de salarii, semnat si stampilat de unitate (director, administrator si compartimentul care l-a intocmit), semnat de catre angajati si cu platile aferente bugetului de stat, se depune la Inspectoratul Teritorial de Munca pentru completarea situatiilor salariale in carnete.

Statul de plata se pastreaza pe o perioada de 50 de ani.

Contractul colectiv de munca national prevede coeficienti minimi de ierarhizare care se aplica la salariul minim.

Se stabilesc urmatorii coeficienti minimi de ierarhizare, pentru urmatoarele categorii de salariati:
a) muncitori:
1. necalificati = 1 ;
2. calificati = 1,2;
b) personal administrativ incadrat in functii pentru care conditia de pregatire este:
1. liceala = 1,2 ;
2. postliceala = 1,25;
c) personal de specialitate incadrat pe functii pentru care conditia de pregatire este:
1. scoala de maistri = 1,3 ;
2. studii superioare de scurta durata = 1,5;
d) personal incadrat pe functii pentru care conditia de pregatire este cea de studii superioare = 2.
 Practic, un angajat cu studii superioare de lunga durata nu poate fi platit cu un salariu brut mai mic de 880 de lei, iar unul care a urmat cursurile unei facultati de scurta durata va trebui platit cu un salariu de cel putin 660 lei.

Potrivit Inspectiei Muncii, contractul colectiv de munca unic la nivel national pe anii 2007-2010 a fost inregistrat la Ministerul Muncii, Solidaritatii Sociale si Familiei sub nr. 2895/21/ la data de 29 decembrie 2006 si a fost publicat in Monitorul Oficial al Romaniei, Partea V, nr. 5 din 29 ianuarie 2007.

Se precizeaza ca  'In conformitate cu prevederile art. 241 alin. (1) lit. d) din Codul Muncii, precum si ale art. 11 alin. (1) lit. d) din Legea nr. 130/1996 privind contractul colectiv de munca, republicata, clauzele contractului colectiv de munca la nivel national produc efecte pentru toti salariatii incadrati la toti angajatorii din tara'.

Legislatie2007 - Modificarile in legislatia salarizarii valabile incepand cu 01.01.2007.

• Cota de sanatate angajator: 6 % ( OU 88 / 20.11.2006)
• Fond garantare: 0,25 % ( Legea 200 / 22.05.2006)
• Cota de somaj angajator: 2 % ( Legea 487 / 27.12.2006)
• Fond national AAMBP: 0,4 % - 3,6 % ( Legea 487 / 27.12.2006)
• Procent fond handicapati platit de angajator: 4 / 50 ( Legea 448 / 06.12.2006)
• Cota de contributie pentru concedii si indemnizatii 0,85 % aplicata la fondul de salarii. (OU 91 / 22.11.2006)
• Grila CAS angajator:
• grupa 1 (conditii speciale): 39 - 9,5 = 29,5 %
• grupa 2 (conditii deosebite): 34 - 9,5 = 24,5 %
• grupa 3 (conditii normale): 29 - 9,5 = 19,5 %
• Salariul minim brut 390 lei - pentru un program complet de 170 de ore in medie pe luna, numar mediu zile lucratoare pe luna - 21.25. ( Hot. 1825 / 21.12.2006)
• Salariul mediu brut 1.270 lei. ( Legea 487 / 27.12.2006)

Calculul venitului impozabil - baza de calcul a impozitului pe salarii, se realizeaza pe baza urmatoarelor relatii:

Presupunem urmatorul exemplu de calcul al salariului net:

Legislatie2007 - Modificarile in legislatia salarizarii valabile incepand cu 01.01.2007.

• Cota de sanatate angajator: 6 % ( OU 88 / 20.11.2006)
• Fond garantare: 0,25 % ( Legea 200 / 22.05.2006)
• Cota de somaj angajator: 2 % ( Legea 487 / 27.12.2006)
• Fond national AAMBP: 0,4 % - 3,6 % ( Legea 487 / 27.12.2006)
• Procent fond handicapati platit de angajator: 4 / 50 ( Legea 448 / 06.12.2006)
• Cota de contributie pentru concedii si indemnizatii 0,85 % aplicata la fondul de salarii. (OU 91 / 22.11.2006)
• Grila CAS angajator:
• grupa 1 (conditii speciale): 39 - 9,5 = 29,5 %
• grupa 2 (conditii deosebite): 34 - 9,5 = 24,5 %
• grupa 3 (conditii normale): 29 - 9,5 = 19,5 %
• Salariul minim brut 390 lei - pentru un program complet de 170 de ore in medie pe luna, numar mediu zile lucratoare pe luna - 21.25. ( Hot. 1825 / 21.12.2006)
• Salariul mediu brut 1.270 lei. ( Legea 487 / 27.12.2006)

Dupa cum s-a aratat mai sus, salariul reprezinta o cheltuiala a institutiei si in acelasi timp o datorie, care se inregistreaza la valoarea bruta, astfel:

Din salariile cuvenite salariatilor se retin contributiile la asigurarile si protectia sociala prezentate mai sus, astfel:

Cota de impozit pentru determinarea impozitului pe veniturile din salarii este de 16% aplicata asupra venitului impozabil.

In exemplul luat, impozitul pe salarii este de 199 lei, si se inregistreaza astfel:

Plata salariilor nete datorate personalului:

Retinerile din salarii datorate tertilor se inregistreaza prin formula contabila :

Iar salariile neridicate:

Salariile neridicate se depun in termen de trei zile la trezorerie, de unde se ridica si se achita in momentul in care persoana angajata face cerere de ridicare, iar in acest caz inregistrarile sunt:

Drepturile de personal neridicate care s-au prescris sunt datorate bugetului:

Evidenta ajutoarelor de boala pentru incapacitate temporara de munca, a celor pentru ingrijirea copilului, a ajutoarelor de deces si a altor ajutoare acordate se tine cu ajutorul contul 423 “Personal-ajutoare materiale datorate”, care este cont de pasiv.

Soldul creditor al contului reprezinta sumele datorate salariatilor. Contabilitatea analitica se tine cu ajutorul statelor de plata privind acordarea acestor drepturi banesti.

In creditul contului se inregistreaza sumele datorate personalului sub forma de ajutoare, prin debitul conturilor:

In debit se inregistreaza plata ajutoarelor, retinerile din ajutoare si ajutoarele ramase neridicate, astfel:

De exemplu, la o institutie publica, la 31 decembrie, pe baza statelor de plata a ajutoarelor materiale, se inregistreaza datoria institutiei fata de salariati in valoare de 500 lei suportata din contributia la asigurari sociale si de 300 lei suportata de institutie pe seama cheltuielilor privind protectia sociala:

In continuare se inregistreaza retinerile aferente ajutoarelor materiale, dupa cum urmeaza:

Plata din casieria institutiei se inregistreaza:

In situatia in care sunt achitate in plus personalului ajutoare materiale, acestea se inregistreaza :

Decontarile cu salariatii la incheierea exercitiului financiar privind cheltuielile si veniturile aferente exercitiului financiar expirat, precum si cele privind alte creante si datorii in raporturile cu personalul se inregistreaza in contul 428 “Alte datorii si creante in legatura cu personalul”. Acesta este detaliat in doua conturi sintetice de gradul II, in raport de natura relatiei de decontare, dupa cum urmeaza:

Sumele datorate si neachitate personalului (concediile de odihna si alte drepturi de personal), respectiv eventualele sume ce urmeaza a fi incasate de la acesta, aferente exercitiului in curs, se inregistreaza ca alte datorii in legatura cu personalul in contul 4281 „Alte datorii in legatura cu personalul”.

Contul 4282 „Alte creante in legatura cu personalul” inregistreaza:

debitele provenite din avansuri de trezorerie nedecontate,

debitele din distribuiri de uniforme si echipamente de lucru, precum si

debitele provenite din pagube materiale, amenzile si penalitatile stabilite in baza unor hotarari ale instantelor judecatoresti,

alte creante fata de personalul institutiei.

Modul de functionare a contului 428 “Alte datorii si creante in legatura cu personalul” se prezinta in cele ce urmeaza:

si

Soldul debitor al acestui cont reflecta sumele datorate unitatii de salariati, iar soldul creditor al contului reprezinta sumele datorate de unitate salariatilor.

Daca, de exemplu, inainte de inchiderea exercitiului financiar, se constata indemnizatii pentru concedii de odihna neefectuate in suma de 1.200 lei, acestea se inregistreaza in contabilitate astfel:

Garantiile gestionare retinute personalului, potrivit legii se inregistreaza dupa cum urmeaza:

Garantiile retinute gestionarilor, depuse in banca sunt purtatoare de dobanzi si se inregistreaza:

Garantiile si dobanda la aceste garantii mai putin comisionul perceput de banca la retragerea sumelor, se restituie gestionarilor in situatia in care acestia parasesc institutia, ceea ce se inregistreaza in contabilitate dupa cum urmeaza:

Contractul de garantie materiala este un contract subsidiar contractului individul de munca, prin care salariatul care este gestionar se obliga sa constituie o garantie materiala, potrivit legii nr. 22/1969 cu modificarile aduse de Legea 54/1994.

Gestionarul este acel angajat al unei entitati, care are ca atributii principale de serviciu primirea, pastrarea si eliberarea de bunuri aflate in administrarea, folosinta sau detinerea, chiar temporara a institutiei, indiferent de modul de dobandire si de locul unde se afla bunurile. Garantia se constituie din retineri lunare in cuantum de 1/10 din salariul lunar net, iar in cazul in care aceasta este utilizata total sau partial pentru acoperirea unor pagube se constituie in cuantum de 1/3 din salariul lunar brut. Aceasta se recalculaza periodic in functie de modificarile survenite in salariu sau de valoarea bunurilor gestionate.

In ceea ce priveste inregistrarea in contabilitate a operatiei de distribuire catre salariatii proprii a uniformelor de lucru, presupunem urmatorul exemplu. O institutie publica achizitioneaza pe baza de factura echipament de lucru in valoare de 3.000 lei, TVA 19% si il distribuie salariatilor.

Inregistrarile in contabilitate sunt urmatoarele:

achizitionarea uniformelor:

achitarea datoriei fata de furnizor prin contul de disponibil la banca:

distribuirea catre angajati a uniformelor, pe baza de tabele nominale si bon de consum:

inregistrarea TVA colectata (ca o creanta asupra salariatilor), de 19% asupra contravalorii uniformelor distribuite acestora:

retinerea contravalorii uniformelor suportata de salariati:

Daca institutia publica distribuie bilete de tratament si odihna catre salariati, in conditiile in care presupunem ca angajatii suporta 50 % din valoarea acestora, operatiunile respective genereaza urmatorul flux de inregistrari:

achizitionarea biletelor de tratament si odihna:

achitarea datoriei fata de furnizor prin contul de disponibil la banca:

distribuirea catre angajati a bilete de tratament si odihna:

inregistrarea TVA colectata de 19% asupra contravalorii biletelor de tratament si odihna:

Taxa pe valoarea adaugata este un impozit indirect care se datoreaza bugetului de stat. In general, institutiile publice nu sunt persoane impozabile pentru activitatile care sunt desfasurate in calitate de autoritati publice, chiar daca pentru desfasurarea acestor activitati se percep cotizatii, onorarii, redevente, taxe sau alte plati.

Contabilitatea operatiunilor economice generatoare de TVA se realizeaza cu ajutorul urmatoarelor conturi:

4423 TVA de plata – cont care are functie contabila de datorii si care reflecta datoria agentului economic fata de bugetul de stat;

4424 TVA de recuperat – cont care are functie contabila de activ si care reflecta creanta agentului economic asupra bugetului de stat;

4426 TVA deductibila – cont care are functie contabila de activ si care reflecta TVA inscrisa in facturile si alte documente fiscale, primite de la furnizori;

4427 TVA colectata – cont care are functie contabila de datorii si care reflecta TVA inscrisa in facturile si alte documente fiscale, emise de catre institutia publica pentru bunurile vandute, serviciile si lucrarile prestate catre terti;

4428 TVA neexigibila – cont care poate avea fie functie contabila de activ fie de datorii, in functie de caz ; evidentiaza TVA neexigibila rezultata din vanzarile si cumpararile de bunuri cu plata in rate, TVA aferenta cumpararilor si vanzarilor de bunuri in baza avizului de insotire a marfii si care devine deductibila respectiv colectata la primirea sau la emiterea facturii fiscale etc.

Exemplu: Institutia Publica, efectueaza urmatoarele operatiuni in cursul lunii martie 2007:

a)     se achizitioneaza un program informatic de la furnizori, conform facturii fiscale, valoarea de intrare a acestuia este de 3.000 lei, TVA aferenta este de 19%:

b)     se achizitioneaza mobilier de birou de la furnizori, conform facturii fiscale, in valoare de 850 lei, TVA este de 19 %:

c)     se livreaza culegeri legislative cuprinzand norme specifice domeniului de activitate realizate de AUP unui furnizor de utilitati publice pe baza avizului de expeditie, factura urmand a se intocmi ulterior; valoarea marfurilor livrate este de 500 lei, TVA este de 19 %:

- livrarea bunurilor:

- emiterea facturii

si

d)     se achizitioneaza hartie de xerox de la un furnizor pe baza avizului de expeditie, urmand ca factura sa se primeasca ulterior; valoarea materialelor este de 1.000 lei, TVA este de 19 %:

- intrarea hartiei:

- primirea facturii fiscale:

si

e)     se presteaza servicii de consultanta operatorilor de utilitati publice, pe baza de factura fiscala, 10 ore × 60 lei/ora = 600 lei, TVA este de 19%:

f)      se inregistreaza facturile de energie si apa in valoare totala de 1.200 lei, TVA este de 19 %:

g)     intocmirea a decontului de TVA la sfarsitul lunii martie:

Conturile de TVA, la sfarsitul perioadei, se prezinta astfel:

Decontul de TVA pentru luna martie 2005 se prezinta astfel

se realizeaza regularizarea TVA la sfarsitul lunii martie:

TVA de recuperat din cursul unei luni se poate compensa cu TVA de plata din lunile urmatoare la intocmirea decontului de TVA:

In situatia in care institutia publica realizeaza atat operatiuni scutite cu, cat si fara drept de deducere, dreptul de deducere se exercita proportional cu participarea bunurilor achizitionate la realizarea veniturilor. In acest sens, institutia trebuie sa intocmeasca 3 jurnale de cumparari si un jurnal de vanzari. Jurnalele pentru cumparari se intocmesc pentru cumparari:

din operatiuni taxabile sau scutite cu drept de deducere;

din operatiuni scutite fara drept de deducere;

din operatiuni mixte: scutite atat cu, cat si fara drept de deducere.

In acest ultim caz, se aplica prorata TVA, calculata cu relatia:

V care dau drept de deducere

Prorata TVA = -------- ----- ------ -------- ----- ------ ---------- × 100

V care dau drept de deducere + V ce nu dau drept de deducere

unde: V care dau drept de deducere = veniturile din operatiuni taxabile + venituri din operatiuni scutite cu drept de deducere + subventii aferente;

V ce nu dau drept de deducere = venituri din operatiuni scutite fara drept de deducere + subventii aferente.

Reamintim ca operatiunile scutite de TVA cu drept de deducere se refera la acele operatiuni pentru care platitorii de TVA au dreptul de deducere a TVA aferenta bunurilor si serviciilor cumparate si destinate realizarii operatiunilor respective, in timp ce operatiunile scutite de TVA fara drept de deducere constau in aceea ca platitorii de TVA nu au drept de deducere a TVA aferenta bunurilor si serviciilor cumparate si destinate realizarii acestor operatiuni. In contabilitate, inregistrarea celor doua categorii de operatii se realizeaza dupa cum urmeaza:

cumparare scutita cu drept de deducere in valoare de 200 lei, TVA 38 lei:

* se consemneaza in cel de-al treilea Jurnal pentru cumparari.

cumparare scutita fara drept de deducere in valoare de 100 lei, TVA 19 lei:

** se consemneaza in cel de-al doilea Jurnal pentru cumparari.

si

Contabilitatea trezoreriei
institutiilor publice