Contabilitatea stocurilor

Contabilitatea stocurilor

Contabilitate

Contabilitate

ALTE DOCUMENTE

ALTE DOCUMENTE

Document Info

Comenteaza documentul:

A fost util?

EXPERTIZA CONTABILA 2008

Modelul de calculatie a costurilor la S.C. TINO S.A. Brasov

FORMATUL BILANTULUI

CONTROLUL CONTABIL OPERATIV ASUPRA TREZORERIEI INTREPRINDERII

DELIMITARI SI STRUCTURI PRIVIND CAPITALURILE

ANALIZA RAPORTULUI DINTRE CONTABILITATEA INTREPRINDERII SI FISCALITATE

LUCRARI CONTABILE DE INCHIDERE

Contabilitatea acreditivelor si a avansurilor de trezorerie

CONTABILITATEA OPERATIILOR PRIVIND DECONTARILE IN CADRUL GRUPULUI SI CU ASOCIATII

CONTABILITATEA TREZORERIEI

Contabilitatea stocurilor

4.1 Contabilitatea operatiunilor privind materiile prime si materialele

Materiile prime si materialele consumabile au o insemnata pondere in totalul mijloacelor materiale circulante, indeosebi in unitatile patrimoniale cu activitate de productie de bunuri.

Contabilitatea materiilor prime si materialelor se realizeaza cu ajutorul conturilor:

Contul 300 - Materii prime;

Contul 301 - Materiale ;

Contul 308 - Diferente de pret.

Contul 300 "Materii prime" tine evidenta existentei si miscarii stocurilor de materii prime care participa direct la fabricarea produselor si se gasesc in produsul finit, integral sau partial, fie in starea lor initiala, fie transformata.

Materiile prime, dupa continutul economic este un cont de active circulante materiale, iar dupa functiunea contabila este cont de activ.

Contul 301 "Materiale consumabile", este un cont sintetic de gradul I, care are ca obiect de inregistrare activele circulante materiale care participa in procesul de fabricatie sau de exploatare fara a se regasi de regula in produsul finit, precum si cele necesare procesului de circulatie, aflate in patrimoniul unitatii.

In sfera acestor active circulante materiale se inscriu o gama larga de

elemente, care se diferentiaza in anumite limite prin caracteristici

comportamentale, care impun desfasurarea contului 301, in conturi sintetice de

gradul II, astfel:

Materialele consumabile si conturile sale sintetice de gradul II, dupa continutul economic s 434g63e unt conturi de active circulante materiale, iar dupa functiunea contabila sunt conturi de activ.

Operatiile privitoare la conturile 3011, 3012, 3013, 3014, 3015, 3016 si 3018 reflectate in contabilitatea sintetica la unitatile patrimoniale, care aplica metoda inventarului permanent, se prezinta astfel:

Contul 308 "Diferente de pret la materii prime si materiale", tine evidenta diferentelor dintre pretul standard si pretul efectiv de cumparare sau pentru evidentierea celorlalte componente ale costului de achizitie(taxe vamale, transport, manipulare, comisioane si alte taxe nedeductibile).

Dupa continutul economic este un cont rectificativ de active circulante,

iar dupa functiunea contabila este cont de activ. Soldul debitor al contului 308 "Diferente de pret la materii prime si materiale", evidentiaza diferentele de pret aferente materialelor existente in stoc. Operatii privitoare la Contul 308 "Diferente de pret la materii prime si materiale" reflectate in contabilitatea

sintetica la unitatile patrimoniale, care aplica metoda inventarului permanent se rezuma astfel:

*Operatii cu care se debiteaza*	*Contul creditor corespondent*	*Operatii cu care se crediteaza*	*Contul debitor corespondent*
Diferente de pret aferente MP aduse de la terti sau in curs de aprovizionare		Diferente de pret aferente MP trimise spre prelucrare sau in custodie la terti
Diferente de pret aferente materiilor achizitionate de la furnizori cu factura		Diferente de pret aferente MP trecute la marfuri spre a fi vandute
Diferente de pret aferente materiilor achizitionate de la furnizori fara factura		Diferente de pret aferente materiilor prime date grupului
Diferente de pret aferente materiilor primite de la grup		Diferente de pret aferente M P date unitatii de care apartine subunitate
Diferente de pret aferente materiilor primite de la unitate		Diferente de pret aferente materiilor prime date in consum
Diferente de pret aferente materiilor de la alta subunitate		Diferente de pret aferente materiilor constatate plus la inventar ( in rosu)
Diferente de pret aferente materiilor cumparate pe seama avansului de		Diferente de pret aferente MP lipsa la inventar imputabile sau neimputabile
Trezorerie		Diferente de pret aferente materiilor prime iesite prin donatie
		Diferente de pret aferente materiilor prime distruse in urma calamitatilor

Diferentele de pret se repartizeaza asupra valorii materialelor iesite si asupra stocurilor cu ajutorul unui coeficient de repartizare K, care se calculeaza

astfel:

K		Soldul initial al dif de pret + Diferentele de pret aferente intrarilor
K		Soldul initial al stocurilor + Valoarea intrarilor la pret de inregistr.

Acest coeficient se inmulteste cu valoarea materialelor iesite din gestiune la pret de inregistrare, iar suma rezultata se inregistreaza in conturile

corespunzatoare in care au fost inregistrate materialele iesite, prin creditul contului 308.

Rc cont 308 = Rc cont 300(301) * K

La finele perioadei, soldurile conturilor de diferente de pret se cumuleaza cu soldurile conturilor de materiale si se formeaza valoarea stocurilor la costul de achizitie.

Exemplu:

Societatea comerciala "DREAM TEAM" SA a fost infiintata prin Hotararea Guvernamentala nr.1224 din 1991. Sediul societatii este in Arad , Str Calea Aurel Vlaicu , Nr. 5

SC "DREAM TEAM" SA este persoana juridica romana avand forma juridica de societate pe actiuni cu capital privat.Societatea isi desfasoara activitatea in conformitate cu legile romane si cu prevederile din contractul si statutul societatii.Functionarea societatii este nelimitata cu incepere de la data inregistrarii in Registrul Comertului.

Scopul societatii este producerea si comercializarea de confectii textile,prestari servicii,utilizarea terenurilor si a cladirilor din patrimoniu.

La SC DREAM TEAM SA detinem urmatoarele informatii cu privire la stocul de materii prime:

a) stoc initial:

la pret de inregistrare : 500.000 lei;

diferenta de pret : 50.000 lei;

b) intrari in stoc de la furnizori:

la pret de inregistrare : 2.500.000 lei;

diferenta de pret : 332.500 lei;

				"Furnizori"
"Materii prime"
Diferente de pret
T.V.A. deductibil

c) iesiri din stoc la pret de inregistrare:

Cheltuieli cu M P

Materii prime

d) calcularea si inregistrarea diferentelor de pret

_{K =} (Si+Rd) cont 308 ₌ 50.000+332.500 _{= 12,75 %}

(Si+Rd) cont 300 500.000+2.500.000

Diferenta de pret = Rc cont 300 *K = 2.000.000 * 12,75% = 255.000 lei

Cheltuieli cu M P

Diferente pret

e) la sfarsitul exercitiului se constata plus la inventar

Valoarea stocului faptic
Sold scriptic (Sf=Si+Rd-Rc)cont 300
Diferente in plus la inventar
Diferente de pret aferente (100.000*K)

				Cheltuieli cu M P
Materii prime
Diferente de pret

Contabilitatea produselor finite

Produsele finite sunt acele bunuri materiale care au parcurs in intregime fazele procesului de fabricatie si nu mai necesita prelucrari ulterioare , in cadrul unitatii patrimoniale , fiind considerate corespunzatoare din punct de vedere calitativ . Ele pot fi depozitate in vederea livrarii ulterioare sau pot fi expediate direct clientilor .

Reflectarea in contabilitate a miscarii produselor finite se tine cu ajutorul conturilor din grupa 34 " Produse " . Deoarece procesul de productie determina la un moment dat si aparitia de semifabricate si produse reziduale , grupa 34 " Produse " se desfasoara pe mai multe conturi sintetice de gradul I si anume

341 " Semifabricate "

345 " Produse finite "

346 " Produse reziduale

348 " Diferente de pret la produse "

Produsele se obtin si se predau la magazia de produse finite, in cursul lunii. Pentru luarea lor in evidenta se folosesc costurile planificate sau antecalculate . La sfarsitul lunii , dupa determinarea costului efectiv al productiei realizate se face compararea acestuia cu costul planificat .Diferentele care apar in urma acestei comparatii sunt diferente de pret la produse .

Ele pot fi favorabile , cand pretul efectiv este mai mic decat pretul

planificat , caz in care inregistrarea diferentei se face in rosu sau pot fi nefavorabile , cand pretul efectiv este mai mare decat pretul planificat , caz in care inregistrarea se face in negru .

Inregistrarea acestor diferente are drept scop aducerea costurilor planificate ( folosite in cursul lunii ) , la nivelul costurilor efective . Din acest motiv contul 348 " Diferente de pret la produse " este un cont rectificativ al valorii de inregistrare a produselor finite .

Conturile din grupa 34 " Produse " au functia contabila de activ , sunt conturi de bilant si au rolul de a furniza informatii de reflectare si control gestionar, privind situatia si miscarea stocurilor de produse .

Contul 345 " Produse finite " se debiteaza cu pretul de inregistrare al produselor finite intrate in gestiune, inclusiv plusurile constatate la inventariere . Se crediteaza cu pretul de inregistrare al produselor finite iesite din gestiune spre vanzare sau spre alta destinatie . Soldul debitor reprezinta pretul de inregistrare al produselor finite existente in stoc .

Conturile 341 " Seamifabricate " si 346 " Produse reziduale "

functioneaza dupa acelasi reguli ca si contul 345 " Produse finite " , tinand insa evidenta semifabricatelor si respectiv a produselor reziduale .

Evaluarea si inregistrarea in contabilitate a stocurilor de produse se face la costuri de productie efective sau la preturi prestabilite ( standard ) .

In cazul in care se utilizeaza preturi prestabilite pentru inregistrarea produselor , diferentele dintre preturile prestabilite ( standard ) si costurile de productie fictive , calculate la sfarsitul lunii , se vor inregistra distinct intr-un cont de diferente de pret si anume contul 348 "Diferente de pret la produse" . Acesta este un cont rectificativ al valorii de inregistrare a produselor . Se debiteaza cu diferentele in plus sau in minus aferente produselor iesite din

gestiune , in rosu sau in negru , dupa caz . Soldul contului reprezinta diferentele de pret aferente produselor existente in stoc .

Exemplu:

a) In cursul lunii se obtin produse finite ( 1.000 bucati ) ; pret prestabilit ( standard ) 800 lei / buc. , care se vor inregistra astfel :

Materii prime

Venituri din productia stocata

b) Se vand , in cursul lunii , 600 bucati ; pret de vanzare - 900 lei / buc., T.V.A. 22% . Se va inregistra astfel :

Clienti
				Venituri din vanzarea produselor finite
				T.V.A. colectat

c) Concomitent se inregistreaza si scaderea din gestiune a produselor vandute , pretul prestabilit fiind de 80 lei / buc. :

Venituri din productia stocata

Produse finite

d) La sfarsitul lunii se calculeaza costul de productie efectiv al produselor finite obtinute in cursul lunii , care este de 720 lei / buc. si se inregistreaza diferentele de pret , astfel :

Diferente de pret la produse

Venituri din productia stocata

Situatia in conturi se prezinta astfel :

D 345 C

S_i = 80.000

800.000 480.000

R_D = 800.000 R_C = 480.000

T_SD = 880.000 T_SC = 480.000

S_{f D} = 500.000

D 348 C

S_i =

Calculul diferentelor de pret aferente produselor finite vandute se face cu ajutorul unui coeficient de repartizare ( K ) , calculat astfel :

e) Inregistrarea diferentelor de pret aferente produselor finite vandute se face astfel :

Productia in curs de executie sau altfel spus productia neterminata de la sfarsitul fiecarei perioade de gestiune, comparativ cu celelalte categorii de stocuri, prezinta anumite aspecte specifice, dintre care se amintesc:

- se determina la costul efectiv de productie numai la sfarsitul fiecarei luni, trimestru si exercitiu;

- costul efectiv de productie la care se evalueaza se stabileste numai dupa expirarea perioadei de gestiune, prin intermediul inventarierii faptice sau prin utilizarea unor metode tehnice de constatare a stadiului de prelucrare sau de executie a operatiilor tehnologice sau prin metoda contabila, dupa caz, s.a.

Datorita acestor caracteristici, contabilitatea productiei in curs de executie se organizeaza numai cu ajutorul metodei inventarului intermitent, utilizandu‑se doua conturi sintetice de gradul I: 331 Produse in curs de executie si 332 Lucrari si servicii in curs de executie, care constituie grupa cu

aceeasi denumire si simbolul 33. Aceste conturi functioneaza in mod similar si au urmatoarele trasaturi comune:

Ø sunt conturi de bilant si au solduri finale debitoare, care reprezinta costul efectiv de productie aferent produselor si respectiv lucrarilor si serviciilor in curs de executie existente la sfarsitul perioadei;

Ø Provizioane pentru deprecierea productiei in curs de executie, se inscrie in activul bilantului, intr‑un singur post bilantier existent in grupa a II‑a Active circulante si prima subgrupa a acesteia, denumita Stocuri;

Ø se debiteaza la sfarsitul perioadei de gestiune numai prin creditul contului 711 Venituri din productia stocata;

Ø de asemenea, ambele conturi se crediteaza la inceputul perioadei de gestiune urmatoare numai prin debitul contului 711 Venituri din productia stocata s.a.

In ceea ce priveste organizarea contabilitatii productiei in curs de executie se retine si faptul ca la inventarierea anuala se poate preconiza o anumita depreciere, stabilindu‑se o valoare de utilitate mai mica decat costul efectiv de productie. Pentru diferenta de valoare in minus se constituie provizioane, care se

inregistreaza in creditul contului 393 Provizioane pentru deprecierea productiei in curs de executie, prin corespondenta cu debitul contului 6814 Cheltuieli de exploatare privind provizioane pentru deprecierea activelor circulante.Contul 393 Provizioane pentru deprecierea productiei in curs de executie se debiteaza in exercitiile care urmeaza celui in care s‑a

creditat, in masura in care deprecierea nu s‑a produs sau a fost mai mica decat s‑a preconizat, creditandu‑se contul 7814 Venituri din provizioane pentru deprecierea activelor circulante.

Pe baza inventarului efectuat la sfarsitul exercitiului curent (N), se inregistreaza urmatoarele operatii economice privind productia in curs de executie:

a. incarcarea in gestiune a costului de productie total, de 800.000 lei, aferent produselor in curs de executie:

b. incarcarea in gestiune a costului de productie total, de 600.000 lei, aferent lucrarilor si serviciilor aflate in curs de executie:

c. constituirea provizioanelor pentru deprecierea productiei in curs de executie, de 120.000 lei:

La inceputul exercitiului urmator (N + 1), pe baza notei de contabilitate si a inventarului efectuat anterior, se inregistreaza urmatoarele operatii privind

b. scaderea din gestiune a valorii lucrarilor si serviciilor aflate in curs de executie:

La sfarsitul exercitiului urmator (N + 1), pe baza inventarului anual, se constata ca productia aflata in curs de executie la inceputul anului a parcurs toate fazele de fabricatie si a fost vanduta, considerent pentru care provizioanele care o priveau nu se mai justifica, ceea ce impune efectuarea urmatoarei inregistrari contabile:

lor de la producatori pana la consumatori, genereaza un volum foarte mare de operatii economico‑financiare ce se efectueaza prin intermediul unui numar deosebit de mare de agenti economici, cu diferite profiluri de activitate comerciala. Astfel, se poate considera ca exista 3 categorii importante de unitati

patrimoniale cu profil comercial si anume: en gros sau cu ridicata, en detail sau cu amanuntul si mixte.

Unitatile comerciale en gros sunt cele care asigura desfasurarea acestei forme de circulatie a marfurilor, efectuand operatiuni de cumparare a bunurilor de consum, in cantitati mari si foarte mari, de la producatorii si furnizorii interni si externi, precum si de vanzare a lor in partizi (loturi) mari catre alti agenti economici, de regula cu profil comercial en detail, inclusiv de alimentatie publica. Vanzarile se pot efectua si catre alte unitati patrimoniale, de asemenea, cu profil comercial en gros.

Unitatile comerciale cu profil en detail realizeaza aceasta forma de circulatie a marfurilor efectuand cumpararea acestor bunuri, de regula, de la unitatile en gros, dar si de la producatorii si furnizorii interni, in partizi (loturi) mici sau relativ mici, precum si vanzarea lor catre populatie, inclusiv prin unitati de alimentatie publica. Marfurile se vand in starea in care au fost cumparate sau dupa o prelucrare prealabila in vederea consumului in unitati operative special amenajate (restaurante, bufete s.a.).

Unitatile comerciale mixte efectueaza atat operatii de comert en gros, cat si en detail.

Pentru unitatile comerciale amintite anterior este caracteristic faptul ca au ca obiect de activitate principal sau complementar atat cumpararea, cat si revanzarea marfurilor in scopul obtinerii unui profit. Aceste unitati desfasoara, de regula activitati ce se incadreaza in diverse domenii de activitate. In categoria marfurilor, care au o structura eterogena, se includ atat bunurile pe care agentul

economic le cumpara in vederea vanzarii in starea in care au fost achizitionate, cat si produsele finite transferate de unitatile producatoare in magazinele proprii de prezentare si desfacere, precum si acele active circulante materiale de natura materiilor prime, materialelor consumabile, obiectelor de inventar, ambalajelor

s.a. devenite disponibile in cadrul patrimoniului unitatii economice si care se vand tertilor asa cum au fost cumparate.

In ceea ce priveste vanzarea ultimelor elemente de stocuri amintite mai sus se mentioneaza ca, dupa realizarea acestei operatii, se inregistreaza numai scriptic in debitul contului de marfuri (371), prin corespondenta cu creditul conturilor corespunzatoare naturii lor (300, 301, 321, 381 etc.) si nu ocazioneaza aspecte specifice privind evaluarea si preturile de inregistrare in contabilitate.

Totodata este justificat sa se aiba in vedere, atunci cand este cazul, translocarea diferentelor de pret aferente in creditul sau debitul contului 378 Diferente de pret la marfuri , dupa cum sunt favorabile si respectiv nefavorabile, prin corespondenta cu debitul sau creditul conturilor de diferente corespunzatoare activelor circulante materiale in cauza (308, 328, 388 s.a.).

Aceasta modalitate de solutionare contabila asigura majorarea, pe de o parte, a cheltuielilor si implicit a costului de productie numai cu ceea ce se consuma efectiv pentru obtinerea produselor finite, iar pe de alta parte a cheltuielilor privind marfurile cu sumele ce privesc vanzarea celorlalte elemente de active circulante materiale.

Organizarea contabilitatii marfurilor este influentata intr‑o anumita masura de pretul de inregistrare ce se utilizeaza si care, in functie de categoria in care se incadreaza unitatea patrimoniala si implicit de optiunea sa, poate fi costul efectiv de achizitie, pretul prestabilit (standard), pretul cu amanuntul sau en-gros.

Costul efectiv de achizitie este recomandat in cazul unitatilor care comercializeaza un numar relativ redus de sortimente de marfuri, cu o frecventa

redusa a intrarilor si iesirilor, dar in cantitati mari. Caracteristica de baza a acestei metode consta in evaluarea marfurilor si implicit a operatiilor de intrari si iesiri la pretul efectiv de aprovizionare, care in conditiile actuale este fluctuant,

fapt ce creaza anumite dificultati in legatura cu evaluarea iesirilor din gestiune.

In situatia utilizarii costului de achizitie ca pret de inregistrare este justificata crearea in cadrul contului 371 Marfuri a doua conturi analitice, unul pentru pretul de facturare sau de cumparare si celalalt pentru cheltuielile de transport‑aprovizionare si alte consumuri similare, ambele cu functia contabila de activ, insa ultimul cu repartizare lunara proportionala cu marfurile vandute, pe baza de coeficient mediu.

Pentru operatiile de iesire din patrimoniu, in functie de specificul si interesele agentului economic, se poate adopta una dintre cele trei metode (C.M.P., F.I.F.O., L.I.F.O.) prezentate in cadrul paragrafului privind evaluarea stocurilor si productiei in curs de executie (4.2.).

Pretul prestabilit (standard) se poate utiliza, de regula, in perioadele de relativa stabilitate a preturilor marfurilor si creeaza una dintre premisele necesare pentru simplificarea lucrarilor curente, reducerea volumului de munca si cresterea operativitatii informatiilor ce se obtin. Pentru fiecare sortiment de marfa, pe baza unor preturi medii din perioada anterioara, se stabileste pretul prestabilit, care se foloseste ca un pret constant in cursul exercitiului, atat pentru intrari cat si pentru iesiri de marfuri in si din gestiune.

Pentru inregistrarea diferentelor in plus sau in minus intre acest pret si costul efectiv de achizitie se utilizeaza contul 378 Diferente de pret la marfuri , asa cum s‑a prezentat la paragraful 4.3.2 referitor la contul 308 Diferente de pret la materii prime si materiale

Pretul cu amanuntul sau cel de vanzare en gros se utilizeaza numai in cazul marfurilor, putand fi adoptat de oricare agent economic cu profil comercial, en

detail, en gros sau mixt. De altfel, acest pret se justifica in conditiile unui comert cu articole si sortimente numeroase si o frecventa mare a intrarilor si iesirilor,

precum si in situatia organizarii evidentei analitice dupa metoda global‑valorica, ceea ce nu exclude posibilitatea utilizarii lui si in cazul evidentei cantitativ‑valorice pe sortimente de marfuri.

Pretul analizat, datorita modificarilor cu caracter oarecum frecvent ale preturilor de cumparare, adaosurilor comerciale si altor cauze, se poate reduce sau majora, dupa caz, pe baza de inventar, atunci cand este necesar. Aceasta operatie nu contravine prevederilor Regulamentului contabil intrucat nu seafecteaza valoarea de intrare in patrimoniu la costul efectiv de achizitie.

Pretul cu amanuntul sau de vanzare en gros se stabileste de catre agentul economic prin luarea in calcul a unui anumit adaos comercial, posibil de realizat, insa atunci cand situatia de pe piata se schimba este normal sa se majoreze sau diminueze adaosul comercial si implicit pretul de vanzare, pe baza de inventar de schimbare de preturi, cu inregistrarea corespunzatore in contabilitate.

Altfel spus, majorarea sau reducerea pretului cu amanuntul sau a celui de vanzare en gros pana la nivelul costului de achizitie respecta regulile si principiile contabile, fiind un drept exclusiv al agentului economic care poate lua asemenea decizie atunci cand apreciaza ca este necesar pentru valorificarea in conditii avantajoase a marfurilor si pentru evitarea unor riscuri.

In legatura cu pretul de vanzare cu amanuntul se impune precizarea ca in cazul agentilor economici neplatitori de TVA (cu cifra anuala de afaceri sub 50 mil. lei sau care beneficiaza de prevederi legale exprese) el contine, pe langa elementele cunoscute, si TVA facturata de furnizori si reprezinta atat pretul de vanzare catre populatie, cat si pretul de evidenta sau de inregistrare in contul de marfuri.Totodata, se retine ca pentru marfurile la care se impune practicarea unor preturi de vanzare sub nivelul costului efectiv de

achizitie este necesara respectarea art. 19, lit. c din Regulamentul contabil, in sensul ca la sfarsitul exercitiului, cu prilejul inventarierii anuale, se pot constitui provizioane pentru depreciere In legatura cu acest ultim aspect, precum si in ceea ce priveste marfurile cu perioada de valabilitate expirata, degradate sau depasite calitativ si totodata neimputabile, se mentioneaza ca, potrivit reglementarilor in vigoare, consiliul de administratie al agentului economic, fara vreo alta aprobare, are competente sa decida efectuarea operatiei de declasare si casare.

Pretul de vanzare cu amanuntul sau en gros se reflecta in contul de marfuri (371) si este format din costul efectiv de achizitie (pretul facturat de furnizor si cheltuielile de transport-aprovizionare), adaosul comercial si TVA aferenta.

In ceea ce priveste utilizarea pretului cu amanuntul sau de vanzare en gros se mentioneaza ca, in activiatea practica, in vederea respectarii regulilor generale de evaluare privind intrarea in patrimoniu la costul efectiv de achizitie si totodata pentru evitarea interpretarilor de natura fiscala se considera ca este necesar si totodata in spiritul Regulamentului contabil sa se deschida doua conturi analitice distincte la contul sintetic 378 Diferente de pret la marfuri si anume: 378.01 Diferente de pret la marfuri privind cheltuielile de transport‑aprovizionare , cu functia contabila de activ si; 378.02 Diferente de pret la marfuri privind adaosul comercial , cu functia contabila de pasiv, conturi

Pretul cu amanuntul sau de vanzare catre populatie, exclusiv TVA, se determina prin adaugarea la pretul de cumparare (facturare) negociat cu furnizorul a adaosului comercial considerat de agentul economic ca fiind posibil de realizat.La randul sau, pretul cu amanuntul total sau de vanzare catre populatie, inclusiv TVA, se calculeaza prin adaugarea la pretul cu amanuntul amintit anterior a cotei legale de TVA. Acest pret reprezinta pretul de

inregistrare in contabilitate a marfurilor de catre agentii economici care adopta aceasta varianta de evaluare.

Contabilitatea circulatiei marfurilor atat en gros, cat si en detail se organizeaza cu ajutorul a doua conturi sintetice de gradul I, 371 Marfuri si 378 Diferente de pret la marfuri , care constituie grupa 37 Marfuri din cadrul clasei a 3‑a Conturi de stocuri si productie in curs de executie

Contul 371 Marfuri este de activ si reflecta in debit si, de asemenea, in credit, pretul de inregistrare aferent atat marfurilor intrate si respectiv iesite in si din gestiune, cat si celor reflectate numai scriptic la intrari si iesiri.

Contul analizat se debiteaza prin creditul conturilor care corespund modalitatilor de intrare a marfurilor in patrimoniu si anume: 401 Furnizori Furnizori facturi nesosite si 542 Avansuri de trezorerie , pentru achizitionari de la terti cu decontare ulterioara si respectiv din avansuri spre decontare; 357 Marfuri in custodie sau consignatie la terti si 401 Furnizori , cu valoarea marfurilor aduse din pastrare sau custodie de la terti si respectiv cu cheltuielile de transport‑aprovizionare si de prelucrare pentru acestea in cazul utilizarii costului efectiv de achizitie ca pret de inregistrare; 300 Materii prime Materiale consumabile , 321 ,Obiecte de inventar s.a., pentru vanzarea unor asemenea active circulante materiale in starea in care au fost achizitionate (ca atare); 345 Produse finite , in cazul transferarii produselor finite obtinute din activitatea de exploatare in magazinele proprii de prezentare si desfacere; 607 Cheltuieli privind marfurile si 7718 Alte venituri exceptionale din operatii de gestiune , pentru marfurile constatate in plus la inventariere si respectiv primite cu titlu gratuit; 378 Diferente de pret la marfuri si 4428 TVA neexigibila , cu adaosul comercial si TVA aferenta pretului cu amanuntul sau en gros ambele corespunzatoare intrarilor in gestiune, in cazul in care acest pret este cel de inregistrare s.a.

Contul 371 Marfuri se crediteaza ca urmare a iesirilor din gestiune, prin debitul conturilor ce corespund cailor sau modalitatilor de iesire din patrimoniu, dupa cum urmeaza:

Ø Cheltuieli exceptionale privind operatiunile de gestiune, cu lipsurile neimputabile sau din calamitati

Ø Marfuri in custodie sau consignatie la terti , in situatia trimiterii sau lasarii de marfuri in pastrare sau in consignatie la terti;

Ø Diferente de pret la marfuri si 4428 TVA neexigibila , cu adaosul comercial si TVA aferenta pretului cu amanuntul sau en gros, ambele corespunzatoare marfurilor iesite din gestiune, atunci cand evidenta este organizata la acest pret s.a.

Soldul contului 371 Marfuri poate fi debitor, reprezentand pretul de inregistrare (costul efectiv de achizitie sau pretul prestabilit sau pretul de vanzare cu amanuntul sau en‑gros) aferent marfurilor existente in patrimoniu la sfarsitul perioadei de gestiune.

Soldul contului in cauza, in functie de pretul de inregistrare utilizat, necesita anumite corectari in vederea stabilirii valorii nete ce se inscrie in activul bilantului contabil, intr‑un post distinct existent in grupa activelor circulante, asa cum se prezinta in continuare.

Valoarea neta =Pretul de inregistrare + Cheltuielile de transport‑aprovizionare + Provizioanele pentru depreciere

cheltuielile de transport‑aprovizionare reprezinta soldul debitor al contului analitic deschis in acest scop la contul 371 Marfuri

provizioanele pentru depreciere sunt reprezentate de soldul creditor al contului 397 Provizioane pentru deprecierea marfurilor

diferentele de pret in plus sau in minus la marfuri sunt stabilite sub forma soldului debitor si respectiv creditor la contul cu aceeasi denumire si simbolul 378.

adaosul comercial reprezinta soldul creditor al contului 378 Diferente de pret la marfuri sau 378.02 Diferente de pret la marfuri privind adaosul comercial , dupa caz;

-cheltuielile de transport‑aprovizionare sunt cumulate in debitul contului 371 Marfuri cu pretul facturat de furnizor sau sunt reprezentate de soldul

debitor al contului analitic 378.01 Diferente de pret la marfuri privind cheltuielile de transport‑aprovizionare , dupa caz;

TVA neexigibila se refera la soldul creditor al contului cu aceeasi denumire si simbolul 4428.

In cazul in care pretul de inregistrare este cel de vanzare en gros sau cu amanuntul, ambele fara TVA, se retine ca, in comparatie cu varianta utilizarii pretului cu amanuntul sau en gros inclusiv TVA (lit. c), aceasta taxa nu se ia in calcul cu prilejul determinarii valorii contabile nete.

In cadrul contului 371 ,Marfuri este necesar sa se organizeze evidenta analitica global valoric pe unitati de desfacere en detail si la nivelul depozitelor sau gestiunilor de vanzare en gros, iar pentru acestea din urma se conduce in plus evidenta cantitativ‑valorica pe feluri sau articole de marfuri.

Contul 378 Diferente de pret la marfuri este rectificativ, bifunctional, iar continutul lui este influentat de pretul de inregistrare utilizat pentru marfuri.

In situatia in care pretul de inregistrare este cel cu amanuntul sau cel de vanzare en gros, contul 378 Diferente de pret la marfuri functioneaza ca un cont de pasiv si reflecta numai adaosul comercial, in credit pentru marfurile aprovizionate, iar in debit pentru marfurile iesite din patrimoniu.

In situatia in care in activitatea practica se utilizeaza cele doua conturi analitice amintite anterior, contul 378 Diferente de pret la marfuri are continut si corespondente specifice, ceea ce se poate observa prin prezentarea continutului fiecaruia din cele doua conturi analitice amintite anterior.

Contul analitic 378.01 Diferente de pret la marfuri privind cheltuielile de transport‑aprovizionare este de activ, rectificativ si oglindeste in debit cheltuielile de transport, incarcare, descarcare, receptie, taxe vamale, comisioane

s.a. pe care le ocazioneaza marfurile ce se achizitioneaza de la terti, in corespondenta cu creditul conturilor corespunzatoare modalitatilor de efectuare a lor si anume: 401 Furnizori , pentru cele facturate atat de furnizorii de marfuri, inclusiv pierderile normale pe timpul transportului (suportate de beneficiar), cat si de unitatile de profil, 542 Avansuri de trezorerie , cu ceea ce se plateste din avansuri spre decontare, 446 Alte impozite, taxe si varsaminte asimilate , cu taxele vamale aferente marfurilor importate s.a.

1. Se achizitioneaza marfuri: pret de cumparare 14.000 lei, TVA deductibila 2.660 lei, pretul de vanzare 17.500 lei, TVA inclus in pretul de vanzare 3.325 lei, pret de vanzare inclusiv TVA 20.825 lei.

Nota: La contul 378 s‑a inregistrat adaosul comercial, respectiv valoarea de 14.000

2. S‑au vandut marfuri cu plata in numerar, asa cum rezulta din jurnalul pentru vanzari:

3. Descarcarea la sfarsitul lunii a gestiunii, cu valoarea marfurilor vandute presupune urmatoarele calcule si inregistrari:

b) determinarea diferentei de pret aferente marfurilor in stoc (Ds) prin aplicarea cotei procentuale de diferente (K) asupra valorii marfurilor ramase in stoc (sold final cont 371 - sold final ct. 4428)

Nota: In situatia in care cota de TVA este unica, in relatiile de mai sus nu se mai impune diminuarea valorii marfurilor (preluata din contul 371), cu valoarea TVA aferenta (preluata din contul 4428).

c) determinarea diferentei de pret (adaos comercial) aferente marfurilor vandute (Dv):

Dupa aceste inregistrari, soldul contului de marfuri (18.725 lei) reprezinta valoarea la pret de vanzare, inclusiv TVA, a marfurilor in stoc. Controlul gestionar presupune inventarierea marfurilor si compararea totalului valoric al inventarului, adica soldul faptic, cu soldul scriptic al contului de marfuri, rezultand fie plus, fie minus de inventar, evaluat la pret cu amanuntul, inclusiv TVA.

4. Pentru inregistrarea plusului de inventar este necesar sa se determine atat adaosul comercial, cat si TVA-ul aferent acestui plus si, prin scaderea acestor elemente se afla valoarea la pret de cumparare a marfurilor constatate in plus, cu

Se considera ca in urma inventarierii s‑a stabilit totalul faptic de 18.735 lei.

In procesul de aprovizionare si cel de livrare, pentru protectie, marfurile trebuie sa fie ambalate. Pe langa scopul principal de a proteja bunurile si de a inlesnii operatiunile de manipulare si transport, ambalajele indeplinesc si o alta functie importanta, respectiv aceea de prezentare a marfurilor in vederea comercializarii. Deci, ambalajele sunt mijloace materiale folosite in scopul protectiei produselor impotriva unii agentilor naturali, pentru evitare deteriorarii si a conservarii pe timpul sportului, a manipularii, a depozitarii,

In functie de scopul pe care-l indeplinesc: ambalaje de transport, care asigura protectia produselor pe durata transportului, depozitarii si manipularii;

ambalajele de livrare utilizate pentru prezentarea si comercializarea produselor si marfurilor.

Dupa natura si modul de circulatie: ambalaje de transport de natura mijloacelor fixe (tuburi de oxigen, hidrogen butoaie de bere etc), a caror gestionare si evidenta se conduce dupa normele care reglementeaza circulatia imobilizarilor corporale; ambalajele de natura obiectelor de inventar (lazi metalice, lazi de material plastic etc), care au acelasi regim ca si obiectele de inventar; ambalaje de circulatie (sticle, borcane, cutii, lazi, palete etc), care se livreaza clientului o data cu marfa si care nu se pot incadra in primele doua categorii; ambalajele de prezentare (preambalare), care servesc la conservarea si prezentarea estetica si atractiva a unor marfuri, precum si la dezvoltarea comertului prin autoservire;

- ambalaje refolosibile (recuperabile), care nu se consuma intr-un singur proces livrare-aprovizionare, ci se pot utiliza pana la completa lor deteriorare;

- ambalajele nerefolosibile (nerecuperabile), care nu se pot folosi decat o
singura data (cutii metalice de conserve, sticle din plastic, hartie) - valoarea lor este cuprinsa in pretul marfurilor.

Ambalajele folosite la livrarea de marfuri in procesul aprovizionarii tehnico-materiale (lazi, butoaie, bidoane, paleti, saci) se recupereaza de catre beneficiarul marfii restituie furnizorului. Daca valoarea ambalajelor nu este inclusa in pretul marfurilor, care este stabilit inclusiv "ambalajul', acestea se factureaza separat, o data cu facturarea marfurilor.La ambalajele de natura mijloacelor fixe si la cele a caror pret este cuprins in marfurilor, facturarea se

face "proforma' (fara decontare), furnizorul fiind obligat sa indice in factura cantitatea si valoarea ambalajelor in scopul urmaririi acestora.

Organizarea contabilitatii ambalajelor trebuie astfel facuta incat sa asigure o circulatie si o valorificare completa a acestor mijloace. Deoarece ambalajele intervin atat in sfera aprovizionarii cat si in cea a vanzarii, documentele primare, evidenta operativa si cea contabila trebuie sa cuprinda cele doua sectoare.

Documentele primare sunt in general aceleasi care se folosesc in circuitul stocurilor materiale (aviz de insotire, nota de intrare-receptie, proces-verbal de receptie pentru diferente, bon de transfer, factura).

Evidenta operativa se organizeaza atat Ia nivelul serviciilor de aprovizionare cat si a celor de vanzare pe baza fiselor nominale pe furnizori, respectiv beneficiari, precum si la depozite.

La depozite, evidenta ambalajelor se organizeaza pe fise de magazie cantitativ si pe feluri de ambalaje.

Contabilitatea analitica se desfasoara pe depozite si, in cadrul acestora, pe feluri si grupe de ambalaje, utilizandu-se aceleasi metode ca si pentru evidenta materialelor.

Contabilitatea sintetica a ambalajelor se realizeaza folosind conturile in functie de natura ambalajelor, caracteristicile duratei de folosinta si a modului de circulatie. Astfel, ambalajele de natura mijloacelor fixe sunt evidentiate cu

ajutorul contului 212 .Mijloace fixe'. Ambalajele executate in sectiile proprii de productie sunt asimilate produselor si se evidenteaza cu ajutorul contului 345 "Produse finite'.

Ambalajele nerestituibile, care sunt achizitionate in scopul ambalarii produselor si revanzarii impreuna cu acestea, sunt asimilate marfurilor si inregistrate prin contul 371 "Marfuri'.

La materialele folosite pentru ambalat, precum si la ambalajele care intra in pretul marfii, contabilitatea se realizeaza cu ajutorul contului 3018 "Materiale pentru ambalat' care este sintetic de gradul II ai contului 301 "Materiale consumabile'. Ambalajele destinate protectiei si transportului produselor finite si al marfurilor care circula pe principiul restituirii (recuperabile) sunt evidentiate cu

In debit evidentiaza valoarea la pret de intrare a ambalajelor intrate: cele achizitionate de la terti prin creditul contului 401 "Furnizori'; aduse ca aport de catre actionari sau asociati la capital prin contul 456 "Decontari cu asociatii privind capitalul'; readuse din reparatii sau din custodie de la terti in corespondenta cu contul 358 .Ambalaje aflate la terti'; primite cu titlu gratuit in corespondenta cu contul 771 "Venituri exceptionale din operatiuni de gestiune'.

In credit inregistreaza valoarea ambalajelor iesite din gestiunea unitatii astfel: vandute ca atare fara a fi transformate prin debitul contului 371 "Marfuri'; incluse in cheltuielile exercitiului, precum si lipsurile neimputabile prin debitul contului 608 "Cheltuieli privind ambalajele'.

Soldul debitor al contului reprezinta valoarea la pret de inregistrare a ambalajelor existente in stoc.

Intrucat evidenta existentei si miscarii ambalajelor in contul 381 "Ambalaje' se face la pret de inregistrare, pentru a urmarii si cunoaste diferentele intre pretul de inregistrare prestabilit si costul de achizitie al ambalajelor intrate in patrimoniu se opereaza cu contul 388 "Diferente de pret la ambalaje', cont de activ, rectificativ al valorii de inregistrare a ambalajelor.

Se debiteaza cu diferentele intre pretul de cumparare mai mare si pretul de inregistrare al ambalajelor in corespondenta cu contul 401 "Furnizori' pentru cele achizitionate;

Se crediteaza cu diferentele intre pretul de cumparare mai mic si pretul de intrare al ambalajellor achizitionate in corespondenta cu debitul contului

101); cu diferentele aferente ambalajelor vandute ca atare prin debitul contului Diferente de pret la marfuri', precum si cu diferentele de pret pentru ambalajele in consum prin creditul contului 608 "Cheltuieli privind ambalajele'.

Soldul debitor exprima diferentele de pret aferente ambalajelor existente in stoc.

Pentru operatiile ce se inregistreaza in continuare se au in vedere metoda inventarului permanent si pretul standard sau prestabilit ca pret de evidenta.

Pe baza jurnalului notelor de receptie, se inregistreaza primirea odata cu marfurile a unor ambalaje referitor la care se cunosc urmatoarele elemente:

Se inregistreaza ambalajele constatate in plus la inventariere si consemnate in procesul verbal intocmit cu aceasta ocazie, ambalaje evaluate la pretul prestabilit de 400.000 lei si la costul efectiv de achizitie de 375.000 lei, rezultand diferente de pret favorabile de 25.000 lei.

Contabilitatea stocurilor si productiei in curs de executie in cadrul firmei ofera informatii suficiente decizionalilor si in general utilizatorilor de informatii contabile.

Reglementarile contabile romanestipe acasta sectiune a contabilitatii se pliaza destul de bine pe modul de abordare al sistemului contabil central european si se armonizeaza cu prevederile standardelor internationale de contabilitate.

Regulile si metodele de evaluare a stocurilor utilizate in contabilitatea romaneasca sunt cele prevazute de standardele internationale.

Alegerea uneia sau alteia dintre metode se face in functie de obiectul de activitate si de conditiile de desfasurare a operatiunilor economice astfel incat sa conduca la obtinerea unei informatii cat mai credibile.

Se poate nuanta abordarea regulilor de evaluare a stocurilor care in tara noastra,o economie inflationista determina uneori imixtiunea fiscala in aplicarea regulilor de evaluare.

Toate bunurile din categoria stocurilor si productiei in curs de executie urmeaza circuitul: aprovizionare-stocare-consum.

Din punct de vedere contabil indiferent ca folosim metoda inventarului permanent sau intermitent luand pe o perioada de timp ( luna spre exemplu) informatiilecontabile nu difera major.

Din motivele prezentate mai sus evidentierea in conturi a operatiunilor privind stocurile nu prezinta dificultate.

Contabilitatea stocurilor se evidentiaza in mare parte prin conturile gestionare si de costuri iar problema principala care se pune pentru a furniza o informatie corecta este evaluarea acestor active care se prelucreaza in contabilitatea sintetica.

in cazul evaluarii trebuie avute in vedere atat metodele ( care sunt prevazute de standardele internationale ) dar mai ales regulile de evaluare a stocurilor.

Epuran, M., Babaita, V., Grosu, C. - Contabilitatea financiara in noul sistem contabil", vol. 1, Editura de Vest, Timisoara, 1996

Feleaga, N., Ionascu, I., Tratat de contabilitate, vol I, Editura Economica, Bucuresti, 1998 si vol II, Editura Economica, Bucuresti, 1999.

Ministerul Finantelor; Ghid practic de aplicare a Standardelor Internationale de Contabilitate, Partea I, Editura Economica, Bucuresti 2001.

Ristea M, Contabilitatea rezultatului intreprinderii, Editor Tribuna economica, Bucuresti, 1997.

Ristea M, Metode si politici contabile de intreprindere, Editura tribuna Economica, Bucuresti 2000.

Ristea M, Optiuni si metode contabile de intreprindere, Editor Tribuna Economica, Bucuresti 2001.

Ristea M, Contabilitatea intreprinderii, vol I reeditat, editura Margaritar, Bucuresti, 2001.

Ristea M, Normalizarea contabilitatii - baza si alternativ - Editura Tribuna Economica, Bucuresi 2002

TVA deductibila

Diferente de pret la marfuri

TVA neexigibila

Marfuri"
				Diferente de pret la marfuri
				T.V.A. neexigibila
				Cheltuieli privind marfurile

				Furnizori
Ambalaje
Diferente de pret la ambalaje
TVA deductibila