Contabilitatea tranzactiilor si evenimentelor in referentialul contabil international

Contabilitatea tranzactiilor si evenimentelor în referentialul contabil international

3.1. IAS 16 -Imobilizari corporale

3.1.1.Definitia imobilizarilor corporale

Obiectivul IAS 16 "Imobilizari corporale " îl reprezinta descrierea tratamentului contabil pentru imobilizarile corporale astfel încât utilizatorii situatiilor financiare sa poata discerne cu privire la informatiile despre investitia unei entitati în imobilizarile sale corporale si la modificarile dintr-o astfel de investitie .

Sub aspectul contabilizarii principalelor probleme ce trebuie avute în vedere sunt :

identificarea momentului de recunoastere a activelor ;

evidentierea valorii contabile , a cheltuielilor cu amortizarea si cu pierderile din depreciere

Imobilizarile corporale sunt acele elemente tangibile ( cu suport material ) care :

q      sunt detinute pentru a fi utilizate în productia de bunuri sau prestarea de servicii , pentru a fi închiriate tertilor sau pentru a fi folosite în scopuri administrative ;

q      este preconizat a fi utilizat pe parcursul mai multor perioade ;

Costul unui element de imobilizari corporale va fi recunoscut ca activ daca si numai daca :

v            este posibila generarea catre entitate de beneficii economice viitoare aferente activului ;

v            costul activului poate fi evaluat în mod credibil .

Durata de viata a unei imobilizari corporale este :

perioada în care un activ este prevazut a fi disponibil pentru utilizare de catre entitate ;

numarul unitatilor de productie preconizate sa se ....din utilizarea activului de catre o entitate

Partile separate si echipamentul de service sunt în general înregistrate ca stocuri si recunoscute în profit sau pierdere atunci când sunt consumate .

Partile separate si echipamentul permanent sunt considerate imobilizari corporale când o entitate preconizeaza sa le utilizeze mai mult de o perioada . Daca partile separate si echipamentele de service pot fi utilizate numai în legatura cu un element de imobilizari corporale ele sunt contabilizate ca imobilizari corporale .

Costurile cu imobilizarile corporale sunt recunoscute atunci când apar si includ :

costurile initiale pentru achizitionarea sau constructia unor elemente de imobilizari corporale ;

costurile care apar ulterior pentru adaugarea , înlocuirea sau întretinerea acestora .

3.1.2. Evaluarea initiala a imobilizarilor corporale

Achizitia sau productia unei imobilizari corporale ,desi nu creste în mod direct beneficiile economice viitoare poate fi necesara entitatii în obtinerea de beneficii economice viitoare din alte active . Acestea dau posibilitatea entitatii sa obtina beneficii viitoare din activele conexe în exces fata de ceea ce s-ar putea obtine daca acele elemente nu ar fi achizitionate sau produse .

Un element al imobilizarilor corporale care este recunoscut ca activ va fi evaluat initial la costul sau .

Elementele costului unei imobilizari corporale sunt :

pretul de cumparare inclusiv taxele vamale si taxele nerecuperabile , dupa deducerea reducerilor comerciale si a rabaturilor ;

orice costuri care se pot atribui direct aducerii activului în locatia si conditiile necesare pentru ca acestea sa poata opera în modul dorit de conducere ;

estimarea initiala a costurilor de demontare si montare a elementului si restaurarea amplasamentului unde va fi mutat si alte obligatii pe care le dobândeste entitatea în alte scopuri decât cele de a produce stocuri .

Exemple de costuri ce pot fi direct atribuibile imobilizarii :

i. costurile cu beneficiile angajatilor care rezulta direct din constructia sau achizitia imobilizarilor corporale ;

ii. costurile de amenajare a amplasamentului ;

iii. costurile initiale de livrare si manipulare ;

iv. costurile de testare a functionarii corecte a activului .

Costul unui activ construit în regie proprie este determinat prin utilizarea acelorasi principii ca în cazul unui activ achizitionat .Acesta nu va include nici un fel de beneficii interne .

3.1.3. Tratamentul cheltuielilor ulterioare

Recunoasterea costurilor în valoarea contabila a unui element de imobilizari corporale înceteaza când elementul se afla în amplasamentul si în conditiile necesare functionarii în maniera dorita de conducere . Prin urmare costurile înregistrate în utilizarea si repunerea în functiune a unui element nu sunt incluse în valoarea contabila a elementului respectiv .Cheltuielile ulterioare aferente unei imobilizari corporale trebuie recunoscute de regula drept cheltuieli în perioada în care au fost efectuate .

Cheltuielile efectuate în legatura cu imobilizarile corporale utilizate în baza unui contract de închiriere , locatie de gestiune sau alte contracte similare se evidentiaza în contabilitatea entitatii care le-a efectuat , la imobilizari corporale sau drept cheltuieli în perioada în care au fost efectuate , în functie de beneficiile economice aferente , similar cheltuielilor efectuate în legatura cu imobilizarile corporale proprii .

Costul reparatiilor efectuate la imobilizarile corporale în scopul asigurarii utilizarii continue a acestora trebuie recunoscut ca o cheltuiala în perioada în care este efectuata .

Sunt recunoscute ca o componenta a activului investitiile sub forma cheltuielilor ulterioare , care au ca efect îmbunatatirea parametrilor initiali si conduc la obtinerea de beneficii economice suplimentare fata de cele estimate initial .

Obtinerea de beneficii se poate realiza fie direct prin cresterea veniturilor fie indirect prin reducerea cheltuielilor de întretinere si functionare . Nu sunt recunoscute în costul activului costurile necesare întretinerii zilnice adica costurile de lucru si de consumabile .

3.1.4. Amortizarea imobilizarilor corporale

Amortizarea este alocarea sistematica a valorii amortizabile a unui activ pe întreaga sa durata de viata utila .

Valoarea amortizabila este costul activului sau o alta valoare substituita costului din care s-a scazut valoarea reziduala

Valoarea reziduala a unui activ este valoarea estimata pe care o obtine o entitate din cedarea acestuia dupa deducerea costurilor estimate pentru cedare , daca activul avea deja vechimea si conditia prevazuta la sfârsitul duratei de viata utila .

Valoarea contabila este valoarea la care un activ este recunoscut în bilant dupa scaderea amortizarii cumulate pâna la acea data precum si a pierderilor cumulate din depreciere .

Pierderile din depreciere reprezinta diferenta dintre valoarea contabila si valoarea recuperabila a unui activ .

Valoarea recuperabila este cel mai ridicat pret net de vânzare al unui activ si valoarea sa în utilizare .

Fiecare parte a unui element de imobilizari corporale au un cost care este semnificativ în legatura cu costul total al elementului va fi amortizat separat .

Amortizarea începe când acesta este disponibil pentru folosinta , atunci când se afla în amplasamentul si conditia necesara pentru functionarea sa în maniera dorita de conducere

Amortizarea înceteaza cel mai devreme la data când

activul este clasificat ca detinut pentru vânzare ;

activul este derecunoscut .

Amortizarea nu înceteaza când :

q      activul se strica ;

q      activul este retras din folosinta activa

Conform metodelor uzuale de amortizare cheltuielile de amortizare pot fi zero atunci când nu exista productie .

Metoda de amortizare utilizata va reflecta modelul dupa care beneficiile economice viitoare , ale unui activ vor fi consumate de catre entitate .

Metoda de amortizare aplicata activelor va fi revizuita cel putin la fiecare sfârsit de exercitiu financiar si daca se constata o modificare semnificativa în modelul de consumare a beneficiilor economice viitoare aduse de acele active , atunci metoda va fi schimbata pentru a reflecta aceasta modificare . O astfel de modificare va fi contabilizata ca o modificare în estimarea contabila .

Pot fi folosite o multime de metode de amortizare :

metoda liniara

metoda de diminuare a soldului

metoda unitatilor de productie -are ca rezultat o cheltuiala pe baza folosintei preconizate sau a produsului

Cheltuielile cu amortizarea pentru fiecare perioada vor fi recunoscute în profit sau pierdere numai daca nu sunt incluse în valoarea contabila a unui activ .

3.1.5. Derecunoasterea imobilizarilor corporale

Valoarea contabila a unui element de imobilizari corporale va fi derecunoscuta :

la cedare (vânzare ,cesiune )

când nu se mai asteapta beneficii economice din utilizarea sau cedarea sa

Câstigul sau pierderea care rezulta din derecunoasterea unui element de imobilizari corporale va fi inclusa în profit sau pierdere când elementul este derecunoscut .

Câstigurile nu vor fi clasificate ca venituri .

Câstigul sau pierderea care rezulta din derecunoasterea unui element de imobilizari corporale va fi determinata ca diferenta între încasarile nete la cedare daca exista si valoarea contabila a elementului .

3.2. IAS 36 - deprecierea activelor

3.2.1. Obiectiv si sfera de cuprindere

Obiectivul acestui standard este de a prescrie procedurile pe care o entitate le aplica pentru a se asigura ca activele sale sunt raportate la o valoare mai mica sau egala decât valoarea recuperabila .

Valoarea recuperabila reprezentata prin cel mai ridicat pret de vânzare al unui activ si valoarea sa de utilizare .

Deprecierea unui activ se manifesta atunci când valoarea recuperabila a acestuia este inferioara valorii sale contabile .

Pretul net de vânzare este suma care poate fi obtinuta din vânzarea unui activ cu ocazia unei tranzactii în conditii de concurenta normala între parti bine informate si care îsi dau acordul , suma din care sunt deduse costurile de vânzare .

Un activ este raportat la o valoare mai mare decât valoarea sa recuperabila daca valoarea sa contabila depaseste suma care urmeaza a fi recuperata prin vânzarea sau utilizarea acelui activ .

Atunci când activul în cauza este prezentat ca fiind depreciat entitatea va recunoaste o pierdere din depreciere .

IAS 36 trateaza deprecierea activelor cu exceptia celor care sunt tratate de alte standarde cum ar fi stocurile , contracterle de constructii , impozitele , instrumentele financiare , activele biologice si activele detinute pentru vânzare si active întrerupte .

3.2.2. Identificarea activelor care au

înregistrat pierderi de valoare

Cu ocazia fiecarei date de raportare entitatile trebuie sa verifice daca exista indicii de depreciere a activelor .

În cazul în care sunt identificate astfel de indicii entitatea trebuie sa estimeze valoarea recuperabila a activului . Atunci când nu exista nici un indiciu al deprecierii entitatea va proceda astfe :

va testa pentru depreciere imobilizarile corporale cu durata de viata utila nedeterminata sau imobilizarile necorporale care nu sunt înca disponibile pentru utilizare prin compararea valorii contabile cu valoarea recuperabila . Testul de depreciere se poate desfasura oricând pe parcursul anului cu conditia ca testarea sa se realizeze la aceeasi data în fiecare an

va testa anual pentru depreciere fondul comercial dobândit dintr-o combinare de întreprinderi .

La evaluarea existentei indicilor de depreciere a activelor se vor lua în considerare cel putin urmatoarele elemente :

a) surse externe de informatii :

q      -pe parcursul perioadei valoarea de piata a activului a scazut semnificativ mai mult decât ar fi fost de asteptat în conditii normale

q      -pe parcursul perioadei au avut loc modificari semnificative cu efect negativ asupra entitatii sau astfel de modificari se vor produce în viitorul apropiat asupra mediului tehnologic ,economic sau juridic în care entitatea îsi desfasoara activitatea sau pe piata careia este utilizat activul

q      ratele dobânzilor pe piata sau alte rate de piata au crescut în timpul perioadei fiind probabil ca aceste cresteri sa efectueze rata de utilizare avuta în vedere la calculul valorii de utilizare a unui activ si sa determine scaderea semnificativa a valorii recuperabile

q      valoarea contabila a activelor nete a entitatii este superioara capitalizarii sale bursiere

b) surse interne de informatie :

exista indicii ( semne ) de uzura fizica sau morala a unui activ

pe parcursul perioadei au avut loc modificari semnificative cu efect negativ asupra entitatii sau astfel se vor produce în viitorul apropiat în ceea ce priveste gradul sau modul în care activul este utilizat sau se asteapta sa fie utilizat . Astfel de modificari includ situatiile în care un activ devine neproductiv , planurile de restructurare sau întrerupere a activitatii , planificarea cedarii activului înainte de data asteptata anterior precum si reevaluarea duratei de viata utila

raportarile interne pun la dispozitie indicii cu privire la faptul ca rezultatele economice al unui activ sunt sau vor fi mai slabe decât cele scontate .

Indiciile de depreciere a activelor puse la dispozitie de raportarile interne includ :

i. fluxurile de trezorerie pentru achizitionarea activului sau necesarul ulterior de numerar pentru exploatare sunt semnificativ mai mari decât cele prevazute initial în buget

ii. fluxurile de trezorerie nete reale sau profitul respectiv , pierderea din exploatare generata de activ sunt vizibil inferioare celor prevazute initial în buget . O scadere semnificativa a fluxurilor nete de trezorerie prevazute în buget sau a profitului din exploatare respectiv o crestere semnificativa a pierderilor prevazute în buget si generate de acel activ

iii. pierderi din exploatare sau iesiri nete de fluxuri de trezorerie aferente activului atunci când sumele perioadei curente sunt agregate cu sumele viitoare prevazute în buget

3.2.3.Evaluarea valorii recuperabile pentru un activ izolat

În calculul valorii recuperabile a unui activ nu este necesar întotdeauna atât pretul net de vânzare a acestuia cât si valoarea sa de utilitate . Daca una sau cealalta din aceste valori este mai mare decât valoarea contabila a activului , activul nu s-a depreciat si nu este necesar sa se determine cealalta valoare .

Exemplul 1

Consideram valoarea de utilitate ca fiind 600 um iar valoarea contabila 400 um . Exista depreciere ?

Raspuns : Nu exista depreciere .

Exemplul 2

Valoarea de utilitate este 300 um iar valoarea contabila 350 um . Exista depreciere ?

Raspuns :

Exista o depreciere de 50 um , iar noua valoare contabila va fi 300 um .

Daca nu exista un acord de vânzare invocabil dar exista o piata activa pentru bunul în cauza pretul net de vânzare este pretul de piata al activului din care sunt deduse costurile cesiunii acestuia .

Pretul de piata adecvat este de obicei pretul curent de cumparare .Atunci când preturile curente de cumparare nu sunt disponibile , pretul net de vânzare se bazeaza pe pretul celei mai recente tranzactii sub rezerva ca circumstantele economice nu s-au schimbat în mod substantial între data tranzactiei si data la care se efectueaza estimarea .

Daca nu exista nici un acord de vânzare irevocabil nici piata activa pentru bunul în cauza pretul net de vânzare se bazeaza pe cele mai bune informatii disponibile pentru a reflecta suma pe care întreprinderea ar putea sa o obtina la data incheierii exercitiului prin vânzarea activului în conditii de concurenta normala .

Pretul net de vânzare nu reflecta o vânzare fortata exceptând cazul în care conducerea ar fi obligata sa vânda imediat .

Costurile aferente iesirii , altele decât cele care au fost recunoscute la datorii sunt deduse pentru a determina pretul net de vânzare .

În structura cheltuielilor de iesire sunt incluse :

v            cheltuieli pentru acte

v            taxe de timbru

v            alte taxe legate de tranzactie

v            costul de degajare a activului

v            alte costuri directe suplimentare pentru a aduce activul în stare de vânzare

Exemplu

Entitatea A detine un utilaj industrial pe care intentioneaza sa-l cedeze . În acest sens s-a apelat la un evaluator care a stabilit un pret estimativ de 10.000 um ,cheltuieli cu evaluatorul 1.000 um , taxele de timbru si alte taxe similare legate de tranzactie 500 um , cheltuieli cu degajarea activului 300 um , cheltuieli de ambalare în vederea transportului 100 um si cheltuieli de ambalare 200 um .

Se cere determinarea pretului net de vânzare .

Valoarea de utilitate

Pentru estimarea valorii de utilitate se parcurg urmatoarele etape :

estimarea intrarilor si iesirilor viitoare ale trezoreriei generate de utilizarea continua a activului si de iesirea sa finala

aplicarea ratei adecvate de actualizare la fluxurile viitoare ale trezorerie

Valoarea recuperabila = valoarea contabila - valoarea de utilizare

Valoarea recuperabila existenta <=> valoarea contabila > valoarea de utilizare

3.2.4. Calculul si contabilizarea pierderii de valoare

pentru activul izolat .

Când exista indicii ca un activ a pierdut din valoare trebuie estimata valoarea recuperabila a acestuia . Daca acest lucru nu este posibil întreprinderea trebuie sa determine valoarea recuperabila a unitatii generatoare de trezorerie de care apartine activul .

Valoarea recuperabila a unui activ izolat nu poate sa fie determinata daca :

valoarea de utilitate a activului nu poate sa fie estimata ca fiind apropiata de vânzare ( când fluxurile viitoare de trezorerie generate de utilizarea continua a activului nu pot sa fie estimate ca neglijabile ) ;

daca activul nu genereaza intrari de trezorerie prin utilizarea sa continua care sa fie foarte independente de intrarile de trezorerie ale altor active .În aceste cazuri valoarea de utilitate si ca atare valoarea recuperabila nu pot sa fie estimate decât pentru unitatea generatoare de trezorerie a activului .

Exemplu 1

O întreprindere poseda o linie ferata proprie pentru activitatea de productie . Linia ferata nu ar putea fi vânduta decât la valoarea reziduala , ea nu genereaza intrari de trezorerie care sa fie independenta de intrarile de trezorerie generate de celelalte active ale minei .

Valoarea recuperabila a unei unitati generatoare de trezorerie este valoarea cea mai mica dintre pretul net de vânzare si valoarea de utilitate a unitati generatoare de trezorerie .

Valoarea contabila a unei unitati de trezorerie trebuie sa fie determinata în mod coerent cu maniera în care este determinata valoarea sa recuperabila .

Valoarea contabila a unei unitati de trezorerie include doar valoarea contabila a activelor care pot sa fie direct atribuibile sau afectate pe o baza rationala , coerenta si permanenta la unitatea generatoare de trezorerie si vor genera intrarile viitoare de trezorerie estimate cu ocazia determinarii valorii de utilitate a unitatii generatoare de trezorerie . Aceasta valoare nu include valoarea oricarei datorii contabilizate exceptând situatia în care valoarea recuperabila a unitatii generatoare de trezorerie nu poate fi determinata fara a lua în considerare aceasta datorie .

Exemplu 2

Conform estimarilor exista indicii conform carora un agregat industrial a pierdut din valoare .Se cunosc urmatoarele :

v            valoarea contabila neta 50.000 um ;

v            agregatul nu poate produce fluxuri de trezorerie independente de alte active motiv pentru care trebuie determinata unitatea generatoare de trezorerie de care apartine ;

v            din aceasta unitate generatoare de trezorerie mai fac parte o cladire cu o valoare contabila de 100.000 um si o instalatie tehnica cu o valoare de 20.000 um ;

v            Conform contractului societatea este obligata ca la sfârsitul perioadei de utilizare sa îndeparteze agregatul si sa restaureze amplasamentul , pentru care s-a constituit un provizion în valoare de 10.000 um .

Se cere valoarea contabila a unitatii generatoare de trezorerie

Valoarea contabila generatoare de fluxuri de trezorerie = 50.000 + 100.000 + 20.000 - 10.000 = 160.000 um

3.2.5. Reluarea pierderii pentru un activ izolat

O pierdere din depreciere va fi recunoscuta imediat în profitul sau pierderea perioadei cu exceptia situatiilor în care activul este reportat la valoarea reevaluata .Orice pierdere din depreciere în cazul unui activ reevaluat va fi considerata ca fiind o descrestere generata de reevaluare . Daca valoarea recuperabila a unui activ este mai mica decât valoarea sa contabila , valoarea contabila a activului va fi redusa pentru a fi egala cu valoarea recuperabila . O astfel de reducere reprezinta o pierdere din depreciere . La fiecare data de raportare o entitate va evalua existenta indicilor reducerii sau anularii unei pierderi din depreciere recunoscute în perioadele anterioare pentru un activ altul decât fondul comercial . Daca exista vreun indiciu în acest sens entitatea va estima valoarea recuperabila a acelui activ . O pierdere din depreciere recunoscuta în perioadele anterioare pentru un activ altul decât fondul comercial va fi reluata daca s-a produs o modificare a estimarilor utilizate pentru determinarea valorii recuperabile a activului de la recunoasterea ultimei pierderi din depreciere . În acest caz valoarea contabila a activului va creste pâna la valoarea recuperabila .

Valoarea contabila majorata a unui activ altul decât fondul comercial rezultata din reluarea unei pierderi din depreciere nu va depasi valoarea contabila determinata daca nici o pierdere din depreciere nu a fost recunoscuta în anii anteriori .

O reluare a unei pierderi din depreciere pentru un activ altul decât fondul comercial va fi recunoscuta imediat în profitul sau pierderea perioadei cu exceptia situatiei în care activul este reportat la valoarea reevaluata . Dupa recunoasterea reluarii unei pierderi din depreciere cheltuielile cu amortizarea aferenta acelui activ va fi ajustata ulterior pentru a o aloca pe o baza sistematica pe parcursul duratei ramasa din durata de viata utila a activului , valoarea contabila revizuita a activului minus valoarea reziduala . Reluarea unei pierderi din depreciere pentru o entitate generatoare de numerar va fi alocata activelor unitatii cu exceptia fondului comercial în mod proportional cu valorile contabile ale acelor active . Aceste cresteri de valori contabile vor fi tratate ca reluari ale pierderilor din depreciere pentru activele individuale recunoscute .

În acest caz valoarea contabila a unui activ nu va depasi cea mai mica valoare dintre :

Valoarea sa recuperabila daca poate fi determinata

Valoarea contabila ( neta de amortizare ) determinata daca nici o pierdere din depreciere nu ar fi fost recunoscuta pentru activ în perioadele anterioare

pierdere din depreciere recunoscuta pentru fondul comercial nu va fi reluata într-o perioada ulterioara .

3.3 IFRS 5 .Active imobilizate detinute pentru vânzare si activitati întrerupte

3.3.1. Caracteristicile si clasificarea activelor imobilizate detinute pentru vânzare

IFRS 5 , -stabileste cerintele pentru clasificarea evaluarea si prezentarea activelor imobilizate detinute pentru vânzare înlocuind IAS 35 "Activitati întrerupte" Caracteristicile principale al IFRS 5 sunt :

q      adopta denumirea "active imobilizate detinute pentru vânzare ";

q      introduce conceptul de " grup destinat cedarii ",ca fiind acel grup de active imobilizate în curs de a fi cedate prin vânzare sau prin alta modalitate ;

q      prezinta valoarea de înregistrare a activelor sau grupului de active destinate cedarii ca fiind valoarea cea mai mica dintre valoarea contabila si valoarea justa din care se scad cheltuielile de vânzare

Se stipuleaza faptul ca un activ detinut pentru vânzare sau apartinând unui grup destinat cedarii nu este supus amortizarii si sunt prezentate separat în bilant

Prevederile IFRS 5, nu se aplica pentru :

a)            activele de natura impozitelor amânate ;

b)            activele de natura beneficiilor angajatilor ;

c)            activele financiare

d)            activele imobilizate care sunt contabilizate în conformitate cu modelul valorii juste (În IAS 40 Investitii imobiliare ) ;

e)            activele imobilizate evaluate la valoarea actuala minus costurile estimate la momentul vânzarii în conformitate cu IAS 41 "Agricultura"

f)      drepturile contractuale decurgând din contractele de asigurari asa cum sunt definite de IFRS 4 "Contracte de asigurari "

O entitate va cataloga un activ imobilizat ( sau grup destinate cedarii) ca detinut pentru vânzare daca valoarea sa contabila va fi recuperata în principal printr-o operatiune de vânzare si nu prin utilizarea sa continua .

Operatiunile de vânzare includ :

activul sau grupul de active disponibil pentru o vânzare imediata asa cum se prezinta la momentul respectiv iar vânzarea sa aiba o probabilitate ridicata ;

schimburile de active imobilizate pentru alte active în cazul în care schimbul îmbraca forma comerciala în conformitate cu IAS 16 .

Pentru ca probabilitatea vânzarii sa fie ridicata un grup adecvat al conducerii trebuie sa fie hotarât sa aplice un plan de vânzare a activului prin dezvoltarea unui program activ de cautare al potentialilor cumparatori si de încheiere a planului .

Activul sau grupul destinat cedarii trebuie sa fie în mod activ promovat în vederea vânzarii la un pret corelat în mod rezonabil cu valoarea justa curenta a activului .Vânzarea ar trebui considerata completa daca ea se înscrie în cadrul unui an de la data clarificarii cu exceptia cazului în care au intervenit evenimente sau circumstante în afara contractului entitatii fiind suficiente dovezi ca aceasta este angajata în continuare în derularea planului de vânzare .

Nu vor fi clarificate ca active detinute pentru vânzare sau grup destinat cedarii , activele ce urmeaza a fi casate .

Exemplu :

Entitatea detine un activ cu o valoare de 2. 000 . Durata de viata utila 4 ani . Metoda de amortizare liniara .În anul 4 entitatea doreste sa vânda activul . El va fi încadrat la active ce vor fi casate .

Activele imobilizate sau grupurile destinate cedarii ce urmeaza a fi casate sunt acele active utilizate pâna la sfârsitul duratei de viata utila sau care urmeaza a fi scoase din functiune si nu vândute .

O entitate va înregistra un activ ce a fost scos temporar din functiune drept un activ casat .

3.3.2. Evaluarea activelor imobilizate ca

detinute pentru vânzare

Evaluarea activelor imobilizate detinute pentru vânzare sau a grupului destinat cedarii trebuie efectuata la valoarea cea mai mica dintre valoarea contabila si valoarea justa minus costurile de vânzare .

Exemplu .Societatea "A" doreste sa vânda un utilaj industrial motiv pentru care doreste sa fie încadrat în categoria " detinute pentu vânzare ".

Se cunosc urmatoarele informatii :

costul de achizitie 5.000 um

durata de viata utila 10 ani

anul în care se doreste a fi vândut : anul 4

valoarea justa stabilita de un evaluator 2.500 um

costurile necesare vânzarii 300 um

La ce valoare va evalua entitatea utilajul conform IFRS ?

na = 1/10 x100 = 10 %

Amortizarea anuala : 5.000 x 10/100 = 500 um

Amortizarea cumulata : 4x500 um = 2.000 um

Valoarea contabila : Ca ( Vi ) - Amortiz. cumulata = 5.000 - 2.000 = 3.000 um

Valoarea justa :

Valoarea contabila > Valoarea justa

Entitatea va evalua utilajul industrial la valoarea justa adica 2,500 um din care va deduce costurile cu vânzarea , adica 300 um

Valoarea evaluata : 2500 um - 300 um = 2.200 um

În cazul unui activ nou achizitionat si încadrat în categoria detinut pentru vânzare va determina recunoasterea initiala si compararea între valoarea contabila si valoarea justa mai putin costurile cu vânzarea . Daca activul este achizitionat în cadrul unei combinari de întreprinderi el trebuie evaluat la valoarea justa minus costurile cu vânzarea .

Daca vânzarea are loc într-o perioada mai mare de un an , entitatea va evalua costurile cu vânzarea la valoarea actuala si va evidentia acele costuri datorate trecerii timpului ca fiind costuri de finantare , prezentându-le în contul de profit si pierdere . În cadrul reevaluarilor ulterioare ale grupului destinat cedarii valoarea contabila al oricaror active si datorii care nu fac obiectul cerintelor de evaluare ale IFRS 4 dar care sunt incluse într-un grup destinat cedarii vor fi reevaluate în conformitate cu IFRS -urile aplicabile înainte ca valoarea justa minus costurile de vânzare ale grupului de cedare sa fie reevaluata .

3.3.3. Recunoasterea pierderilor din depreciere si a reluarilor

O entitate va recunoaste o pierdere din depreciere pentru orice scadere initiala sau ulterioara a valorii contabile a unui activ ( sau grup destinat cedarii) pâna când aceasta valoare contabila este egala cu valoarea justa minus costurile de vânzare în masura ( în care aceasta nu a fost recunoscuta în cadrul reevaluarilor ulterioare ale grupului destinat cedarii ) .

O entitate va recunoaste un câstig din orice crestere ulterioara a valorii juste minus costurile vânzarii unui grup destinat vânzarii , în masura în care el nu a fost recunoscut în cadrul reevaluarilor ulterioare ale grupului destinat cedarii , fara a depasi pierderea cumulata din depreciere care a fost recunoscuta fie în conformitate cu IFRS 4 , fie anterior în conformitate cu IAS 36 "Deprecierea activelor ".

Pierderea din depreciere (sau orice câstig ulterior ) recunoscut în cazul unui grup destinat cedarii va reduce (sau va creste ) valoarea de bilant a activelor imobilizate componente ale grupului ce fac obiectul cerintelor de evaluare de IFRS 4 .

Daca o entitate a înregistrat cu activ (sau grup destinat cedarii ) ca pentru vânzare dar criteriile nu mai sunt îndeplinite (valoarea contabila va fi recuperata printr-o operatiune de vânzare si nu prin utilizarea sa continua fiind disponibil pentru vânzarea imediata , cu o probabilitate ridicata ) , entitatea trebuie sa înceteze clasificarea activului (sau grupului destinat cedarii ) ca detinut pentru vânzare .

Entitatea va evalua un activ imobilizat ce înceteaza a mai fi înregistrat ca detinut pentru vânzare ( sau care înceteaza a mai face parte dintr-un grup destinat cedarii înregistrat ca detinut pentru vânzare ) la cea mai mica valoare dintre :

q      valoarea de bilant înainte ca activul ( sau grupul destinat cedarii) sa fie clasificat drept detinut pentru vânzare ajustata cu orice amortizare , depreciere sau reevaluare care ar fi fost recunoscuta daca activul (sau grupul destinat cedarii ) nu ar fi fost clasificat drept detinut pentru vânzare

q      valoarea de înlocuire la data deciziei ulterioare de a nu mai fi vândut .

Daca un activ imobilizat este componenta unei unitati generatoare de numerar , valoarea sa de înlocuire este acea valoare contabila care ar fi fost recunoscuta dupa alocarea oricarei pierderi din depreciere suportate de unitatea generatoare de numerar în conformitate cu IAS 36 .

Entitatea va include orice ajustare necesara la valoarea de bilant a activului imobilizat ce înceteaza a mai fi înregistrat ca detinut pentru vânzare în venituri din activitati continue în exercitiul în care criteriile de încadrare nu mai sunt îndeplinite .

O entitate va prezenta informatii care sa permita utilizatorilor situatiilor financiare sa estimeze efectele financiare ale activitatilor întrerupte si ale cedarii activelor imobilizate (sau grupurilor destinate cedarii)