DELIMITĂRI PRIVIND LUCRĂRILE DE ĪNCHIDERE A EXERCIŢIULUI FINANCIAR
Exercitiul financiar īncepe la 1 ianuarie si se īncheie la 31 decembrie. Īn acest scop, pe baza situatiilor
financiare se determina pozitia financiara, performanta si trezoreria īntreprinderii.
Relatia de principiu prin care se evalueaza pozitia financiara este de forma: capitalul propriu = activul -
datoriile. Performanta se calculeaza prin relatia, rezultatul contabil = venituri - cheltuieli, iar daca se are īn
vedere variatia capitalului, ea devine: rezultatul contabil = capitalul propriu la īnchiderea exercitiului financiar
aportul proprietarului īn cursul exercitiului ( + īn cazul rambursarii de capital,- īn situatia aportului de capital). Īn
ceea ce priveste trezoreria īntreprinderii, se determina pe baza relatiei: trezoreria neta = fluxurile de īncasari -
fluxurile de plati.
Documentele oficiale folosite pentru finalizarea īncheierii exercitiului financiar sunt situatiile financiare.
Pe baza acestora se asigura o imagine fidela, clara si completa a patrimoniului, a situatiei financiare cāt si a
rezultatului obtinut.
Situatiile financiare reprezinta documente contabile de sinteza prin care sunt comunicate informatii
comune necesare majoritatii utilizatorilor. Asa cum se arata īn Cadrul general IASC, aproape toti utilizatorii consuma
informatii pentru a lua decizii economice pentru:
a) a hotarī cānd sa cumpere, sa pastreze sau sa vānda o investitie de capital;
b) a evalua raspunderea sau gestiunea manageriala;
c) a evalua capacitatea īntreprinderii de a plati si de a oferi alte beneficii angajatilor sai;
d) a evalua garantiile pentru creditele acordate īntreprinderii;
e) a determina politicile de impozitare;
f) a determina profitul si dividendele ce pot fi distribuite;
g) a elabora si utiliza date statistice despre venitul national;
h) a reglementa activitatea īntreprinderilor.
Discutate prin prisma procesului de raportare financiara, ca parte componenta a acestuia, situatiile
financiare sunt alcatuite de regula din: bilant, contul de profit si pierdere, situatia modificarilor pozitiei financiare
(care pot fi prezentate īn diverse moduri, de exemplu ca situatie a fluxurilor de trezorerie sau situatie a fluxurilor de
fonduri), note explicative, alte situatii si alte materiale suplimentare care sunt parte integranta a situatiilor
financiare. Nu se includ rapoartele directorilor, declaratiile presedintelui, discutiile si analizele conducerii si
elementele similare care pot fi incluse īntr-un raport financiar anual.
Situatiile financiare īn formatia definita prin Cadrul contabil general IASC se aplica īntreprinderilor
comerciale si industriale din sectorul public si cel privat. Conceptual, reprezinta īntreprindere raportatoare acea
entitate contabila pentru care exista utilizatori de informatii, iar situatiile financiare constituie principala sursa de
informatii financiare.
Daca se face recurs la IAS 1 "Prezentarea situatiilor financiare", un set complet de situatii financiare
anuale include:
(a) bilantul;
(b) contul de profit si pierdere;
(c) o situatie care sa reflecte, dupa caz:
toate modificarile capitalului propriu; fie
modificarile capitalului propriu, altele decāt cele care rezulta din tranzactiile de capital cu
proprietarii si distribuirile catre proprietari;
(d) situatia fluxurilor de trezorerie (numerar);
(e) politicile contabile si notele explicative.
Directiva a IV-a a UE defineste situatiile financiare prin apelatia de conturi anuale care cuprind: bilantul,
contul de profit si pierdere si anexa sau notele la conturile anuale. Aceste documente trebuie sa constituie un tot
unitar.
Īn Programul de dezvoltare a contabilitatii din Romānia, situatiile financiare anuale cuprind: bilantul,
contul de profit si pierdere, situatia fluxurilor de trezorerie, situatia modificarilor capitalului propriu, politicile
contabile si notele explicative.
O rezolvare nuantata este reglementata prin Legea contabilitatii nr. 82/1991 care adopta sintagma de
raportari contabile anuale alcatuite dupa cum urmeaza:
Pentru persoanele juridice care aplica reglementarile contabile armonizate cu Directiva a IV-a a
Comunitatilor Economice Europene si cu Standardele Internationale de contabilitate, raportarile contabile anuale,
denumite īn contextul prezentei legi "Situatii financiare" , se compun din: bilant, cont de profit si pierdere, situatia
modificarilor capitalului propriu, situatia fluxurilor de trezorerie, politici contabile si note explicative.
Persoanele juridice care nu īndeplinesc criteriile stabilite pentru aplicarea reglementarilor armonizate
prevazute mai sus īntocmesc situatii financiare anuale simplificare, armonizate cu directivele europene, care se
compun din bilant, cont de profit si pierdere, politici contabile si note explicative.
Situatiile financiare anuale, pentru toate celelalte persoane cu exceptia celor mentionate mai sus se
compun din bilant si cont de profit si pierdere.
Societatile comerciale īncadrate prin reglementari speciale īn categoria microīntreprinderilor aplica reguli
contabile specifice, aprobate prin ordin al ministrului finantelor publice. Situatiile financiare anuale pentru
microīntreprinderi se compun di bilant si cont de profit si pierdere.
Situatiile financiare anuale sunt īnsotite īn toate cazurile, de raportul administratorilor.
Entitatile contabile au obligatia sa īntocmeasca raportari contabile anuale, precum si īn situatia fuziunii, divizarii sau
īncetarii potrivit legii a activitatii acestora.
Īntocmirea situatiilor financiare cu īntreaga lor formatie de documente de sinteza reprezinta un proces
complex de agregare a datelor īn vederea construirii indicatorilor economico - financiari privind situatia patrimoniului
si rezultatele obtinute. Derularea acestui proces se concretizeaza īntr-o suita de lucrari, dintre care unele cu caracter
preliminar, iar altele referitoare la redactarea sau completarea propriu-zisa a bilantului.
Lucrarile preliminare sunt denumite lucrari de īnchidere a exercitiului, fiind structurate astfel:
Stabilirea balantei conturilor īnainte de inventariere.
Inventarierea generala a patrimoniului.
Contabilitatea operatiilor de regularizare privind:
a) diferentele de inventar;
b) amortizarile;
c) provizioane pentru deprecieri;
d) provizioane pentru riscuri si cheltuieli;
e) diferentele de conversie si diferentele de curs valutar;
f) delimitarea īn timp a cheltuielilor si veniturilor.
Stabilirea balantei conturilor dupa inventariere.
Determinarea rezultatului exercitiului si distribuirea profitului sau finantarea
pierderii.
Redactarea bilantului contabil.
|
