Deontologia expertului contabil

Deontologia expertului contabil

Demersul deontologic al expertului contabil începe cu destinatarii expertizelor contabile si se finalizeaza cu scopul expertizelor contabile. Traseul dintre cele doua componente este guvernat de principiile etice fundamentale. Cunoasterea si respectarea normelor de comportament profesional constituie nu doar parte integranta a demersului deontologic al misiunilor de expertiza contabila, ci si punct de referinta în acceptarea mandatului.

Principiile etice fundamentale definite de Codul Etic National al Profesionistilor Contabili sunt opozabile ansamblului serviciilor oferite de catre profesionistii contabili, în cazul misiunilor de expertiza contabila, îmbracând particularitati specifice:

Independenta expertului contabil

Expertizele contabile pot fi efectuate numai de e 444c29e xperti contabili înscrisi în Tabloul Corpului Expertilor Contabili si Contabililor Autorizati din România care îndeplinesc conditiile de exercitare a profesiei ( au primit viza anuala de exercitare a profesiei contabile).

Tabloul Corpului este împartit în opt sectiuni , cuprinzând membrii Corpului, cu drept de a exercita profesia de expert contabil si contabil autorizat.

Membrii CECCAR care au dreptul de a efectua expertize contabile judiciare sunt reflectati în Sectiunile Tabloului CECCAR ( vezi tabel nr. 11)

Expertul contabil solicitat în efectuarea unei expertize contabile este obligat sa fie independent fata de partile interesate în expertiza, evitând orice situatie care ar presupune o lipsa de independenta sau o constrângere care ar putea sa-i impieteze integritatea si obiectivitatea. Independenta expertului contabil trebuie sa fie absoluta în cazul expertilor contabili numiti din oficiu de catre organele în drept si relativa în cazul expertilor contabili recomandati de parti sau în efectuarea de expertize contabile extrajudiciare. Independenta absoluta deriva din obligatia acestuia de a tine seama de toate cazurile de incompatibilitate, abtinere si recuzare prevazute de Codul de procedura civila si alte reglementari procedurale speciale, care sunt aceleasi cu cele privind judecatorii. Independenta relativa deriva doar din reglementarile profesiei contabile mai restrictive decât cele din reglementarea generala. La primirea fiecarei lucrari de expertiza contabila expertul contabil parcurge un examen de independenta si completeaza declaratia de independenta care însoteste lucrarea depusa la Corp în vederea efectuarii auditului de calitate. Independenta expertului contabil implica doua componente fundamentale :

i₁) Independenta de spirit ( de drept ) , adica acea stare de spirit care permite emiterea unei opinii fara a fi afectat de influente care compromit judecata profesionala si care permite individului sa actioneze cu integritate, sa-si exercite obiectivitatea si scepticismul profesional.

i₂) Independenta în aparenta (fapt) care consta în evitarea faptelor si a situatiilor care sunt atât de importante încât o terta parte informata si rezonabila, care cunoaste toate informatiile relevante, inclusiv masurile de protectie aplicate, ar concluziona în mod rezonabil ca integritatea, obiectivitatea sau scepticismul profesional al firmei sau al unui membru al echipei de certificare au fost compromise.

În activitatea practica se pot manifesta un ansamblu de circumstante sau asocieri de circumstante generatoare de amenintari la adresa conformitatii cu principiul independentei. Natura acestora si masurile de protectie cele mai adecvate sunt specifice fiecarei misiuni si combinatiilor pe care le genereaza asemanator unor modele matematice.

În functie de natura, distingem urmatoarele tipuri de amenintari:

a1) Amenintarea generata de interesul propriu apare atunci când profesionistul contabil sau un membru al familiei acestuia are un interes financiar[2] sau de alt gen;

a₂) Amenintarea generata de autoexaminare ( autocontrol ) poate aparea atunci când un rationament anterior trebuie sa fie reevaluat de catre profesionistul contabil responsabil de acel rationament;

a₃) Amenintarea generata de favorizare poate aparea atunci când un profesionist contabil promoveaza o pozitie sau o opinie pâna la un punct în care obiectivitatea sa poata fi compromisa;

a₄) Amenintarea generata de familiaritate poate aparea atunci când, în virtutea unei relatii strânse, un profesionist contabil simpatizeaza prea mult cu interesele altor parti;

a₅) Amenintarea generata de intimidare poate aparea atunci când un profesionist contabil poate fi împiedicat sa actioneze obiectiv prin intermediul unei amenintari, reale sau presupuse.

Pentru evitarea constrângerilor cu efecte nefavorabile asupra statutului expertului contabil si imaginii profesiei contabile , se adopta masuri de protectie ce pot fi grupate astfel:

Masuri de protectie împotriva amenintarilor care compromit conformitatea cu principiile etice fundamentale

Tabel nr.13

Competenta expertului contabil

Calitatea de expert contabil abilitat sa efectueze expertize contabile este reglementata. El trebuie sa se supuna regulilor Corpului privind formarea profesionala continua, actualizarea si testarea permanenta a cunostintelor pe care le poseda. Expertiza contabila are drept suport documentele primare si înregistrarea evenimentelor si tranzactiilor în contabilitate, expertului contabil revenindu-i obligatia profesionala de a avea disponibilitate profesionala fundamentata pe cunostinte solide si actualizate în domeniul economic si financiar-contabil. Competenta expertului contabil se impune din necesitatea apararii onoarei si independentei profesiei si organismului profesional precum si pentru a se conferi lucrarilor autoritatea stiintifico-profesionala asteptata de catre public.

Competenta expertului contabil are doua componente esentiale

a) Dobândirea competentei profesionale

Calitatea de expert contabil se dobândeste prin promovarea examenului de admitere[3], efectuarea unui stagiu profesional cu o durata de 3 ani si sustinerea unui examen de aptitudini profesionale.

b)    Mentinerea competentei profesionale

Mentinerea calitatii de expert contabil si contabil autorizat se realizeaza prin înscrierea în Tabloul Corpului si obtinerea vizei anuale de exercitare a profesiei. O importanta deosebita o reprezinta mentinerea competentei profesionale printr-un program de dezvoltare profesionala adecvat, respectând Norma profesionala nr. 38 si Programul National de Dezvoltare Profesionala Continua elaborate de CECCAR în conformitate cu Standardul International de Educatie IES7 emis de IFAC.

Norma Profesionala nr. 38 este stabilita în baza Standardului International de Educatie IES 7 , emis de Federatia Internationala a Contabililor , care prevede ca institutele membre trebuie sa implementeze o cerinta de Dezvoltare Profesionala Continua CPD ca o componenta integrala a statutului pe care profesionistul contabil în detine în economie si societate. Conceptul de Dezvoltare Profesionala Continua ca extensie a procesului educational, poate fi definit ca fiind o activitate de învatare relevanta, verificabila si masurabila; notiunea este asociata procesului de învatare pe viata. Procesul învatarii pe viata începe devreme si continua cu programul educational privind calificarea profesionala si cu programele de dezvoltare profesionala pe parcursul întregii cariere, al caror obiectiv fundamental consta în extinderea cunostintelor, abilitatilor, eticii si valorilor profesionale. Prin activitati de învatare se întelege: participarea la cursuri, seminarii, conferinte; module de autoînvatare sau instruiri organizate la locul de munca; lucrari profesionale sau cu caracter academic, publicate; lucrari profesionale sau cu caracter academic, publicate; participarea si munca depusa în cadrul comitetelor si comisiilor tehnice ale Corpului; predarea unui curs în domenii legate de responsabilitatile profesionale; studii formale legate de responsabilitatile profesionale; participarea ca vorbitor la conferinte sau discutii de grup; scrierea de articole, lucrari, carti; cercetari, inclusiv citirea unei literaturi sau jurnale profesionale pentru aplicarea în cadrul atributiilor profesionale; reexaminarea profesionala sau testarea formala.

Potrivit principiului fundamental al Competentei Profesionale, prevazut în Codul Etic National al Profesionistilor Contabili, expertul contabil are datoria continua de a mentine cunostintele si competentele profesionale la nivelul cerut, astfel încât, sa se asigure ca utilizatorii primesc avantajul unor servicii profesionale competente, bazate pe progresele curente înregistrate în practica si promovate în legislatie.

Caracteristicile unui mediu profesional aflat într-o permanenta schimbare transfera particularitati si asupra activitatii expertului contabil, acesta fiind expus unor provocari profesionale fara precedent. În timp ce exigentele lucrarilor de expertiza contabila au cunoscut o evolutie ascendenta, beneficiarii lucrarilor manifesta asteptari înalte, generatoare de competitii care consolideaza rolul si responsabilitatea expertilor contabili, determinând organismele profesionale care gestioneaza profesia contabila sa revizuiasca periodic politicile de dezvoltare profesionala continua.

Nevoia de informare si de învatare poate fi produsul consultarilor expertilor contabili cu mediul de afaceri sau cu alte medii profesionale. Masurarea activitatii de învatare poate fi exprimata în termeni de efort, în timp cheltuit sau în printr-o metoda de evaluare valida destinata masurarii competentei atinse sau dezvoltate, de catre o sursa competenta.

Competenta expertului contabil în cazul unei misiuni de expertiza contabila este o necesitate generata de factori precum:

a. Obligatia etica a expertului contabil de a fi impartial fata de oricare dintre parti si abilitatea de a-si exercita responsabilitatea în mod profesional;

b. Orice abatere de la principiul competentei profesionale produce consecinte nefavorabile asupra reputatiei profesiei în integritatea sa.

c. Cauzele aflate în diferite stadii de cercetare sunt extrem de complexe si prezinta particularitati de la o situatie la alta, neputându-se generaliza abordari , constatari sau concluzii.

d. Dispunerea unei expertize contabile de catre Organele abilitate se bazeaza într-o masura ridicata pe moralitatea profesionala si competenta expertului contabil.

Exista 3 modalitati de abordare a posibilitatilor de mentinere a competentelor profesionale:

M₁) Abordarea bazata pe informatii din exterior , prin stabilirea unei anumite cantitati de elemente ce trebuie învatate, car este considerata corespunzatoare pentru dezvoltarea si mentinerea competentei. Dovezile de verificare într-o asemenea abordare sunt valabile pentru profesionistii contabili angajati si constau în: materiale de predare; catalog de prezenta; formulare de înregistrare; evaluari independente care sa demonstreze ca o activitate de învatare a avut loc; confirmarea participarii din partea unui instructor , tutore sau alt organism profesional; confirmarea participarii într-un program intern din partea unui angajator.

M₂) Abordarea bazata pe informatii din interior, potrivit careia profesionistilor contabili li se cere sa demonstreze , prin intermediul rezultatelor, ca dezvolta si mentin competenta profesionala. Dovezile de verificare în aceasta abordare sunt valabile pentru profesionistii contabili membrii ai CECCAR si constau în: verificarea învatarii obtinute, evaluarea materialelor scrise sau publicate, evaluari ale rezultatelor învatarii, publicarea unui articol profesional sau a rezultatelor unui proiect de cercetari, reexaminarea periodica, specializari sau alte calificari, inspectii ale practicii independente, evaluari facute de alte corpuri profesionale din care mai face parte profesionistul contabil.

M₃) Abordarea combinata , prin care se îmbina în mod efectiv si eficient informatiile primite prin cele doua modalitati de abordare de mai sus, se fixeaza cantitatile de elemente de învatat cerute si se masoara rezultatele obtinute.

Cerintele de dezvoltare profesionala reglementate prin Norma profesionala nr. 38 se bazeaza pe o abordare combinata a sistemului de informatii provenite din interior si din exterior, pe baza hartilor de competenta si a planurilor de învatare ce se revizuiesc periodic. Obiectivul consta în actualizarea cunostintelor si omogenizarea comportamentului profesional al expertilor contabili. Prezentam alaturat domeniile privind dezvoltarea profesionala continua a membrilor CECCAR.

Structura Programului National de Dezvoltare[5] destinat membrilor CECCAR

Tabel nr.14

Mentinerea competentelor profesionale este un drept dar si o obligatie a membrilor CECCAR.

Obligatia vizeaza actualizarea si ameliorarea activitatii profesionale în conformitate cu cerintele deontologice, prin: parcurgerea unui minim de 120 ore de activitate sau unitati echivalente de dezvoltare profesionala într-o perioada de 3 ani, din care 60 de ore sau unitati echivalente sa fie verificabile; urmarirea si masurarea activitatilor de învatare în conformitate cu cerintele precedente; demonstrarea mentinerii si dezvoltarii competentelor relevante prin dovezi ale verificarii obiective, de catre o sursa autorizata, printr-o metoda de evaluare competenta; dezvoltarea continua a culturii generale si profesionale , singurele capabile sa-i consolideze discernamântul; acordare unei atentii substantiale fiecarei operatiuni sau situatii examinate, astfel încât opinia exprimata sa aiba fundamentare profesionala; exprimarea opiniei cu sinceritate si transparenta, chiar cu rezerve daca este cazul, fara retineri sau constrângeri; manifestarea libertatilor de gândire si actiune; protejarea profesiei prin respectarea principiului independentei.

Dreptul priveste oportunitatea de actualizare si formare eficienta, cu garantarea calitatii serviciilor prestate de terti.

Dezvoltarea profesionala continua nu ofera ea însasi asigurarea faptului ca toti expertii contabili ofera servicii profesionale de înalta calitate, fiind necesara si aplicarea cunostintelor pe baza unui rationament profesional si a unei atitudini obiective. Totodata, expertul contabil trebuie sa se conformeze normelor tehnice si profesionale aplicabile misiunii de expertiza contabila.

Prin urmare, expertul contabil, asemenea tuturor profesionistilor contabili, are datoria permanenta de a-si mentine cunostintele si aptitudinile profesionale la nivelul necesar pentru a se asigura ca un client sau un angajator primeste servicii profesionale competente , bazate pe ultimele evolutii din practica, legislatie si tehnica. El trebuie sa actioneze cu prudenta si în conformitate cu standardele tehnice si profesionale aplicabile în furnizarea de servicii profesionale, rationamentul sau profesional fiind fundamentat pe baze solide.

Calitatea expertizelor contabile

Expertul contabil trebuie sa efectueze expertizele contabile pentru care a fost solicitat si pe care le-a acceptat cu constiinciozitate , devotament , corectitudine si impartialitate.

Expertizele contabile constituie mijloace de proba stiintifica, în elaborarea lor expertul contabil fiind obligat sa se raporteze la stiinta contabilitatii. Concluziile expertizei trebuie sa fie fundamentate numai pe baza documentelor care atesta evenimente si tranzactii care trebuie sa faca obiectul recunoasterilor, evaluarilor, clasificarilor si prezentarilor contabile. Asigurarea calitatii expertizelor contabile judiciare presupune respectarea si aplicarea principiilor contabilitatii si a normelor profesionale elaborate de CECCAR privind exercitarea calitatii de expert contabil si efectuarea lucrarilor de expertiza contabila. Calitatea expertizelor contabile poate fi observata mai degraba ca o consecinta a competentei profesionale si a independentei expertului contabil decât ca un principiu deontologic de sine statator. Pentru asigurarea calitatii expertizelor contabile, expertii contabili solicitati pentru efectuarea acestora sunt obligati sa aplice principiile contabilitatii si normele profesionale de referinta elaborate de CECCAR.

Raportul de expertiza contabila exprima un aport ridicat al indicelui contributiv personal expertului contabil, fiind o consecinta a competentei profesionale si a independentei expertului contabil. Caracterul sau stiintific se evidentiaza pe doua paliere:

P₁) Palierul individual, concret, al fiecarei lucrari de expertiza contabila judiciara. Pe acest palier, aprecierea calitatii expertizelor contabile judiciare se face de catre utilizatorii rapoartelor. Acestia pot sau nu sa tina cont de constatarile si concluziile raportului de expertiza contabila judiciara, aceasta constituind o proba administrata alaturi de un ansamblu de probe. O consecinta a calitatii necorespunzatoare a Raportului de expertiza contabila judiciara este neluarea în considerare de catre organele judiciare.

P₂) Palierul de ansamblu al serviciilor prestate de profesionistii contabili. Pe acest palier se deruleaza auditul de calitate , centrat pe aprecierea modului de aplicare a normelor profesionale.

Auditul de calitate are drept referinta standardele profesionale emise de Corp pentru fiecare natura de serviciu profesional prestat, regulile si normele profesionale în vigoare în momentul exercitarii misiunilor si uzantele profesionale.

În efectuarea lucrarilor de expertiza contabila judiciara, expertii contabili, au obligatia sa respecte si sa aplice prevederile Standardului profesional nr. 35/2000 aprobat prin Hotarârea Consiliului superior al Corpului Expertilor Contabili si Contabililor Autorizati din România nr. 01/42 din 11 august 2001, cu modificarile si completarile ulterioare, si sa prezinte rapoartele de expertiza, precum si opiniile separate ale expertilor-parte, pentru a fi supuse auditului de calitate. În acest sens, auditorii de calitate[9] au urmatoarele atributii:

a) auditarea lucrarilor de expertiza contabila judiciara înainte de depunerea acestora la organele care le-au solicitat;

b) întocmirea referatelor de verificare tehnico-profesionala asupra lucrarilor de expertiza contabila aflate pe rol la comisiile de disciplina ale Corpului, la cererea acestor comisii;

c) elaborarea documentelor de evidenta a activitatilor desfasurate si raportarea.

Demersul parcurs de auditorii de calitate în exercitarea activitatii de auditare a raportelor de expertiza contabila judiciara vizeaza:

1. Studierea raportului de expertiza contabila, urmarind daca:

- în elaborarea lucrarii, expertii contabili autori au respectat în totalitate prevederile Standardului profesional nr. 35/2000;

- obiectivele stabilite au fost tratate corespunzator, iar raspunsurile date au fost sustinute prin acte si documente care au legatura cu cauza;

- autorii lucrarii nu s-au îndepartat de stiinta contabilitatii, procedând la încadrari juridice ale faptelor sau la efectuarea de lucrari si operatiuni care presupun alte cunostinte decât cele contabile;

- autorii lucrarii au respectat prevederile Codului etic national al profesionistilor contabili;

2. Analiza opiniilor separate ale expertilor contabili - consilieri ai partilor, urmarind aceleasi obiective ca în cazul raportului de expertiza;

3. Verificarea starii de independenta a expertului contabil în raport cu cauza si mandatul primit pe baza declaratiei date pe propria raspundere si semnate de catre expertul contabil; declaratia se apostileaza de catre auditorul de calitate cu mentiunea "data în fata noastra".

Prezentam alaturat modelul Declaratiei privind verificarea starii de independenta în cazul misiunii de expertiza contabila:

Modelul Declaratiei privind verificarea starii de independenta în cazul misiunii de expertiza contabila

Tabel nr. 15

Constatarile si observatiile auditorului de calitate se înscriu într-un referat privind auditarea modului de respectare a normelor profesionale. Prezentam alaturat modelul referatului privind auditarea modului de respectare a normelor profesionale.

Modelul referatului privind auditarea modului de respectare a normelor profesionale

Tabel nr.16

Folosind exclusiv legea, stiinta contabilitatii, standardele si normele profesionale, auditorul de calitate le solicita autorilor lucrarilor de expertiza contabila sa le revada în functie de observatiile facute si va proceda astfel:

a) daca nu sunt observatii sau daca lucrarile sunt refacute, auditorul de calitate aplica pe prima pagina a lucrarilor analizate stampila dreptunghiulara de auditare, semnatura si stampila filialei;

b) daca lucrarile nu sunt refacute, auditorul de calitate ataseaza la lucrarea analizata referatul (exemplarul original) cuprinzând observatiile sale pentru informare si o înainteaza organului care a solicitat-o, pentru luarea unei decizii.

Misiunea de baza a auditorului de calitate consta în verificarea modului de respectare a normelor profesionale privind exercitarea profesiei de expert contabil si contabil autorizat, a Codului etic national al profesionistilor contabili, precum si a reglementarilor interne ale Corpului.

Modelul Registrului de evidenta a lucrarilor de expertiza contabila

Tabel nr. 17

Periodic, cu ocazia auditului efectuat asupra cabinetului fiecare misiune de audit de calitate cuprinde 3 faze complementare: audit structural, audit tehnic si audit de conformitate. Auditul de calitate se efectueaza conform ghidului aprobat de Consiliul superior al Corpului:

a. Auditul structural consta într-un diagnostic de organizare a cabinetului în scopul aprecierii daca modul de organizare asigura îndeplinirea de misiuni conform normelor, regulilor si uzantelor profesionale, emise sau recunoscute de Corp, evidentiind lipsurile în ceea ce priveste metodele si procedurile existente în cabinet, existenta logisticii si a standardelor si normelor profesionale specifice fiecarei misiuni, conform obiectului de activitate al cabinetului;

b. Auditul tehnic consta în examinarea unui numar de dosare de lucru si permite aprecierea calitatii metodelor efectiv puse în lucru de cabinet. Alegerea dosarelor se face pe baza concluziilor si informatiilor rezultate din auditul structural. Auditul tehnic se face prin referire la standardele profesionale emise de Corp, la normele si regulile în vigoare, precum si la uzantele profesionale. Dosarele de lucru au rolul de a asigura:

Modalitatea de îndeplinire a lucrarilor executate si controlul acestora.

Regasirea informatiilor pe care în mod frecvent trebuie sa le prezinte clientului sau angajatorului.

Mijlocul eficace de cunoastere a entitatii cercetate.

Buna predare partiala sau totala a misiunii atunci când apar noi colaboratori pe parcursul executarii acesteia.

Ameliorarea calitatii interventiilor ulterioare, în masura în care elementele pe care le contin descrierea entitatii, dificultatile întâlnite, etc. permit completarea sau realizarea programului de lucru.

Elementele de proba ale realizarii diligentelor profesionale, ale întinderii lucrarilor si ale concluziilor la care s-a ajuns.

Exemplificam faptul ca dosarul de lucru în cazul unei misiuni de expertiza contabila judiciara trebuie sa contina: Încheierea de sedinta prin care s-a dispus numirea expertului si obiectivele expertizei contabile; dovada citarii partilor; eventuale corespondente purtate în conformitate cu reglementarile procedurale; planul de lucru; bugetul de timp; decontul de cheltuieli care justifica onorariul; raportul de expertiza contabila cu viza organismului profesional si purtând numarul de înregistrare al Biroului local de expertize de pe lânga Tribunalul teritorial, alte documente considerate ca relevante în dovedirea calitatii lucrarii. Dosarele de lucru în cazul expertizei contabile extrajudiciare cuprind: Contractul de prestari servicii, anexele, actele aditionale si corespondenta legata de acestea; Documentele ce justifica interventiile întreprinse pe lânga client pentru obtinerea informatiilor si documentelor necesare îndeplinirii misiunii; Informatiile si datele - documentele - primite e la clienti; Documentele elaborate de profesionistul contabil; Elementele administrative proprii realizarii misiunii ( bugetul, urmarirea bugetului de timp, programele individuale, facturarea serviciilor, etc.).

Dosarul de lucru cuprinde doar elementele semnificative ale îndeplinirii misiunii si nu este un scop în sine.

c. Auditul de conformitate consta în verificarea modului în care cabinetul îsi îndeplineste obligatiile de membru cu privire la formarea si dezvoltarea profesionala, depunerea declaratiilor anuale, plata obligatiilor financiare, aspecte etice etc.

Asemeni tuturor profesionistilor contabili, expertul contabil are obligatia legala si profesionala de a-si îndeplini sarcinile profesionale cu respectarea normele tehnice si profesionale relevante. Profesionistii contabili au datoria de a executa cu grija si abilitate instructiunile clientului sau patronului în masura în care sunt compatibile cu cerintele de integritate, obiectivitate si, în cazul liber - profesionistilor contabili, cu independenta. În plus, ei trebuie sa se conformeze cu normele profesionale si tehnice emise de IFAC, IASB, CECCAR, CAFR si legislatia relevanta.

Secretul profesional si confidentialitatea expertului contabil

Profesionistul contabil trebuie sa respecte confidentialitatea informatiilor dobândite ca urmare a unei relatii profesionale sau de afaceri si nu trebuie sa divulge astfel de informatii unei terte parti fara o autorizatie specifica , cu exceptia cazului în care exista un drept sau o obligatie legala sau profesionala de a dezvalui aceste informatii. Informatiile confidentiale obtinute în cadrul unei relatii profesionale sau de afaceri nu trebuie utilizate în avantajul personal al profesionistului contabil sau al unor terte parti.

Prin natura activitatilor desfasurate si a rolului pe care îl detine în cadrul economiei, expertul contabil , asemenea întregii mase de profesionisti contabili, este un considerat "un confident în societate".

Potrivit prevederilor Codului Etic National al Profesionistilor Contabili, expertul contabil trebuie sa respecte secretul si caracterul confidential al informatiilor la care a avut acces si de care a luat cunostinta cu ocazia efectuarii expertizelor contabile , abtinându-se de la divulgarea lor catre terti, cu exceptia cazurilor în care a fost autorizat expres în acest scop sau daca are obligatia legala sau profesionala în acest sens. Expertul contabil numit din oficiu sau la recomandarea partilor este obligat :

- Sa nu prezinte mai mult decât i se cere. El trebuie sa se refere în lucrarea sa numai la acele evenimente si tranzactii probate cu documente justificative si/sau evidentieri contabile care au o legatura cauzala cu obiectivele (întrebarile) care au fost formulate de organele în drept, care a dispus expertiza contabila.

- Sa se abtina de la divulgarea continutului raportului de expertiza contabila judiciara si a concluziilor sale direct partilor implicate în actul justitiar. Expertul contabil trebuie sa depuna raportul sau la organul în drept care a dispus expertiza contabila, de unde cei interesati îl pot consulta în conditiile legii.

- Sa se abtina de la contactarea partilor implicate în actul justitiar, în afara procedurilor prevazute de lege. Astfel, în cazul proceselor civile, daca este nevoie de o lucrare la fata locului, aceasta nu poate fi facuta decât dupa citarea partilor cu confirmare de primire, indicând-se zilele si orele când încep si se continua lucrarile expertizei contabile. În cauzele de natura penala expertul contabil poate lua legatura cu învinuitii sau inculpatii numai cu încuviintarea organului de cercetare penala sau judecatoreasca, în conditiile stabilite de acestia. Informatiile si explicatiile primite de expertul contabil în contactele sale cu partile implicate în actul justitiar trebuie sa ramâna confidentiale.

Expertul contabil, asemenea tuturor profesionistilor contabili, este colaboratorul situat la cel mai înalt nivel, întrucât întreaga sa activitate cade sub incidenta interesului public; faptele ce se subordoneaza secretului profesional au o arie de întindere larga, ce include nu doar informatiile privind clientii, ci si pe cele ce privesc lucrarile executate. Profesionistul contabil nu trebuie sa dezminta sau sa confirme faptele care îl privesc pe clientul sau, chiar daca acestea sunt cunoscute de public. Pastrarea secretului profesional este caracteristica esentiala a profesiilor exercitate în mod independent, organizate si responsabile , expertul contabil aflându-se alaturi de avocati, medici, notari, printre confidentii societatii. Deosebirea este ca, utilizatorii informatiilor rezultate în urma serviciilor contabile si asociate acestora sunt mult mai numerosi , iar asteptarile sunt tot mai ridicate. Informatiile aflate în gestiunea portofoliului de servicii financiar-contabile, inclusiv expertiza contabila, nu se dezvaluie neconditionat nici unui utilizator - chiar organ de ancheta fiind, sau de cercetare - decât în cazurile prevazute în mod expres de lege si la solicitare în mod oficial.

În cazul expertizelor contabile judiciare , expertul contabil trebuie sa se conformeze neconditionat reglementarilor procedurale civile si penale. Desi Codul de procedura civila si Codul de procedura penala nu reglementeaza în mod expres obligatia confidentialitatii sau secretului profesional, organele de cercetare abilitate sunt cele care stabilesc obiectivele expertizei contabile judiciare. Se poate desprinde de aici concluzia ca expertul contabil nu trebuie sa spuna mai mult decât i se cere. Codul de procedura penala, chiar restrictioneaza accesul expertului contabil , în special cel numit din oficiu, la anumite documente ( cum ar fi declaratiile martorilor, de exemplu ).

În situatia în care materialul documentar este insuficient, expertul contabil judiciar este obligat sa solicite organului abilitat , dispunerea completarii probelor necesare, fie prin depunere la dosar, fie prin consultare la sediul partii. Nu este deontologic ca un expert contabil sa ataseze Raportului de expertiza contabila, documente probante în favoarea vreunei parti procesuale.

Standardul profesional nr. 35 mentioneaza de asemenea, ca facând parte din ansamblul principiilor etice fundamentale opozabile exercitarii misiunii de expertiza contabila, principiul acceptarii expertizelor contabile precum si principiul responsabilitatii expertizelor (contabile în general si contabile judiciare în particular).