IAS 17 LEASING

IAS 17 LEASING

Scopul principal al IAS 17 il constituie definirea si prezentarea informatiilor referitoare la operatiunile de leasing financiar. Operatiunile de leasing financiar sunt un exemplu specific al contabilitatii bazata pe principiul prevalentei economicului asupra formei juridice a tranzactiilor. Operatiunile de leasing financiar constituie, in esenta, achizitionarea unui activ utilizand un imprumut garantat cu respectivul activ.

Sa consideram urmatoarele exemple:

Exemplul 1

Atat societatea A, cat si societatea B au un imprumut curent in valoare de 50.000 milioane lei, iar capitalul si rezervele au o valoare de 100.000 milioane lei.

Societatea A imprumuta 100.000 milioane lei de la banca, imprumut pe care il utilizeaza pentru a achizitiona o cladire. Banca solicita o ipoteca asupra proprietatii pentru a asigura imprumutul. Rata dobanzii pentru imprumut este de 70% iar rambursarea acestuia se va face in 10 ani, platindu-se 70.350 milioane lei la sfarsitul fiecarui an, inclusiv dobanda.

Societatea B devine parte intr-un contract de leasing financiar, alaturi de o banca, pentru o cladire. Societatea se angajeaza prin contract sa plateasca rate in valoare de 70.350 milioane lei pe parcursul a 10 ani, avand optiunea de a cumpara respectiva cladire, la sfarsitul celor 10 ani, pentru suma de 1.000 lei.

Ca substanta, cele doua tranzactii sunt identice.

Daca societatea B nu recunoaste activul in valoare de 100.000 mil. lei si datoria in valoare de 100.000 mil. lei, atunci bilanturile celor doua societati vor fi diferentiate. Pe baza acestei presupuneri, ratele de indatorare vor fi (Imprumuturi totale / Capital total + Imprumuturi totale):

Societatea A 60%
Societatea B 33%

Din punctul de vedere al bancii, se poate considera ca rata de indatorare de 60% este ridicata si banca poate refuza acordarea in continuare a creditelor catre societatea A dar, datorita faptului ca societatea 13413o1422n B pare sa aiba o rata de indatorare foarte mica, banca poate fi tentata sa acorde creditul acesteia din urma.

Prin modificarea formei tranzactiei cu banca, prin contractarea, mai degraba, a unui leasing decat a unui imprumut, societatea B a imprumutat 100.000 milioane lei fara a evidentia impactul asupra ratei sale de indatorare. IAS 17 va obliga societatea B sa prezinte informatiile referitoare la activ si la imprumut in acelasi fel ca si societatea A, care contabilizeaza tranzactia conform principiului de prevalenta a economicului asupra juridicului.

Ce este acela un leasing?

In termeni simpli, operatiunea de leasing presupune o serie de plati efectuate de catre o societate in schimbul utilizarii unui activ. Leasing-ul include contracte de inchiriere. Acest lucru este foarte important, avand in vedere ca IAS 17 trebuie aplicat chiar si in cazul tranzactiilor care nu sunt recunoscute in mod clar ca fiind contracte de leasing, dar au substanta unui contract de leasing.

IAS 17 identifica doua tipuri de leasing: financiar, care constituie, de fapt, exceptia, si orice alta operatiune de leasing denumita leasing operational. Prin urmare, administratorii unei societati vor aplica IAS 17 pentru a putea determina daca o serie de plati efectuate de societate in schimbul utilizarii unui bun reprezinta un leasing financiar (care are substanta unui imprumut si a unui activ achizitionat cu ajutorul respectivului imprumut, activul garantand imprumutul).

Leasing financiar

Conform IAS 17, "Leasingul financiar este operatiunea de leasing care transfera, in mare masura, toate riscurile si avantajele aferente dreptului de proprietate asupra bunului. Titlul de proprietate poate fi, sau nu, transferat, in cele din urma". IAS furnizeaza unele exemple de indicatii care pot sugera clasificarea unui leasing ca fiind leasing financiar, dar acestea sunt exemple; singurul test pentru clasificare mentionat de IAS este cel citat mai sus.

In exemplul 1 de mai sus, substanta tranzactiei efectuate de societatea B este clara - avem de-a face cu un leasing financiar. Aceste cazuri nu sunt, totusi, atat de clare in practica, dupa cum ne arata exemplul de mai jos:

Un vehicul are o durata de exploatare determinata de numarul de kilometrii parcursi. Valoarea justa a vehiculului este de 40.000 milioane lei. El parcurge, in mod obisnuit, 100.000 km inainte de a fi casat. Se ia in considerare un anumit aspect al contractului, si anume cumulul de km pentru care vehiculul a fost inchiriat de locatar, care este:

a.      30.000 km.

b.      50.000 km.

c.      75.000 km.

La punctele a) si b) se poate spune ca nu au fost transferate in mod substantial avantajele. In cazul c), acest lucru este mai putin evident, dar se poate argumenta ca procentul de 75% poate fi considerat substantial.

Contractul mai prevede, de asemenea, ca in cazul a) avem un leasing financiar, iar in cazul c) un leasing operational. Aceste declaratii sunt nerelevante deoarece au doar forma legala si nu substanta economica.

Ambele contracte de la cazurile a) si b) au optiuni de cumparare exercitabile de catre locatar. Acest lucru pare sa satisfaca problema transferarii riscurilor si avantajelor. Cazul a) stabileste un pret de 20.000 milioane lei, iar cazul b) un pret de 30 milioane lei. Este foarte probabil ca in cazul a) societatea sa achizitioneze activul la sfarsitul termenului de leasing, probabilitate neexistenta in cazul b). Cazul a) poate fi considerat un leasing financiar.

In fine, in cazul c), locatorul accepta sa repare, sa intretina si sa furnizeze un alt vehicul in cazul in care cel existent se va defecta. Locatorul are, de asemenea, dreptul ca in orice moment sa inlocuiasca activul cu unul similar, daca ofera indicatii stricte ca va face acest lucru. Acest lucru face mai putin probabila clasificarea cazului c) in categoria leasing-ului financiar.

Concluzia exemplului de mai sus este aceea ca toti termenii unui contract de leasing trebuie luati in considerare impreuna. Este, prin urmare, o problema de rationament profesional atat pentru administratorii locatarului, cat si pentru cei ai locatorului. Trebuie retinut ca este posibila contabilizarea operatiunii de leasing drept leasing operational de catre una din partile contractante, respectiv drept leasing financiar de cealalta parte contractanta.

Leasing operational

Leasingul operational este orice operatiune de leasing (sau orice contract care, ca substanta, este considerat leasing) care nu este clasificata drept leasing financiar.

Contabilizarea operatiunii de leasing financiar - Locatarul

Odata ce a fost solutionata cea mai dificila parte a aplicarii IAS 17, si anume "avem sau nu de-a face cu un leasing financiar?", ramane problema contabilizarii operatiunii de leasing financiar.

Partea cea mai dificila o constituie identificarea valorii activului si datoriei la inceputul operatiunii de leasing. Valoarea activului poate fi mai mare decat valoarea datoriei, deoarece paragraful 16 din IAS 17 cere societatilor sa capitalizeze in valoarea activului anumite alte costuri.

Ignorand aceste alte costuri, activul si datoria vor avea aceeasi valoare la inceputul operatiunii de leasing. Valoarea datoriei in acest caz se determina pornind de la valoarea activului. Paragraful 12 din IAS 17 afirma ca valoarea initiala a activului este egala cu cea mai mica valoare dintre:

i.        valoarea justa a activului; si

ii.       "valoarea actualizata a platilor minime de leasing".

Conceptul "valorii juste " este acoperit de prezentarea asupra IAS 16.

Platile minime de leasing sunt definite de paragraful 3 din IAS 17. Acestea exclud chiriile contingente (parte a platii de leasing a carei stabilire depinde de un eveniment, altul decat trecerea timpului), dar includ orice plata datorata de locatar pentru valoarea reziduala garantata. Daca locatarul are o optiune de cumparare a activului la un pret la care este aproape sigur ca optiunea va fi exercitata, atunci aceasta valoare este inclusa in platile minime de leasing drept valoare reziduala garantata.

Exemplul 2

O societate inchiriaza in regim de leasing o masina pe o perioada de 5 ani, efectuand 5 plati in valoare de 40 milioane lei anual, platibili la sfarsitul fiecarui an. Termenul de leasing este de la 31 decembrie 1990 pana la 31 decembrie 1994.

In platile de leasing este inclusa o suma de 5 milioane lei anual, pentru intretinerea masinii. Suma recompenseaza valoarea platita de catre locator.

Daca prin utilizarea anuala a masinii se depasesc 30.000 km, se datoreaza o plata ulterioara de leasing in valoare de 3.000 lei per km in plus.

La sfarsitul leasing-ului, locatarul va cumpara masina la un pret de 80 milioane lei, platibili la un an dupa ce va fi efectuata ultima plata de leasing (31 decembrie 1995).

Rata dobanzii este de 70%.

Valoarea justa a activului este de 50 milioane lei.

Primele doua clauze cumulate conduc la o plata de leasing pentru respectivul activ (excluzand costurile altor servicii) in valoare de 35 milioane lei (40m - 5m) anual; pentru 5 ani = 175 milioane lei. Daca se adauga si clauza cu nr. 4 - 80 milioane lei - se obtine un total de 255 milioane lei, ceea ce reprezinta valoarea unei plati minime de leasing.

Sumele prevazute de clauza cu nr. 3 nu sunt incluse in valoarea platilor minime de leasing, deoarece depind de utilizarea masinii la cote ridicate.

In vederea calcularii valorii actualizate a platilor, fiecare flux de numerar este diminuat cu (1+rata de actualizare, in acest caz rata dobanzii) la puterea n, unde n = numarul de ani care au trecut.

Astfel, activul si datoria sunt recunoscute la 49.79 m Lei (ceea ce inseamna mai putin decat valoarea justa a activului)

Suplimentar, au fost suportate costuri aferente intocmirii contractului de 1 m Lei

Paragraful 17 din IAS 17 cere ca platile minime de leasing sa fie impartite intre plata pricipalului si plata dobanzii, iar partea de dobanda sa fie calculata in asa fel incat rata dobanzii aplicabila soldului nerambursat sa fie constanta pentru fiecare an.

Daca valoarea initiala a activului este stabilita (ca mai sus) utilizand valoarea actualizata a platilor minime de leasing, atunci rata periodica a dobanzii este rata de actualizare utilizata pentru calcularea valorii actualizate. In caz contrar, si daca valoarea justa a activului a fost utilizata, atunci rata dobanzii va trebui sa fie calculata. Acest lucru se poate face foarte usor utilizand o foaie de calcul in genul celor din Excel.

Inregistrarile contabile vor fi:

DB Cheltuieli privind dobanzile (666) B
DB Leasing (167) E
CR Conturi la banci in lei (5121) C

Conform IAS 16, activul trebuie amortizat pe parcursul contractului de leasing (sau de-a lungul duratei de viata a activului, daca este aproape sigur ca locatarul va deveni proprietarul activului).

Contabilitatea contractelor de leasing financiar - Locatorul

Locatorului i se aplica aceleasi reguli ca si locatarului. Locatarul a calculat valoarea activului ca fiind cea mai mica dintre valoarea justa si valoarea actualizata a platilor minime de leasing.

In cazul locatorului, activul (in cazul de fata un debitor) este evaluat la "valoarea investitiei nete in contractul de leasing"- care este egala cu:

Platile minime de leasing

PLUS Valoarea reziduala negarantata

MINUS Dobanda neprimita

Primul punct important de retinut este acela ca platile minime de leasing nu sunt intotdeauna aceleasi pentru locatar si locator. Totusi, acest lucru nu se intampla prea des. Aceasta se intampla cand, in exemplul de mai sus, cei 80 m lei din clauza 4 nu sunt garantati de locatar, ci de o terta parte. In acest caz, platile minime de leasing pentru locatar, din exemplul anterior, vor fi de 175 m Lei, iar pentru locator vor fi de 255 m Lei.

Valoarea reziduala negarantata este egala cu zero exemplul de mai sus. O valoare reziduala negarantata apare atunci cand nu se specifica in contract ca titlul de proprietate trece la locatar sau la o terta parte (care nu are nici un fel de legatura cu locatorul), sau atunci cand locatarul sau o terta parte (care nu are nici un fel de legatura cu locatorul) nu dispune de o optiune de cumparare la un pret atat de scazut incat exercitarea optiunii sa fie aproape sigura. In aproape toate circumstantele locatorul va cunoaste valoarea reziduala negarantata.

Scaderea dobanzii neprimite este similara cu actualizarea facuta in cazul locatarului. Totusi, locatorul va stii valoarea dobanzii adaugata la platile de leasing.

In aproape toate cazurile investitia neta in leasing va fi egala cu pretul platit de locator pentru activ. In cazul unui producator sau al unui comerciant, investitia neta in leasing va fi crescuta cu profitul din vanzari (a se vedea mai departe).

In cazul de mai sus in care locatarul garanteaza un pret final de cumparare, platile efectuate locatorului vor stinge creantele din leasing ale acestuia si vor plati toate cheltuielile cu dobanda.

In cazul in care exista o valoare reziduala negarantata, la sfarsitul duratei contractului de leasing contul debitorului va ramane cu un sold. Exemplul de mai sus considerati-l in lipsa clauzei cu nr. 4.

Exemplul 3 - Contabilitatea locatorului

societate inchiriaza in regim de leasing o masina pe o perioada de 5 ani, efectuand 5 plati in valoare de 40 milioane lei anual, platibili la sfarsitul fiecarui an. Durata contractului de leasing este de la 31 decembrie 1990 pana la 31 decembrie 1994.

In platile de leasing este inclusa o suma de 5 milioane lei anual, pentru intretinerea masinii. Suma recompenseaza valoarea platita de catre locator.

Daca prin utilizarea anuala a masinii se depasesc 30.000 km anual, se datoreaza o plata ulterioara de leasing in valoare de 3.000 lei per km in plus.

Se renunta la aceasta clauza.

Rata dobanzii este de 70%.

Valoarea justa a activului este de 50 milioane lei.

Locatorul a platit pentru activ 47 milioane lei.

Locatorul a efectuat cateva calcule care sa-i permita intocmirea unui proiect de contract.

Dupa cum vedeti, locatorul stie care este investitia neta in contractul de leasing, care sunt cheltuielile cu dobanzile si elementele de rambursare a capitalului, cat si care este valoarea reziduala. Acesta va fi cazul aproape intotdeauna, avand in vedere ca locatorul stabileste termenii contractului de leasing.

Inregistrarile contabile vor fi:

Db Creante din leasing (267?) 47

Cr Conturi la banci in lei (5121) 47

Anual

Db Conturi la banci in lei (5121) D

Cr Creante din leasing (267?) F

Cr Venituri din dobanzi (766) C

La sfarsit, va ramane un sold de 7,40 m Lei, reprezentand partea din activ care nu a fost consumata de locator. Cu exceptia efectuarii oricaror ajustari necesare pentru depreciere, tratamentul acestui sold nu este discutat in IAS 17.

Leasing-urile financiare ale producatorilor sau ale comerciantilor

Diferenta este aplicabila doar locatorului. Locatorul va adauga un profit valorii investitiei nete in contractul de leasing. In exemplul de mai sus locatorul ar fi putut cumpara masina pentru 40 m Lei si sa adauge un profit de 7 m Lei.

Este posibil sa creasca profitul si sa scada dobanda. Intr-o recalculare a exemplului de mai sus, pretul de vanzare a crescut cu 10 m lei si rata dobanzii a scazut de la 70% la 56%.

In acest caz paragraful 34 din IAS 17 cere amanarea profitului de 10 m Lei pe parcursul perioadei de leasing.

Contabilitatea contractelor de leasing operational

Avand in vedere ca este bine explicata in IAS 17, prezentarea nu va mai acoperi acest domeniu. In plus, exista si SIC 15 care discuta despre stimulentele oferite prin contractele de leasing operational. SIC 15 cere locatarului si locatorului sa capitalizeze stimulentele si sa le recunoasca pe parcursul duratei contractului de leasing.

Care este utilitatea contractelor de leasing financiar

Din cauza IAS 17, societatile nu pot utiliza leasingul financiar pentru a ascunde imprumuturile. Exista alte doua avantaje.

Fiscal - Legea va determina care dintre cele doua parti ale tranzactiei va beneficia de deducerea amortizarii fiscale. Cea care va deduce amortizarea fiscala s-ar putea sa nu fie aceeasi societate care deduce amortizarea contabila in contul sau de profit si pierdere.

Pentru a intelege acest lucru este important sa intelegem ca in IAS, tratamentul fiscal al tranzactiilor este separat de tratamentul contabil. In IAS se utilizeaza estimarile si rationamentul profesional pentru a calcula cifrele contabile. Astfel, in cazul leasingului, este o problema de rationament profesional al administratorilor ambelor parti, pentru a decide daca contractul de leasing este financiar sau operational, fara a tine cont de tratamentul fiscal.

Astfel, este posibil sa se aranjeze un contract de leasing pentru a avea deducerile de impozit la societatea care are profituri mari, mai degraba decat la cealalta parte care ar putea sa nu aiba venituri impozabile.

Garantie - In primul exemplu, ambele societati (a si b) au avut in final imprumuturi garantate cu activul respectiv. Totusi garantia asupra activului, pentru societatea A, nu este la fel de puternica ca in cazul societatii B, unde proprietarul legal al activului este societatea creditoare. Daca societatile nu-si ramburseaza imprumuturile, banca cu leasingul isi va cere pur si simplu proprietatea inapoi, iar banca cu imprumutul va trebui sa inceapa procedurile legale pentru a dovedi si a executa garantia.

Prezentare de informatii

Cerintele de prezentare sunt expuse cu suficienta claritate in IAS 17. Partea care ar putea fi mai putin clara este reconcilierea dintre valoarea bruta a investitiei in leasing si valoarea actualizata a platilor minime de leasing pentru locator, ca si reconcilierea intre valoarea totala si valoarea actualizata a platilor minime de leasing. Aceasta prezentare va fi facuta, in mod normal, in felul urmator:

Investitia bruta in leasing (pentru locator) x

(sau valoarea totala minima a platilor de leasing pentru locatar)

Cheltuieli financiare nerealizate (y)

Valoarea actualizata a platilor minime de leasing z

In mod normal, cheltuielile financiare nerealizate sunt cheltuielile cu dobanda adaugate de catre locator, sau, in cazul locatarului, diferenta intre x si z de mai sus