INFORMATII CONTABILE DE FURNIZAT IN ECONOMIILE HIPERINFLATIONISTE

INFORMAŢII CONTABILE DE FURNIZAT ĪN ECONOMIILE HIPERINFLAŢIONISTE

Raportarea financiara īn economiile hiperinflationiste

Conditiile aplicarii standardului IAS 29

Retratarea contului de profit si pierdere.

Contabilitatea de inflatie īn diferite tari.

Raportarea financiara īn economiile hiperinflationiste

Puterea de cumparare a banilor scade pe masura ce nivelul general al preturilor bunurilor si serviciilor creste. Īntr-un mediu inflationist, puterea generala de cumparare a banilor si nivelul general al preturilor sunt independente.

Īn cele mai multe tari, situatiile financiare neajustate la inflatie sunt īntocmite pe baza costurilor istorice, fara ca modificarile nivelului general al preturilor sa fie luat īn considerare. Prin urmare, elementele de activ, pasiv, capitalurile proprii, veniturile, cheltuielile, precum si cāstigurile si pierderile sunt exprimate īn functie de costul de la data la care aceste elemente au aparut. 616d34g Impactul inflatiei este prin urmare ignorat. Situatiile financiare astfel obtinute pot fi considerate relevante doar īn masura īn care nu se produc modificari ale puterii de cumparare a banilor.

Īn cazul īn care survin modificari semnificative ale puterii de cumparare, situatiile financiare care nu au fost ajustate la inflatie se pot dovedi inadecvate. De la un exercitiu financiar la altul, sumele din situatiile financiare nu sunt comparabile, iar cāstigul sau pierderea aferente exercitiului si rezultate din modificarile puterii de cumparare nu sunt luate īn considerare. Situatiile financiare neajustate la inflatie nu reflecta corect pozitia financiara a societatii la data bilantului contabil, nici rezultatele din activitatea de baza si nici fluxurile de numerar.

Situatiile financiare ajustate la inflatie reprezinta o extindere si nu o īncalcare a principiilor contabile bazate pe metoda costului istoric. IAS 29 īncearca sa depaseasca limitele raportarii financiare efectuate pe baza costului istoric, īn conditiile unui mediu economic hiperinflationist.

IAS 29 nu ofera o definitie absoluta a hiperinflatiei. Caracteristicile generale identificate īn IAS 29 sunt urmatoarele:

populatia prefera sa-si pastreze averea īn active nemonetare sau īntr-o moneda straina stabila;

valorile monetare sunt exprimate īn raport cu o moneda straina, relativ stabila. Preturile (de exemplu, chiriile, salariile, imobilizarile) pot fi exprimate īn moneda stabila;

vānzarile si cumpararile pe credit se produc la preturi ce compenseaza pierderea asteptata a puterii de cumparare īn timpul perioadei de creditare, chiar daca perioada este scurta;

ratele dobānzii, salariile si preturile sunt legate de un indice al preturilor;

rata cumulata a inflatiei pe o perioada de trei ani se apropie sau depaseste 100%.

Situatiile financiare exprimate conform IAS 29 īn termenii monedei la data bilantului contabil prezinta mai multe avantaje:

ofera conducerii, actionarilor si altor utilizatori informatii contabile de la o perioada la alta cu privire la rezultatele activitatii, mentinerea capitalului si evolutia performantei financiare;

faciliteaza conducerii luarea deciziilor adecvate cu privire la planurile dezinvestitii, prin faptul ca situatiile financiare au o relevanta sporita;

situatiile financiare sunt mai utile din perspectiva investitorilor internationali si a celorlalti utilizatori ai conturilor prin faptul ca sunt comparabile cu cele ale altor societati din acelasi domeniu de activitate.

Abordarea IAS 29 urmareste retratarea tuturor soldurilor īnregistrate īn situatiile financiare (inclusiv cifrele comparative) ale exercitiilor precedente cu scopul de a le exprima puterea de cumparare generala a monedei de raportare, valabila la sfārsitul anului. Efectul retratarii situatiilor financiare conform IAS 29 depinde de nivelul inflatiei si de componenta activelor si pasivelor entitatii.

Procesul de retratare presupune exercitarea rationamentului profesional si aplicarea anumitor proceduri. Standardul prevede īn mod explicit: "Aplicarea consecventa a acestor proceduri si rationamente de la o perioada la alta este mai mult importanta decāt acuratetea absoluta a valorilor rezultate, prezentate īn situatiile financiare".

Aplicarea IAS 29 este obligatorie pentru orice entitate care īntocmeste situatiile financiare, conform IAS, moneda unei economii hiperinflationiste, mai cu seama īn cazul īn care o astfel de entitate solicita sa fie cotata la o bursa internationala de valori.

Standardul se aplica situatiilor financiare ale oricarei entitati, de la īnceputul exercitiului financiar īn care se identifica hiperinflatia din tara īn care se face raportarea.

Procesul de retratare prevazut de IAS 29 se aplica īn mod specific īn acele situatii īn care o entitate īsi īntocmeste situatiile financiare conform IAS īn moneda unei economii hiperinflationiste. IAS 29 nu se refera la situatiile īn care entitatea care īsi desfasoara activitatea īntr-o economie hiperinflationista īsi īntocmeste situatiile financiare conform IAS īntr-o moneda stabila (de exemplu, dolarul american - USD).

Daca o entitate raporteaza īntr-o moneda stabila, trebuie sa se asigure ca situatiile financiare au fost īntocmite īn moneda locala īn conformitate cu IAS 29. Cursul de schimb valabil la sfārsitul anului este utilizat pentru a converti situatiile financiare īntr-o moneda stabila pentru toate exercitiile prezentate.

Īn scopul raportarii catre grup, o entitate straina care īsi desfasoara activitatea īntr-o economie hiperinflationista va trebui sa raporteze grupului īntr-o moneda stabila, de obicei moneda de raportare a grupului.

IAS 21 prevede ca entitatea straina sa retrateze īn conformitate cu IAS 29 situatiile financiare īntocmite īn moneda locala, īnainte de a le converti īn moneda de raportare a grupului.

Activitatea din strainatate a unei entitati poate fi integrata īn cea a entitatii care raporteaza, īn cazul īn care majoritatea tranzactiilor semnificative este efectuata īn moneda grupului. O entitate straina, care īsi desfasoara activitatea īntr-o economie hiperinflationista si care raporteaza grupului īntr-o moneda stabila, trateaza toate tranzactiile derulate īn moneda locala ca si cum ar fi tranzactii īn moneda straina, conform IAS 21, punctul 9.

Aplicarea IAS 29 impune retratarea situatiilor financiare, inclusiv a situatiilor fluxurilor de numerar, īn termenii puterii de cumparare la data bilantului. Acest lucru necesita aplicarea atāt a unei proceduri, īn diferite etape, cāt si a rationamentului profesional. Aplicarea consecventa a procedurilor este mult mai importanta decāt acuratetea absoluta a rezultatelor.

Pe scurt, procedurile de retratare constau īn:

selectarea unui indice general al preturilor;

separarea elementelor monetare si a celor nemonetare;

retratarea elementelor nemonetare;

retratarea contului de profit si pierdere;

calcularea si verificarea cāstigului si pierderii din pozitia monetara;

īntocmirea situatiilor fluxurilor de numerar luānd īn considerare efectele inflatiei;

retratarea sumelor comparative.

Acest capitol prezinta īn mare procesul de retratare. Capitolele urmatoare ofera amanunte pentru zonele de retratare mai complexe.

IAS 29 impune utilizarea unui indice general al preturilor care sa reflecte modificarile puteri de cumparare. Majoritatea Guvernelor emit periodic indici ai preturilor pe diverse sectoare.

Standardul nu indica utilizarea unui indice specific. Pe de alta parte, este preferabil ca toate entitatile care raporteaza īn moneda aceleiasi economii sa utilizeze acelasi indice.

Indicatorii cei mai relevanti ai modificarii nivelului general al preturilor sunt indicii preturilor de consum si indicii preturilor en gross. Īn anumite tari, din cauza diferentelor privind aplicabilitatea si a ponderii diferite a elementelor care īi compun, cei doi indici vor indica rate putin diferite ale inflatiei pe termen scurt. Pe termen lung, totusi, cei doi indici vor indica aproximativ aceeasi rata a inflatiei.

Cele mai importante caracteristici ale unui indice general al preturilor sunt:

scara larga de referinta, precum includerea majoritatii bunurilor si serviciilor produse īn respectiva economie, cu scopul de a reflecta diversele fluctuatii de pret;

reflectarea cu precizie a modificarilor de pret;

existenta indicilor de pret din anii anteriori precum si a celor aferenti anului curent;

actualizarea regulata, de preferat lunara;

consecventa, uniformitatea si continuitatea.

Dupa selectarea indicelui, trebuie calculati factorii de conversie pe baza modificarii indicelui general al preturilor, īn scopul retratarii valorilor exprimate pe baza costului istoric la puterea de cumparare curenta.

Exemplu:

Īn decembrie 2001 a fost achizitionat un mijloc fix la pretul de 200.000.000 u.m. Costul retratat al mijlocului fix la 31.12.2002 determinat prin utilizarea factorilor de conversie de mai jos este 200 x 4,114 = 822,8 milioane u.m., curente la 31.12.2002.

Indicele general Factor

al preturilor de conversie

31 decembrie 2001 54,224 4,114(223,100/54,224)

31 decembrie 2002 223,100 1,000(223,100/223,100)

Standardul impune retratarea tuturor sumelor din bilantul contabil care nu sunt exprimate īn termenii unitatii de masura de la data bilantului contabil.

Elementele monetare nu trebuie retratate, avānd īn vedere ca reprezinta sume de īncasat sau de plata. De aceea, elementele monetare sunt exprimate deja la puterea de cumparare curenta.

Conditiile aplicarii standardului IAS 29

Pentru a aplica standardul, toate elementele bilantiere trebuie separate īn elemente monetare si nemonetare.

Majoritatea elementelor bilantiere sunt simplu clasificabile fie monetare, fie nemonetare. Īn cazuri mai putin clare, stabilirea caracterului monetar sau nemonetar al unei componente depinde de caracteristicile acesteia. De exemplu, provizionul pentru creante incerte este considerat monetar deoarece creantele reprezinta elemente monetare. Provizionul pentru stocuri uzate moral este īnsa nemonetar, deoarece stocurile reprezinta elemente nemonetare.

Īn continuare sunt prezentate o serie de exemple de active si pasive monetare:

Active

Numerar si depozite la banci

Titluri de creanta

Creante comerciale

Bilete la ordin de īncasat

Alte creante

Pasive

Datorii comerciale

Cheltuieli preliminate si alte datorii

Impozite pe venit si impozite cu retinere la sursa

Īmprumuturi

Bilete la ordin de plata

Activele si pasivele, altele decāt elementele monetare sunt denumite elemente nemonetare. Odata varsate sau constituite, toate elementele capitalurilor proprii devin nemonetare.

Mai jos sunt prezentate o serie de exemple de elemente nemonetare:

Active

Cheltuieli si anticipate

*Avansuri platite pentru achizitii - Stocuri

Titluri de participare

Participatii īn companii asociate

Imobilizari corporale

Imobilizari necorporale

Impozit amānat de īncasat

Pasive

*Avansuri īncasate din vānzari

Venituri amānate (de exemplu īmprumuturi nerambursabile)

Impozit amānat de plata

Capitaluri proprii

*Avansurile platite sau īncasate sunt considerate nemonetare daca se refera la achizitii sau vānzari specifice; īn caz contrar, ele sunt considerate monetare.

Activele si pasivele nemonetare sunt retratate īn termenii unitatii de masura curente la data bilantului contabil, prin aplicarea indicelui general al preturilor de la data tranzactiei īn urma careia au aparut, pāna la data bilantului contabil.

Atunci cānd, prin retratare, valoarea contabila a activelor depaseste valoarea realizabila neta sau daca activele nemonetare sunt īnregistrate la valoarea lor justa, apar anumite probleme specifice. Īn bilantul contabil vor fi prezentate detalii asupra acestor probleme si cu privire la retratarea elementelor nemonetare.

Contul de profit si pierdere īntocmit pe baza costurilor istorice prezinta, īn general, veniturile si costurile curente la data la care tranzactiile īn cauza au avut loc. IAS 29 prevede ca toate elementele din contul de profit si pierdere sa fie exprimate īn functie de unitatea de masura curenta la data bilantului contabil. Prin urmare, toate sumele trebuie retratate prin aplicarea modificarii indicelui general al preturilor de la datele la care elementele de venit si cheltuieli au fost īnregistrate si pāna la data bilantului contabil.

Contul de profit si pierdere este retratat de regula lunar.

Elementele din contul de profit si pierdere, cum ar fi veniturile si cheltuielile cu dobānzile, precum si diferentele de conversie aferente sumelor investite sau īmprumutate, sunt asociate de asemenea pozitiei monetare nete. Aceste elemente sunt ajustate la inflatie si, īmpreuna cu cāstigurile sau pierderile din pozitia monetara, sunt recunoscute īn contul de profit si pierdere ca pozitii separate, īn sectiunea din contul de profit si pierdere, alta decāt cea referitoare la rezultatele din activitatea de baza. Aceste elemente pot fi subtotalizate īn cadrul sectiunii ca venituri si cheltuieli de finantare.

Unul dintre cele doua obiective principale ale IAS 29 este de a determina si contabiliza cāstigurile sau pierderile financiare care apar din detinerea unor active sau pasive monetare īn perioada de raportare (cāstigurile sau pierderile din pozitia monetara).

Cāstigurile sau pierderile din pozitia monetara sunt calculate pe baza pozitiei monetare a entitatii. Pozitia monetara poate fi derivata din urmatoarea ecuatie de baza:

Toate activele si pasivele monetare (pozitia monetara neta) detinute pe parcursul exercitiului sunt incluse īn situatiile financiare fie ca active si pasive nemonetare īnregistrate īn bilantul contabil, fie ca tranzactii īnregistrate īn contul de profit si pierdere, daca au fost realizate. Cāstigurile sau pierderile din pozitia monetara pot fi calculate prin retratarea elementelor nemonetare (inclusiv a contului de profit si pierdere, care face parte din capitalurile proprii) īn termenii puterii de cumparare de la data bilantului si comparānd valorile istorice sau, īn cazul īn care la īnceputul exercitiului au existat solduri, cu valorile istorice retratate īn termenii puterii de cumparare de la īnceputul exercitiului.

De asemenea, este teoretic posibil sa se calculeze cāstigurile sau pierderile din pozitia monetara neta zilnica a entitatii. Efortul implicat de un asemenea calcul ar fi totusi prohibitiv. Se poate obtine o aproximare a cāstigurilor si pierderilor din pozitia monetara, pe baza pozitiilor monetare medii aferente perioadei, sub forma unui test de rezonabilitate a cāstigurilor si pierderilor din pozitia monetara rezultate din retratarea activelor si pasivelor nemonetare.

IAS 29 prevede ca toate elementele din situatia fluxurilor de numerar sa fie exprimate īn unitatea de masura curenta la data bilantului contabil. Prin urmare, toate elementele din situatia fluxurilor de numerar vor fi retratate prin aplicarea factorilor de conversie relevanti la data la care tranzactia a avut loc. IAS 29 nu contine reglementari detaliate cu privire la aceste aspecte complexe. Totusi, urmarind obiectivele IAS 29 si IAS 7 se poate realiza o prezentare adecvata.

Acest lucru presupune prezentari separate ale efectului inflatiei asupra sectiunilor din situatia fluxurilor de numerar aferente activitatii de baza, de investitie si finantare si chiar asupra numerarului si echivalentelor de numerar.

Cifrele comparabile ale anului anterior sunt retratate īn puterea de cumparare curenta la sfārsitul celei mai recente perioade de raportare. Daca situatiile financiare ale exercitiului anterior au fost deja īntocmite conform IAS 29, factorul de conversie pentru anul curent va fi aplicat situatiilor financiare din exercitiul anterior. 

Retratarea contului de profit si pierdere

Toate elementele contului de profit si pierdere trebuie retratate prin aplicarea modificarii indicelui general al preturilor de la datele īnregistrarii initiale a elementelor de venituri si cheltuieli si pāna la data bilantului.

Īn cazul īn care variatia inflatiei este relativ liniara pe parcursul exercitiului financiar, majoritatea societatilor vor retrata elementele din contul de profit si pierdere pe baza mediei lunare, presupunānd ca toate tranzactiile au loc uniform pe parcursul perioadei. Īn acest capitol sunt descrise procedurile detaliate de retratare a contului de profit si pierdere.

Venituri

se obtine analiza lunara a veniturilor;

se retrateaza fiecare luna pe baza modificarii indicilor din luna respectiva pāna la data bilantului contabil.

Costul productiei vāndute

se obtine analiza lunara a elementelor incluse īn costurile de productie lunare;

se retrateaza toate componentele costurilor de productie, cu exceptia amortizarii si a materiilor prime, de la luna īnregistrarii costurilor pāna la data bilantului.

se calculeaza valoarea materiilor prime folosite īn procesul de productie prin reconcilierea valorii retratate a materiilor prime de deschidere cu soldurile de materii prime de īnchidere.

se calculeaza amortizarea aferenta costurilor de productie pe baza valorii retratate a imobilizarilor, dupa cum s-a explicat īn sectiunea referitoare la bilantul contabil, si se īnlocuieste amortizarea istorica cu aceasta amortizare retratata.

se retrateaza valoarea de deschidere si de īnchidere a produselor finite si semifabricate dupa cum s-a explicat īn sectiunea referitoare la bilantul contabil.

costul retratat al productiei vāndute este obtinut prin adaugarea la achizitii si la alte costuri de productie retratate de la data īnregistrarii costului, a soldului retratat de produse finite si semifabricate de deschidere si scaderea soldului retratat de produse finite si semifabricate de īnchidere. Soldul retratat de produse finite si semifabricate de deschidere se obtine prin:

retratarea sumelor īn functie de puterea de cumparare de la data bilantului contabil anterior si

ajustarea la inflatie a costului retratat al sumelor de deschidere pe baza calculului mai sus mentionat si folosind factorul de conversie corespunzator īntregului an.

Amortizarea imobilizarilor corporale si a imobilizarilor necorporale si recunoasterea īn contul de profit si pierdere a cheltuielilor īnregistrate īn avans si a veniturilor īnregistrate īn avans se calculeaza pe baza valorii retratate a soldului de active si/sau pasive.

Prin aplicarea normei IAS 29, trebuie sa se mentioneze urmatoarele aspecte:

situatiile financiare si valorile corespondente perioadelor precedente au fost retratate pentru a reflecta evolutia puterii generale de cumparare a monedei;

conventia de baza utilizata pentru īntocmirea conturilor (costul istoric sau costul actual);

indicele preturilor utilizat, valoarea sa la data bilantului si evolutia sa īn cursul ultimei perioade si al perioadei precedente.

Informatiile solicitate prin aplicarea prezentei norme sunt necesare pentru a descrie, īn mod clar, pe ce baza este efectuata prelucrarea efectelor inflatiei īn situatiile financiare. De asemenea, aceste informatii au ca obiect sa genereze alte informatii necesare īntelegerii bazei de prelucrare si valorile ce rezulta din aplicarea ei.

Contabilitatea de inflatie īn diferite tari.

Īn Statele Unite, problemele puse de o moneda afectata de inflatie nu sunt abordate decāt īn contextul conversiunii documentelor, īntocmite pe baza unei astfel de monede. Se considera ca o moneda afectata de inflatie nu poate sa fie considerata ca o deviza functionala. Ca atare, situatiile financiare īntocmite īn moneda unei economii hiperinflationiste trebuie sa fie convertite, mai īntāi īn moneda functionala, dupa care moneda functionala este convertita īn moneda de consolidare, pe baza metodei cursului de īnchidere. Prin utilizarea acestui procedeu se ajunge, īn fapt, la o reevaluare a situatiilor financiare īn cauza.

Cāt priveste directivele europene, acestea nu contin nici o dispozitie care sa implice prelucrarea situatiilor financiare īntocmite pe baza unei monede afectate de inflatie.

Īn cazul Frantei, Planul contabil general ofera doua posibilitati, pentru conversiunea situatiilor financiare ale īntreprinderilor situate īn tarile cu o inflatie mare:

fie conversiunea directa a acestor conturi, pe baza metodei temporale;

fie corectarea conturilor, mai īntāi pe baza unui indice care sa reflecte variatiile generale ale preturilor, dupa care conversiunea acestora, pe baza cursului de īnchidere.

Conversiunea situatiilor financiare ale filialelor situate īn tarile hiperinflationiste nu vizeaza toate īntreprinderile. Ca atare, informarea furnizata variaza īn mod considerabil de la o societate la alta.

Prelucrarea cel mai des practicata este reevaluarea activelor nemonetare.

Nu putini sunt utilizatorii de situatii financiare care pledeaza pentru adoptarea unei contabilitati īn costuri de īnlocuire sau bazate pe o putere constanta de cumparare. O atare prelucrare ar constitui calea pentru obtinerea unui rezultat real, tinānd cont de toate schimbarile necesare mentinerii capitalului economic.

Abandonarea principiului costurilor istorice nu este un fapt usor de digerat. Este si motivul pentru care alti utilizatori se opun retratarilor evocate anterior, deoarece acestea conduc la o pierdere a credibilitatii informatiilor contabile. IASC nu este departe de acest al doilea punct de vedere, deoarece, dupa cum am vazut constatarea efectelor inflatiei nu este solicitata decāt atunci cānd aceasta a atins cote foarte ridicate. Desi, sa nu uitam, cadrul conceptual international lasa posibilitatea de a se tine o contabilitate īn valori actuale.

Cum notiunea de hiperinflatie nu este definita printr-o rata unica, ea facānd apel la o suita de factori caracteristici, rezulta ca īntreprinderile dispun de o marja de manevra privind alegerea filialelor ale caror conturi vor fi retratate.

Este de la sine īnteles ca īntreprinderile vor avea tendinta sa reevalueze documentele financiare ale societatilor a caror situatie monetara neta este favorabila, lasānd societatile pentru care reevaluarea ar conduce la constatarea unei pierderi a puterii de cumparare sa-si evalueze conturile īn costuri istorice.

Oricum, recursul la retratarea conturilor īn conditii hiperinflationiste procura avantaje care depasesc, īn principiu, inconvenientele generate, probabil, de costurile uneori mari ale prelucrarilor suplimentare.

BIBLIOGRAFIE