LUCRARE DE DISERTATIE OBLIGATII SOCIALE SI FISCALE PRIVIND SALARIILE

UNIVERSITATEA "AL. I. CUZA" IASI

FACULTATEA DE ECONOMIE SI ADMINISTRAREA AFACERILOR

ELITEC - SCOALA ECONOMICĂ POSTUNIVERSITARĂ

SPECIALIZAREA: CONTABILITATE SI AUDIT

OBLIGATII SOCIALE SI FISCALE

PRIVIND SALARIILE

Iasi, iunie 2006

UNIVERSITATEA "AL. I. CUZA" IASI

FACULTATEA DE ECONOMIE SI ADMINISTRAREA AFACERILOR

ELITEC - SCOALA ECONOMICĂ POSTUNIVERSITARĂ

SPECIALIZAREA : CONTABILITATE SI AUDIT

LUCRARE DE DISERTATIE

Introducere

Capitolul 1. Notiuni generale privind salarizarea

Aspecte juridice privind raporturile de munca

Aspectele juridice privind raporturile de munca sunt stabilite prin cotractul colectiv de munca si,respectiv, prin contractele individuale de munca. Codul Muncii reprezinta legea fundamentala pentru organizarea relatiilor de munca si contine prevederi minimale cu privire la drepturile si obligatiile angajatilor si ale angajatorilor, si la relatiile dintre acestia. Cu alte cuvinte, nu se pot stabili alte prevederi de nici o natura, la nici un nivel,care sa le diminueze pe acestea.

Conform Codului Muncii, contractul individual de munca este contractul în temeiul caruia o persoana fizica,denumita salariat, se obliga sa presteze munca pentru si sub autoritatea unui angajator, în schimbul unei remuneratii denumite salariu. Pentru munca prestată, fiecare salariat are dreptul la un salariu în bani convenit la încheierea contractului de muncă. Salariul cuprinde salariul de bază, indemnizatiile, sporurile si alte adaosuri. Plata salariului se face fie o data pe luna, fie chenzinal înaintea oricăror alte obligatii bănesti ale societatii .

Contractul colectiv de munca cuprinde drepturile si obligatiile reciproce ale partilor în stabilirea conditiilor de munca si de salarizare si a prioritatilor profesionale specifice societatii, urmarind în principal urmatoarele aspecte:

a) timpul de munca si odihna;

b) salarizarea si alte drepturi banesti;

c) conditiile de munca si protectia muncii;

d) contractul individual de munca;

e) formarea si perfectionarea profesională;

f) raspunderea disciplinară.

De asemenea, prin contractul colectiv de munca este stabilita repartizarea timpului de muncă în cadrul săptămânii la 8 ore pe zi, timp de 5 zile, cu două zile de repaus. Conform Codului Muncii, durata maximă legală a timpului de muncă nu poate depăsi 48 de ore pe săptămână, inclusiv orele suplimentare.

De asemenea, conform Codului Muncii, salariatii au dr 131m1221b eptul în fiecare an calendaristic la un concediu de odihna platit, de minim 20 zile de lucratoare.

Concediul de odihnă poate fi fractionat, la cererea salariatului, cu conditia ca una dintre fractiuni să nu fie mai mică de 15 zile lucrătoare. Pentru perioada concediului de odihnă, salariatul beneficiază de o indemnizatie de concediu, care nu poate fi mai mică decât valoarea totală a drepturilor salariale cuvenite pentru perioada respectivă. Indemnizatia de concediu de odihnă se calculează în raport cu numărul de zile de concediu, înmultite cu media zilnică a salariului de bază, sporului de vechime si, după caz, indemnizatiei pentru functia de conducere, luate împreună, corespunzătoare fiecărei luni calendaristice în care este efectuat concediul si se plăteste cu 5 zile lucratoare înainte de plecarea în concediu.

Dintre premiile de care pot beneficia salariatii amintim:

a) premii oferite de angajator în beneficiul copiilor minori ai angajatilor, cu ocazia Pastelui, zilei de 1 iunie, Craciunului si a sarbatorilor similare ale altor culte religioase în limitele stabilite prin normele legale in vigoare;

b) premii sau cadouri oferite angajatelor cu ocazia zilei de 8 martie în limitele stabilite prin normele legale in vigoare;

c) pentru salariatii care au domiciliul în alta localitate decât sediul societatii se acorda o suma de bani echivalenta cu contravaloarea biletelor de transport dus-intors pentru traseul extern;

d) pentru salariatii unitatii sunt suportate cheltuielile pentru reducerea costului biletelor de tratament si odihna recuperatorie în statiunile balneoclimaterice, în care este inclus si transportul pe calea ferata (tren personal, clasa a II-a).

În afara de ajutoarele prevazute de lege, la care au dreptul, salariatii pot beneficia si de urmatoarele ajutoare:

1. în cazul decesului salariatului, un ajutor, acordat familiei, de un salariu mediu lunar pe unitate;

2. daca decesul a survenit din cauza unui accident de munca, a unui accident în legatura cu munca sau a unei boli profesionale, cuantumul ajutorului acordat familiei va fi de cel putin 3 salarii de baza; diferenta de 2 salarii se va plati dupa stabilirea, în conditiile legii, a cauzei decesului;

3. un salariu de baza, platit de unitate mamei, pentru nasterea fiecarui copil; daca mama nu este salariata, sotul acesteia beneficiaza de plata unui salariu de baza;

4. un salariu de baza platit de unitate la decesul sotului sau sotiei ori la decesul unei rude de gradul I aflate în întretinerea salariatului.

Aceste sume de bani nu se iau în calcul la stabilirea salariului net.

Conform Codului Muncii,angajatorul este obligat sa asigure fiecarui salariat plata unui salariu minim brut pe tara. Nivelul sau se stabileste prin hotarâre a Guvernului,

dupa consultarea sindicatelor si a patronatelor. În cazul în care programul normal de munca este, potrivit legii, mai mic de 8 ore zilnic, salariul de baza minim brut orar se calculeaza prin raportarea salariului de baza minim brut pe tara la numarul mediu de ore lunar potrivit programului legal de lucru aprobat. Tot în acest sens, trebuie precizat ca angajatorul nu poate negocia si stabili salarii de baza prin contractul individual de munca sub salariul de baza minim brut orar pe tara.

Salariul se plateste în bani cel putin o data pe luna, la data stabilita în contractul individual de munca, în contractul colectiv de munca aplicabil sau în regulamentul intern, dupa caz. De asemenea, plata salariului se poate face de doua ori pe luna, prin plata avansului si a lichidarii.

Plata salariului se poate efectua prin virament într-un cont bancar, în cazul în care aceasta modalitate este prevazuta în contractul colectiv de munca aplicabil. Plata în natura a unei parti din salariu este posibila numai daca este prevazuta expres în contractul colectiv de munca aplicabil sau în contractul individual de munca.

Salariul se plateste direct titularului sau persoanei împuternicite de acesta. În caz de deces al salariatului, drepturile salariale datorate pâna la data decesului sunt platite, în ordine, sotului supravietuitor, copiilor majori ai defunctului sau parintilor acestuia. Daca nu exista nici una dintre aceste categorii de persoane, drepturile salariale sunt platite altor mostenitori, în conditiile dreptului comun.

Plata salariului se dovedeste prin semnarea statelor de plata, precum si prin orice alte documente justificative care demonstreaza efectuarea platii catre salariatul îndreptatit. Statele de plata, precum si celelalte documente justificative se pastreaza si se arhiveaza de catre angajator în aceleasi conditii si termene ca în cazul actelor contabile, conform legii.

Tipuri de remunerare a muncii

Tipurile de remunerare a muncii reprezinta modalitati de evaluare si de determinare a muncii salariatilor si a rezultatelor acestora precum si a salariului ce li se cuvine. Exista mai multe tipuri de salarizare, dupa cum urmeaza:

1)       Salarizarea dupa timpul lucrat, (în regie)

Personalul încadrat în aceasta forma este platit dupa timpul lucrat fara a se tine seama de cantitatea sau calitatea muncii depuse.

Salariul tarifar se stabileste pe ora, iar cel efectiv se obtine înmultind numarul orelor lucrate într-o luna cu salariul orar. O anumita cantitate si calitate a rezultatelor muncii sunt subîntelese pentru ca ele au fost luate în calcul la încadrarea personalului pe posturi si trepte de salarizare. Este o forma de salarizare simpla de aplicat, potrivita situatiilor în care rezultatele muncii nu pot fi evaluate cu suficienta exactitate sau nu depind de efortul lucratorului. Trebuie de ramarcat ca aceasta forma de salarizare prezinta dezavantajul ca nu stimuleaza si nu conduce la cresterea productivitatii muncii.

2)       Salarizarea în acord direct (pe bucata)

În acest caz, salariul efectiv se calculeaza în functie de rezultatele obtinute, înmultind salariul stabilit pentru unitatea de produs cu volumul productiei. În cazul comertului se poate aplica prin stabilirea unui procent din desfacerea realizata, salariul efectiv obtinându-se înmutind acest procent cu vânzarea efectuata într-o luna. Acest tip de remunerare prezinta câteva avantaje, printre care putem enumera: cresterea productivitatii muncii, genereaza sentimentul de echitate si se aplica foarte bine pentru munca în afara unitatii, la domiciliu.

Practica a evidentiat si câteva dezavantaje, cum ar fi faptul ca angajatul poate ajunge la surmenaj,în dorinta de a câstiga cât mai mult, pot aparea situatii conflictuale cu conducerea privind evaluarea si recunoasterea volumului rezultatelor, solicita o activitate laborioasa de stabilire a salariului normat pe unitatea de produs pentru toate produsele sau operatiile si de adaptare continua a normei si  nu se garanteaza un salariu minim.

 3)       Salarizarea combinata (cu prime) încearca sa combine avantajele formelor anterior prezentate.   Astfel, salariul efectiv se compune din doua parti:

a) salariul de baza calculat dupa timpul lucrat ca minim garantat;

b) o remunerare variabila a randamentului sau performantelor, si care se adauga salariului de baza (în general se considera ca prima nu poate depasi o treime din salariul total realizat). Cele mai uzuale prime sunt:

- prime de calitate (pentru identificare defectelor sau evitarea patrunderii componentelor cu probleme de calitate in produsul finit);

  - prime de vânzare (pentru depasiri ale valorii normate a vânzarilor);

   - prime pentru munca în conditii speciale.

Salarizarea pe colective de lucratori (echipe) este o forma de acord aplicata la volumul total al rezultatelor unei echipe. Se negociaza cu echipa un fond de salarii global pe lucrare sau proiect, în conditiile în care acesta poate fi marit sau diminuat si regula de repartizare pe membrii echipei. Acest tip stimuleaza cooperarea în munca, reduce conflictele si competitia între indivizi, elimina efectele negative ale absenteismului. Formula este cunoscuta ca si acordul global.

Participarea salariatilor la rezultatele întreprinderii este o formula suplimentara care stimuleaza întreg personalul, mareste atasamentul fata de întreprindere si preocuparea pentru perfectionarea activitatii. Se poate calcula si aloca un fond pentru suplimentarea salariilor, în functie de beneficiul obtinut, de cresterea productivitatii muncii si de cresterea capitalului prin surse proprii. Se pot distribui, de asemenea, un numar de actiuni ale întreprinderii cu titlu gratuit salariatilor.

Capitolul 2. Contributii sociale privind salariile

Suma de bani pe care o ridica lunar salariatul este salariul net. Suma de bani care i se cuvine lunar dupa munca prestata si calculata conform sistemului de salarizare si formelor aplicate este salariul brut , mai mare decât cel net cu valoarea impozitului pe salariu si a altor retineri efectuate conform legii. Întreprinderea, la rândul ei, are de achitat o serie de contributii si taxe. Aceste contributii se împart în doua categorii: contributii ale angajatorului si contributii ale angajatului. La rândul lor, aceste contributii se clasifica dupa nivelul cotei de participare dupa cum urmeaza:

Tabelul nr.1 Tipuri de contributii

2.1 Contributia la asigurarile sociale

Temeiul legal al asigurarilor sociale îl reprezinta Legea 19/2000 privind sistemul public de pensii si alte drepturi de asigurari sociale impreuna cu modificarile sale ulterioare. Conform acestei legi, dreptul la asigurari sociale este garantat de stat si se exercita prin sistemul public de pensii si alte drepturi de asigurari sociale.

În sistemul public, dintre persoanele care sunt asigurate obligatoriu, fac parte:

1. persoanele care desfasoara activitati pe baza de contract individual de munca si functionarii publici;

2. persoanele care îsi desfasoara activitatea în functii elective sau care sunt numite în cadrul autoritatii executive, legislative ori judecatoresti, pe durata mandatului, precum si membrii cooperatori dintr-o organizatie a cooperatiei mestesugaresti;

3. persoanele care beneficiaza de drepturi banesti lunare, ce se suporta din bugetul asigurarilor pentru somaj;

4. persoanele care realizeaza un venit brut pe an calendaristic, echivalent cu cel putin 3 salarii medii brute, si care se afla în una dintre situatiile urmatoare:

asociat unic, asociati, comanditari sau actionari;

-administratori sau manageri care au încheiat contract de administrare sau de management;

-membri ai asociatiei familiale;

-persoane autorizate sa desfasoare activitati independente;

persoane angajate în institutii internationale, daca nu sunt asiguratii acestora;

-alte persoane care realizeaza venituri din activitati profesionale.

În sistemul public, din rândul contribuabililor fac parte:

-asiguratii care datoreaza contributii individuale de asigurari sociale;

-angajatorii;

-Agentia Nationala pentru Ocuparea Fortei de Munca care administreaza bugetul asigurarilor pentru somaj.

Cotele de contributii de asigurari sociale sunt diferentiate în functie de conditiile de munca normale, deosebite sau speciale. Locurile de munca în conditii deosebite reprezinta acele locuri care, în mod permanent sau în anumite perioade, pot afecta esential capacitatea de munca a asiguratilor datorita gradului mare de expunere la risc.

Criteriile si metodologia de încadrare a locurilor de munca în conditii deosebite se stabilesc prin hotarâre a Guvernului, pe baza propunerii comune a Ministerul Muncii si Solidaritatii Sociale si a Ministerul Sanatatii si Familiei.

Conform Legii 19/2000, locurile de munca în conditii deosebite se stabilesc prin contractul colectiv de munca sau, în cazul în care nu se încheie contracte colective de munca, prin decizia organului de conducere legal constituit, iar avizul Inspectoratului Teritorial de Munca este obligatoriu pentru încadrarea locurilor de munca în conditii deosebite.

Locurile de munca în conditii speciale sunt cele din:

unitatile miniere, pentru personalul care îsi desfasoara activitatea în subteran cel putin 50% din timpul normal de munca în luna respectiva;

-activitatile de cercetare, explorare, exploatare sau prelucrare a materiilor prime nucleare, zonele I si II de expunere la radiatii;

-aviatia civila, pentru personalul navigant;

activitatea artistica desfasurata în profesiile numite în mod expres prin lege.

În ceea ce priveste metodologia si criteriile de încadrare a persoanelor în locuri de munca în conditii speciale, acestea se stabilesc prin Hotarâre de Guvern, pe baza propunerii comune a Ministerului Muncii si Solidaritatii Sociale si a Ministerului Sanatatii si Familliei.

Contributia de asigurari sociale datorata de angajatori reprezinta diferenta dintre nivelul cotelor de contributii de asigurari sociale stabilite diferentiat, în functie de conditiile de munca, prin legea anuala a bugetului asigurarilor sociale de stat, si nivelul cotei contributiei individuale de asigurari sociale.

Cotele de contributii de asigurari sociale se aproba anual prin legea bugetului asigurarilor sociale de stat. Pentru anul 2006 cotele de contributie de asigurari sociale sunt stabilite prin Legea bugetului asigurarilor sociale nr.380/2005 astfel:

pentru conditii normale de munca 30%;

-pentru conditii deosebite de munca 35%;

pentru conditii speciale de munca 40%.

Nivelul acestor cote de contributie au evoluat în timp astfel:

Tabelul nr.2 Evolutia cotelor contributiei la asigurarile sociale pe conditii de munca

Baza de calcul a contributiei pentru angajat este totalul venitului realizat de angajat, dar nu mai mult de 5 salarii medii brute pe economie, care este de 1077 RON pentru anul 2006. Baza de calcul pentru angajator este plafonata la nr. mediu asigurati * 5 salarii medii brute pe economie.

Cota contributiei angajatorului se determina prin deducerea cotei de contributiei angajatului din cota corespunzatoare fiecarei conditii de munca. Astfel, pentru anul 2006 cotele de contributie sunt:

Tabelul nr. 3 Evolutia cotelor contributiei la asigurarile sociale ale angajatilor si angajatorilor

Observatie: 1). Baza de calcul a contributiei din partea angajatorului nu poate fi mai mare decât produsul dintre numarul mediu al asiguratilor din luna pentru care se calculeaza contributia si valoarea corespunzatoare a 5 salarii medii brute (5385 RON).
2). De la 1 ianuarie 2006 se calculeaza o contributie pentru concedii si indemnizatii datorata de catre angajator, 0,75% aplicata la fondul de salarii. În mod corespunzator, se reduce cota de contributie de asigurari socialedatorata de angajator, care devine:

Pentru a evidentia modul de calcul a acestor contributii, putem lua ca exemplu o societate comerciala care are 7 angajati ce lucreaza în conditii de munca diferite astfel:

Tabelul nr.4 Fond total de salarii care depaseste baza de calcul limitata

Baza de calcul se compara cu valoarea produsului dintre numarul de angajati si 5 salarii medii brute pe tara (1077 lei pentru anul 2006)[8] si care este de 37.695. Totalul fondului de salarii este de 38.500 > 37.695. În acest caz, contributia la asigurarile sociale se determina astfel:

C_A = (24.000 * 19,75% + 6.000 * 24,75% 8.500 * 34,75% ) * 5 * 7 * 1077 / 38.500 = 8.986,83 lei.

Tabelul nr.5 Fond total de salarii care nu depaseste baza de calcul limitata

În acest caz, contributia angajatorului se calculeaza astfel:

C_A = 4.500 *19,75% + 950 * 24,75% + 300 * 34,75% = 1.228,125 lei.

Conform legii, termenele de plata a contributiei de asigurari sociale sunt:

-data stabilita pentru plata drepturilor salariale pe luna în curs, în cazul angajatorilor care efectueaza plata drepturilor salariale lunar, dar nu mai târziu de data de 20 a lunii urmatoare celei pentru care se datoreaza plata;

-data stabilita pentru plata chenzinei a 2-a, în cazul angajatorilor ce efectueaza plata drepturilor salariale chenzinal, dar nu mai târziu de data de 20 a lunii urmatoare celei pentru care se datoreaza plata.

Lunar, angajatorul calculeaza contributia de asigurari sociale pe care o datoreaza bugetului asigurarilor sociale de stat, împreuna cu contributiile individuale retinute de la asigurati, apoi întocmeste si depune la organele competente declaratiile aferente, iar în final efectueaza plata acestora la termenele stabilite prin lege.

Lunar se calculeaza si se vireaza la bugetul asigurarilor sociale de stat contributia la asigurarile sociale a angajatilor si cea a angajatorului. Contributia individualaa de asigurari sociale se calculeaza aplicând un procent de 9,5% la salariul brut (inclusiv sporurile si adaosurile reglementate prin lege sau prin contractul colectiv de munca) al fiecarui angajat, iar contributia de asigurari sociale pentru angajator se calculeaza aplicând un procent de 19,75% la fondul total de salarii brute lunare.

Rolul contributiei angajatilor este acela de a beneficia de o pensie lunara o data cu iesirea la pensie, precum si de alte drepturi cum ar fi:

a) concediu si indemnizatie pentru incapacitate temporara de munca, cauzata de boli obisnuite sau de accidente în afara muncii, boli profesionale si accidente de munca;
b) prestatii pentru prevenirea îmbolnavirilor si recuperarea capacitatii de munca;
c) concediu si indemnizatie pentru maternitate, si în cazul acesta se poate preciza faptul ca asiguratele au dreptul, pe o perioada de 126 de zile calendaristice, la concediul pentru sarcina si lauzie, perioada în care beneficiaza de indemnizatie de maternitate. De asemenea, de aceleasi drepturi beneficiaza si femeile care au încetat plata contributiei de asigurari sociale, dar care nasc în termen de 9 luni de la data pierderii calitatii de asigurat.
Concediul pentru sarcina se acorda pe o perioada de 63 de zile înainte de nastere, iar concediul pentru lauzie pe o perioada de 63 de zile dupa nastere. Concediile pentru sarcina si lauzie se compenseaza între ele, în functie de recomandarea medicului si de optiunea persoanei beneficiare.

Observatie: În afara concediului legal platit pentru îngrijirea copiilor în vârsta de pâna la doi ani, salariata mama poate beneficia de înca un an concediu fara plata. Pe perioada în care salariata se afla în concediul respectiv nu i se va putea desface contractul de munca iar în postul sau nu vor putea fi angajate alte persoane, decât cu contract de munca pe durata determinata.

d) concediu s indemnizatie pentru cresterea copilului (pâna la împlinirea vârstei de 2 ani si, în cazul copilului cu handicap, pâna la împlinirea vârstei de 3 ani, oricând pâna la împlinirea de catre copil a acestor vârste, numai dupa efectuarea a cel putin 42 de zile din concediul de lauzie).

e) concediu si indemnizatie pentru îngrijirea copilului bolnav (concediu si indemnizatie pentru îngrijirea copilului bolnav în vârsta de pâna la 7 ani, iar în cazul copilului cu handicap, pentru afectiunile intercurente, pâna la împlinirea vârstei de 18 ani);
f) ajutor în caz de deces.

Pentru reflectarea în contabilitate a acestor contributii se utilizeaza analitice distincte ale contului 431 "Asigurari sociale", care fac parte din grupa 43 "Asigurari sociale, protectia sociala si conturi asimilate". (vezi Anexa nr. 1)

Contributia la fondul de somaj

Temeiul legal pentru contributia la fondul de somaj îl constituie Legea nr.76/2002 privind sistemul asigurarilor pentru somaj si stimularea ocuparii fortei de munca. În sistemul asigurarilor pentru somaj sunt asigurate, conform legii, persoanele fizice-purtând denumirea de asigurati- si pot fi:

cetatenii români care sunt încadrati în munca sau realizeaza venituri în România, în conditiile legii, cu exceptia persoanelor care au calitatea de pensionari;

-cetateni români care lucreaza în strainatate, în conditiile legii;

cetateni straini sau apatrizi care, pe perioada în care au domiciliul sau resedinta în România, sunt încadrati în munca sau realizeaza venituri, în conditiile legii

Dintre persoanele care sunt asigurate obligatoriu fac parte:

- persoanele care desfasoara activitati pe baza de contract individual de munca sau pe baza de contract de munca temporara, în conditiile legii, cu exceptia persoanelor care au calitatea de pensionari;

- functionarii publici si alte persoane care desfasoara activitati pe baza actului de numire;

- militarii angajati pe baza de contract.Art 19/Lg.76/2002

Angajatorii la care îsi desfasoara activitatea pesoanele enumerate mai sus sunt obligati sa depuna, pâna la data de 25 inclusiv a lunii urmatoare celei pentru care se datoreaza drepturile salariale si/sau veniturile de natura acestora, la Agentia pentru Ocuparea Fortei de Munca în a carei raza teritoriala îsi au sediul sau domiciliul, declaratia lunara privind evidenta nominala a asiguratilor si a obligatiilor de plata la bugetul asigurarilor pentru somaj.**Art.21/Lg 76/2002.

În baza art. 29 din Legea nr. 76/2002, cu modificarile si completarile ulterioare, pentru anul 2006 se stabilesc urmatoarele cote ale contributiilor:

contributia datorata de angajatori conform art. 26 din lege este de 2,5%;

- contributia individuala datorata conform art. 27 din lege este de 1%;

contributia datorata conform art. 28 din lege de persoanele asigurate în baza contractului de asigurare pentru somaj este de 3,5%.

Evolutia în timp a nivelului cotei acestor contributii este prezentata în tabelul urmator: Tabelul nr.6 Evolutia în timp a nivelului cotei de participare la fondul de somaj

Astfel, ca si în cazul contributiei la asigurarile sociale, contributia la fondul de somaj se diferentiaza pe doua categorii: a angajatilor si cea a angajatorului. Astfel, pentru anul 2006, angajatorii au obligatia de a retine si de a vira lunar contributia individuala la bugetul asigurarilor pentru somaj, în cota de 1%, aplicata asupra salariului de baza lunar brut si, de asemenea, angajatorii au obligatia de a plati lunar o contributie la bugetul asigurarilor pentru somaj, în cota de 2,5%, aplicata asupra fondului total de salarii brute lunare

Aceasta regula nu se aplica pe perioada în care raporturile de munca sau de serviciu ale persoanelor asigurate obligatoriu sunt suspendate potrivit legii, cu exceptia perioadei de incapacitate temporara de munca, daca aceasta nu depaseste 30 de zile.

Conform legii, pot exista persoane ce sunt asigutate în baza unui contract de asigurare pentru somaj, caz în care au obligatia de a plati lunar o contributie la bugetul asigurarilor pentru somaj, în cota de 3,5%, aplicata asupra venitului lunar declarat în contractul de asigurare pentru somaj.

În functie de necesarul de resurse pentru acoperirea cheltuielilor bugetului asigurarilor pentru somaj, nivelul cotelor contributiilor prezentate mai sus se poate modifica prin Legea bugetului asigurarilor sociale de stat.

Termenul de depunere a declaratiei lunare privind evidenta nominala a asiguratilor si a obligatiilor de plata la bugetul asigurarilor pentru somaj constituie si termen de plata, iar în caz de neplata a contributiilor datorate la bugetul asigurarilor pentru somaj, se aplica reglementarile legale privind executarea creantelor bugetare.

În legatura cu participarea la fondul de somaj trebuie mentionata posibilitatea stimularii angajatorilor pentru încadrarea în munca a somerilor prin subventionarea locurilor de munca, acordarea de credite în conditii avantajoase în vederea crearii de noi locuri de munca si acordarea unor facilitati.[10]

Ca un element de noutate, trebuie mentionata Legea nr. 200/2006 privind constituirea si utilizarea Fondului de garantare pentru plata creantelor salariale" (publicata în Monitorul Oficial nr. 453/2006).
Legea va intra în vigoare la data de 1 ianuarie 2007. Din Fondul de garantare se asigura plata creantelor salariale ce rezulta din contractele individuale de munca si din contractele colective de munca încheiate de salariati cu angajatorii împotriva carora au fost pronuntate hotarâri judecatoresti definitive de deschidere a procedurii insolventei si fata de care a fost dispusa masura ridicarii totale sau partiale a dreptului de administrare, denumiti angajatoriîn stare de insolventa.

Angajatorii au obligatia de a plati lunar o contributie la Fondul de garantare, în cota de 0,25%, aplicata asupra fondului total de salarii brute lunare realizate de salariati. La data intrarii in vigoare a prevederilor prezentei legi cota contributiei datorate la bugetul asigurarilor pentru somaj se diminueaza cu 0,25 puncte procentuale. Legea va intra în vigoare la 1 ianuarie 2007.

Pentru reflectarea în contabilitate a acestor contributii se utilizeaza analitice distincte ale contului 437 "Ajutor de somaj", care fac parte din grupa 43 "Asigurari sociale, protectia sociala si conturi asimilate". (vezi Anexa nr. 1)

Contributia la asigurarile de sanatate

Conform Legii nr.95/2006, asigurarile sociale de sanatate reprezinta principalul sistem de finantare a ocrotirii sanatatii populatiei care asigura accesul la un pachet de servicii de baza pentru asigurati.

Contributia la bugetul asigurarilor de sanatate are ca scop constituirea fondului national unic de asigurari sociale de sanatate. Pe lânga contributia persoanelor fizice si juridice, un rol asemanator îl au si subventiile de la bugetul de stat, precum si donatiile, sponsorizarile, dobânzile si venituri obtinute din exploatarea patrimoniului Casei Nationale de Asigurari de Sanatate (CNAS) si al caselor de asigurari de sanatate (CAS).

 Colectarea contributiilor de la salariati, precum si de la persoanele fizice si juridice care angajeaza personal salariat , se face în contul unic deschis pe seama Casei Nationale de Asigurari de Sanatate prin organele fiscale teritoriale.

Angajatorii au obligatia sa calculeze, sa retina si sa vireze lunar în contul deschis la unitatile teritoriale ale Trezoreriei Statului contributia de 7% datorata pentru asigurarea sanatatii personalului din unitatea respectiva, raportat la fondul de salarii realizat.

Orice schimbare care are loc în nivelul veniturilor va fi evidentiata în declaratia lunara privind obligatiile la Fondul national unic de asigurari sociale de sanatate, depusa de angajator la unitatea teritoriala a Trezoreriei Statului la care este luat în evidenta ca platitor de impozite si taxe.

Contributia lunara a persoanelor asigurate se stabileste sub forma unei cote de 6,5%, aplicata asupra veniturilor din salarii sau a celor asimilate acestora, care sunt supuse impozitului pe venit. Angajatorul are obligatia calcularii, retinerii si virarii lunare integrale a contributiei datorate de catre persoana asigurata în contul deschis pe seama Casei Nationale de Asigurari de Sanatate la unitatile teritoriale ale Trezoreriei Statului în a caror raza angajatorii sunt luati în evidenta ca platitori de impozite si taxe.

Persoanele juridice si persoanele fizice, în calitate de angajator, care, potrivit legii, au obligatia de plata catre Fondul national unic de asigurari sociale de sanatate, declara aceste obligatii la organele fiscale teritoriale la care sunt luate în evidenta ca platitori de impozite si taxe. Listele nominale cu salariatii se depun la casele de asigurari de sanatate la care acestia au optat sau unde figureaza înscrise punctele de lucru stabile, filialele sau sucursalele persoanelor juridice. Persoanele fizice asigurate pe baza de declaratie de asigurare de sanatate declara obligatiile catre Fondul national unic de asigurari sociale de sanatate. Declaratiile privind obligatiile la Fondul national unic de asigurari sociale de sanatate se depun la casele de asigurari de sanatate pentru care acestia au optat.

Obligatia virarii contributiei la Fondul national unic de asigurari sociale de sanatate revine angajatorilor pâna la data de 25 a lunii urmatoare celei pentru care se face plata drepturilor salariale.

Termenele de plata a contributiilor la Fondul national unic de asigurari sociale de sanatate sunt:

   data platii drepturilor salariale pe luna în curs, în cazul angajatorilor care efectueaza plata drepturilor salariale lunar, care nu poate fi stabilita mai târziu de data de 25 a lunii urmatoare celei pentru care se datoreaza plata;

2.data platii chenzinei a 2-a, în cazul angajatorilor ce efectueaza plata drepturilor salariale chenzinal, care nu poate fi stabilita mai târziu de data de 25 a lunii urmatoare celei pentru care se datoreaza plata.

Potrivit Legii nr.95/2006, veniturile fondului se utilizeaza pentru:

1. plata serviciilor medicale, medicamentelor, materialelor sanitare si dispozitivelor medicale, inclusiv a celor acordate în baza documentelor internationale cu prevederi în domeniul sanatatii la care România este parte, în conditiile stabilite prin contractul-cadru; în valoarea serviciilor medicale se poate include si amortizarea bunurilor achizitionate de unitatile sanitare publice supuse amortizarii potrivit legii, conform normelor elaborate de Ministerul Sanatatii Publice si Ministerul Finantelor Publice;

2. cheltuieli de administrare, functionare si de capital în limita a maximum 3% din sumele colectate;

3. fondul de rezerva în cota de 1% din sumele constituite anual la nivelul CNAS.

Pe de alta parte, veniturile fondului nu pot fi utilizate pentru:

1. investitii pentru construirea si consolidarea de unitati sanitare;

2. achizitionarea aparaturii medicale de la nivelul si conditiile stabilite prin hotarâre a Guvernului;

3.masuri profilactice si tratamente instituite obligatoriu prin norme legale, altele decât cele prevazute de lege sus mentionata.

Pentru reflectarea în contabilitate a acestor contributii se utilizeaza analitice distincte ale contului 431 "Asigurari sociale", care fac parte din grupa 43 "Asigurari sociale, protectia sociala si conturi asimilate". (vezi Anexa nr. 1)

Contributia pentru concedii si indemnizatii

Contributia pentru concedii si indemnizatii este de data recenta, fiind introdusa de la 1 ianuarie 2006 prin Ordonanta de urgenta nr.158 din 17/11/2005. Scopul acesteia este constituirea unui fond distinct, prevazut separat la partea de venituri a bugetului Fondului national unic de asigurari sociale de sanatate. Acesta contributie se suporta doar de catre angajator, aplicându-se o cota de 0,75% la fondul de salarii brut din luna respectiva sau, dupa caz, la drepturile reprezentând indemnizatie de somaj ori asupra veniturilor supuse impozitului pe venit si se achita la bugetul Fondului national unic de asigurari sociale de sanatate.

Pentru persoanele care desfasoara activitati pe baza de contract individual de munca, plata contributiei pentru concedii si indemnizatii se face de catre angajator.

Din fondul creat pe baza acestor contributii se suporta:

1. concedii medicale si indemnizatii pentru incapacitate temporara de munca, cauzata de boli obisnuite sau de accidente în afara muncii;

2. concedii medicale si indemnizatii pentru prevenirea îmbolnavirilor si recuperarea capacitatii de munca, exclusiv pentru situatiile rezultate ca urmare a unor accidente de munca sau boli profesionale;

3. concedii medicale si indemnizatii pentru maternitate;

4. concedii medicale si indemnizatii pentru îngrijirea copilului bolnav;

5. concedii medicale si indemnizatii de risc maternal.

Astfel, dreptul la concediu si indemnizatie pentru incapacitate temporara de munca este conditionat de plata contributiei de asigurari sociale de sanatate destinata suportarii acestor indemnizatii. Stagiul minim de cotizare pentru acordarea dreptului este de 6 luni realizate în ultimele 12 luni anterioare lunii pentru care se acorda concediul medical. Stagiul de cotizare în sistemul de asigurari sociale de sanatate se constituie din însumarea perioadelor pentru care s-a achitat contributia pentru concedii si indemnizatii de catre angajator sau, dupa caz, de catre asigurat.

Se asimileaza stagiului de cotizare în sistemul de asigurari sociale de sanatate:

- perioadele în care asiguratul beneficiaza de concediile si indemnizatiile de sanatate;

- perioadele în care asiguratul a beneficiat de pensie de invaliditate;

- perioadele în care asiguratul a urmat cursurile de zi ale învatamântului universitar, organizat potrivit legii, pe durata normala a studiilor respective, cu conditia absolvirii acestora.

Asiguratii au dreptul la concediu si indemnizatie pentru incapacitate temporara de munca, fara conditii de stagiu de cotizare, în cazul urgentelor medico-chirurgicale, tuberculozei, bolilor infectocontagioase din grupa A, neoplaziilor si SIDA, stabilite prin hotarâre a Guvernului.

Baza de calcul a indemnizatiei se determina ca medie a veniturilor lunare din ultimele 6 luni pe baza carora se calculeaza, conform legii, contributia pentru concedii si indemnizatii, din cele 12 luni din care se constituie stagiul de cotizare. Indemnizatia pentru incapacitate temporara de munca se suporta dupa cum urmeaza:

A. de catre angajator, în functie de numarul de angajati avut la data ivirii incapacitatii temporare de munca a asiguratului, astfel:

a) pâna la 20 de angajati, din prima zi pâna în a 7-a zi de incapacitate temporara de munca;

b) între 21-100 de angajati, din prima zi pâna în a 12-a zi de incapacitate temporara de munca;

c) peste 100 de angajati, din prima zi pâna în a 17-a zi de incapacitate temporara de munca;

B. din bugetul Fondului national unic de asigurari sociale de sanatate (FNUASS), începând cu ziua urmatoare celor suportate de angajator si pâna la data încetarii incapacitatii temporare de munca a asiguratului sau a pensionarii acestuia.

Sumele reprezentând indemnizatii, care se platesc asiguratilor si care se suporta din bugetul FNUSS, se retin de catre platitor din contributiile pentru concedii si indemnizatii datorate pentru luna respectiva.

Sumele reprezentând indemnizatii platite de catre angajatori asiguratilor, care depasesc suma contributiilor datorate de acestia în luna respectiva, se recupereaza din contributiile datorate pentru lunile urmatoare sau din bugetul Fondului national unic de asigurari sociale de sanatate din creditele bugetare prevazute cu aceasta destinatie.   Calculul si plata indemnizatiei se face pe baza certificatului de concediu medical care constituie document justificativ pentru plata. Certificatul de concediu medical se prezinta platitorului pâna cel mai târziu la data de 5 a lunii urmatoare celei pentru care a fost acordat concediul. Plata indemnizatiei se face lunar de catre angajator, cel mai târziu odata cu lichidarea drepturilor salariale pe luna respectiva. Se datoreaza contributia individuala de asigurari sociale de stat care se calculeaza prin aplicarea cotei de 9,5% asupra valorii reprezentând un salariu de baza minim brut pe tara garantat în plata (330 RON). Contributia se suporta din cuantumul brut al indemnizatiei si se achita bugetului asigurarilor sociale de stat. Calculul si plata contributiei individuale de asigurari sociale se efectueaza lunar, de catre angajator, odata cu plata indemnizatiilor. De asemenea, pentru perioada în care indemnizatiile pentru incapacitate temporara de munca nu se suporta din FNUASS angajatorul datoreaza contributia catre asigurarile sociale de stat prin aplicarea cotei corespunzatoare la fondul de salarii pentru salariatii aflati în aceasta situatie.

Pentru perioada în care indemnizatiile pentru incapacitate temporara de munca nu se suporta din FNUASS, angajatorul are obligatia de a plati contributia catre FNUASS de 7% precum si contributia catre fondul de somaj de 2,5% raportat la fondul de salarii pentru salariatii aflati în aceasta situatie. Pentru perioada în care indemnizatiile pentru incapacitate temporara de munca nu se suporta din FNUASS angajatorul datoreaza comisionul ITM De asemenea, pentru perioada în care indemnizatiile pentru incapacitate temporara de munca nu se suporta din FNUASS angajatorul datoreaza contributia pentru concedii si indemnizatii de 0,75% raportat la fondul de salarii pentru salariatii aflati în aceasta situatie.

În cazul în care perioada de incapacitate temporara de munca nu depaseste 30 de zile, se va calcula si retine 1% din indemnizatie, reprezentând contributia individuala la fondul de somaj.

Observatie: Nu se datoreaza contributia de asigurare pentru accidente de munca si boli profesionale , indiferent de sursa din care se suporta indemnizatia pentru incapacitate temporara de munca. Spre exemplu, daca o salariata se afla în concediu pentru cresterea copilului.In perioada în care s- a derulat concediul de maternitate, pe o perioada de 126 de zile calendaristice, aceasta beneficiaza de indemnizatie de maternitate. Calculul indemnizatiei de maternitate se efectueaza pe baza salariului realizat în ultimele 6 luni, obtinându-se o medie zilnica pentru acesta perioada (ca raport între salariul realizat si numarul de zile efectiv lucrate).

Tabelul nr. 7 Veniturile salariale realizate pe 6 luni

Pe baza mediei zilnice obtinute ( 53 lei/zi) s-a calculat indemnizatia de maternitate pentru urmatoarea perioada astfel:

-ianuarie 2006: 53 lei * 21 zile = 1113 lei.

Conform Ordonantei de urgenta nr.158/17 nov.2005, cuantumul brut lunar al indemnizatiei de maternitate este de 85% din baza de calcul stabilita mai sus.[14]

Prin urmare, indemnizatia bruta pentru luna ianuarie 2006 a fost :

1.113 lei * 85% = 946 lei.

În mod similar s-au calculate indemnizatiile si pentru lunile urmatoare, pâna la epuizarea celor 126 de zile calendaristice.

Tabelul nr.8 Indemnizatia lunara pentru crestere copil

Indemnizatia neta se determina prin deducerea din indemnizatia bruta a 31 lei (35 lei), valoare obtinuta prin aplicarea procentului de contributie la asigurarile sociale (9,5%) la salariul minim brut pe tara (330 lei pâna la 31 martie si 370 lei începând cu 1 aprilie).

Astfel, retinerile din partea angajatei privind indemnizatia de maternitate nu vizeaza impozitul pe salariu (cf.art.42 - Lg.571/2003),contributia pentru sanatate (cf.art.44/OUG158/2005) si contributia pentru somaj (art.27/Lg.76/2002). De asemenea, contributiile angajatorului nu vizeaza CAS (cf.art.26-Lg.19/2000),contributia la sanatate (cf.art.44-OUG 158/2005) si somaj (cf.26-Lg.76/2002).

Contributia privind asigurarea pentru accidente si boli profesionale

Potrivit art.1/ Legea 346/2002, asigurarea pentru accidente de munca si boli profesionale reprezinta o asigurare de persoane, face parte din sistemul de asigurari sociale, este garantata de stat si cuprinde raporturi specifice prin care se asigura protectia sociala a salariatilor împotriva diminuarii sau pierderii capacitatii de munca si decesului acestora ca urmare a accidentelor de munca si a bolilor profesionale.

Sunt asigurate obligatoriu prin efectul legii:

- persoanele care desfasoara activitati pe baza unui contract individual de munca, indiferent de durata acestuia, precum si functionarii publici;

- persoanele care îsi desfasoara activitatea în functii elective sau care sunt numite în cadrul autoritatii executive, legislative ori judecatoresti, pe durata mandatului, precum si membrii cooperatori dintr-o organizatie a cooperatiei mestesugaresti, ale caror drepturi si obligatii sunt asimilate, în conditiile prezentei legi, cu ale persoanelor prevazute la lit. a);

- somerii, pe toata durata efectuarii practicii profesionale în cadrul cursurilor organizate potrivit legii;

- ucenicii, elevii si studentii, pe toata durata efectuarii practicii profesionale.

Se pot asigura, pe baza de contract individual de asigurare, persoanele care se afla în una sau mai multe dintre urmatoarele situatii:

asociat unic, asociati, comanditari sau actionari;

comanditati, administratori sau manageri;

membri ai asociatiei familiale;

persoane autorizate sa desfasoare activitati independente;

persoane angajate în institutii internationale;

proprietari de bunuri si/sau arendasi de suprafete agricole si forestiere;

- persoane care desfasoara activitati agricole în cadrul gospodariilor individuale sau activitati private în domeniul forestier;

membri ai societatilor agricole sau ai altor forme de asociere din agricultura;

alte persoane interesate, care îsi desfasoara activitatea pe baza altor raporturi juridice decât cele mentionate anterior.

Datoreaza contributie angajatorii si persoanele cu contract individual de asigurare.

Contributiile se stabilesc în functie de tarife si clase de risc. Tariful de risc se determina pentru fiecare sector de activitate în functie de riscul de accidentare si de îmbolnavire profesionala din cadrul sectorului respectiv

În cadrul tarifelor de risc diferentierea pe categorii de activitati se realizeaza prin clase de risc si se stabilesc potrivit normelor metodologice de calcul al contributiei de asigurare pentru accidente de munca si boli profesionale, elaborate de CNPAS si aprobate prin hotarâre a Guvernului. Tarifele si clasele de risc se revizuiesc o data la 4 ani. Cota de contributie de asigurare pentru accidente de munca si boli profesionale datorata de angajatori: între 0,5% si 4%, în functie de activitatea principala.

Conform legii, contributia lunara de asigurare pentru accidente de munca si boli profesionale datorata de angajatori se determina dupa urmatoarea formula:

unde:

TR - tariful de risc aferent sectorului de activitate din care face parte angajatorul;

Fs - fondul brut de salarii realizate de catre angajator în luna anterioara perioadei de plata a contributiei.

De asemenea, contributia de asigurari pentru accidente de munca si boli profesionale nu se aplica asupra sumelor reprezentând:

- prestatii de asigurari sociale care se suporta din fondurile asigurarilor sociale sau din fondurile angajatorului si care se platesc direct de catre acesta, potrivit legii;

- drepturile platite potrivit dispozitiilor legale în cazul desfacerii contractelor individuale de munca, al încetarii calitatii de functionar public sau de membru cooperator, altele decât cele acordate potrivit legii pentru perioada de preaviz;

- diurnele de deplasare si de delegare, indemnizatiile de delegare, detasare si transfer, precum si drepturile de autor;

- sumele reprezentând participarea salariatilor la profit;

-premii si alte drepturi exceptate prin legi speciale.

   Contributia datorata de persoanele fizice, altele decât angajatorii, este unica, în valoare de 1%, aplicata asupra venitului lunar asigurat, indiferent de activitatea prestata. Baza lunara de calcul pentru aceste contributii o reprezinta venitul lunar prevazut în contractul individual de asigurare, care nu poate fi mai mic decât salariul de baza minim brut pe tara.

Contributia la ITM

Carnetele de munca ale salariatilor încadrati la angajatorii se pastreaza si se completeaza de catre inspectoratele teritoriale de munca, iar angajatorii sunt obligati sa depuna la inspectoratele teritoriale de munca de pe raza unde îsi desfasoara activitatea, inclusiv la punctele de lucru, daca sunt în alt judet decât în cel unde societatea comerciala îsi are sediul:

actele privind încheierea, executarea, suspendarea, modificarea si încetarea contractelor individuale de munca, în termen de 5 zile de la perfectarea acestora;

- lunar, dovezile de calculare a drepturilor salariale, pâna la data de 25 a lunii urmatoare celei pentru care se face plata acestora.

Angajatorii au obligatia sa prezinte lunar la inspectoratul teritorial de munca dovezile de calculare a drepturilor salariale, pâna la data de 25 a lunii urmatoare celei pentru care se face plata acestora, precum si sa prezinte carnetele de munca ale salariatilor la inspectoratele teritoriale de munca, la încetarea contractelor individuale de munca ale acestora, în vederea certificarii înscrierilor efectuate.

Pentru prestarea serviciilor prevazute în prezenta lege, inspectoratele teritoriale de munca vor percepe un comision stabilit dupa cum urmeaza:

1). 0,75% din fondul lunar de salarii, angajatorilor carora le pastreaza si le completeaza carnetele de munca;

2). 0,25% din fondul lunar de salarii, angajatorilor carora le presteaza serviciile de verificare si certificare a legalitatii înregistrarilor efectuate de catre acestia.

Angajatorii au obligatia sa calculeze comisionul si sa depuna lunar la inspectoratul teritorial de munca o declaratie fiscala privind stabilirea comisionului. Plata comisionului si depunerea declaratiei se vor efectua pâna la data de 25 a lunii urmatoare celei pentru care este datorat.

Observatie: În privinta altor retineri din salariu, Codul Muncii precizeaza ca "nici o retinere din salariu nu poate fi operata, în afara cazurilor si conditiilor prevazute de lege".

În cazul în care se au în vedere retinerile cu titlu de daune cauzate angajatorului, acestea nu pot fi efectuate decât daca datoria salariatului este scadenta, lichida si exigibila si a fost constatata ca atare printr-o hotarâre judecatoreasca definitiva si irevocabila.

În cazul gestionarilor, salariul mai poate fi diminuat lunar cu o cota parte reprezentând participarea la constituirea unui fond de garantie, în limita unui salariu**

   În cazul pluralitatii de creditori ai salariatului va fi respectata urmatoarea ordine:

1. obligatiile de întretinere, conform Codului familiei (în cazul pensiei alimentare);

2. contributiile si impozitele datorate catre stat;

3. daunele cauzate proprietatii publice prin fapte ilicite;

4. acoperirea altor datorii.

De asemenea, tot Codul Muncii precizeaza ca retinerile din salariu cumulate nu pot depasi în fiecare luna jumatate din salariul net.

Impozitul pe salarii

Conform Codului fiscal, sunt considerate venituri din salarii toate veniturile în bani si/sau natura obtinute de o persoana fizica ce desfasoara o activitate în baza unui contract individual de munca, indiferent de perioada la care se refera, de denumirea veniturilor ori de forma sub care se acorda, inclusiv indemnizatiile pentru incapacitate temporara de munca.

Salariile se impoziteza, dar reprezinta doar o componenta a venitului global, alaturi de:

- venituri din activitati independente;

- venituri din salarii;

- venituri din cedarea folosintei bunurilor;

- venituri din investitii;

- venituri din pensii;

- venituri din activitati agricole;

- venituri din premii si din jocuri de noroc;

- venituri din transferul proprietatilor imobiliare;

- venituri din alte surse.

Potrivit legii, sunt asimilate salariilor în vederea impunerii:

- indemnizatiile din activitati desfasurate ca urmare a unei functii de demnitate publica, stabilite potrivit legii;

- indemnizatiile din activitati desfasurate ca urmare a unei functii alese în cadrul persoanelor juridice fara scop lucrativ;

- drepturile de solda lunara, indemnizatiile, primele, premiile, sporurile si alte drepturi ale personalului militar, acordate potrivit legii;

- indemnizatia lunara bruta, precum si suma din profitul net, cuvenite administratorilor la companii/societati nationale, societati comerciale la care statul sau o autoritate a administratiei publice locale este actionar majoritar, precum si la regiile autonome;

- sumele primite de membrii fondatori ai societatilor comerciale constituite prin subscriptie publica;

- sumele primite de reprezentantii în adunarea generala a actionarilor, în consiliul de administratie, în comitetul de directie si în comisia de cenzori;

- sumele primite de reprezentantii în organisme tripartite, potrivit legii;

- indemnizatia lunara a asociatului unic, la nivelul valorii înscrise în declaratia de asigurari sociale;

- sumele acordate de organizatii nonprofit si de alte entitati neplatitoare de impozit pe profit, peste limita de 2,5 ori nivelul legal stabilit pentru indemnizatia primita pe perioada delegarii si detasarii în alta localitate, în tara si în strainatate, în interesul serviciului, pentru salariatii din institutiile publice;

- indemnizatia administratorilor, precum si suma din profitul net cuvenite administratorilor societatilor comerciale potrivit actului constitutiv sau stabilite de adunarea generala a actionarilor;

- orice alte sume sau avantaje de natura salariala ori asimilate salariilor.

Avantajele primite în legatura cu o activitate dependenta includ, însa nu sunt limitate la:

- utilizarea oricarui bun, inclusiv a unui vehicul de orice tip, din patrimoniul afacerii, în scop personal, cu exceptia deplasarii pe distanta dus-întors de la domiciliu la locul de munca;

- cazare, hrana, îmbracaminte, personal pentru munci casnice, precum si alte bunuri sau servicii oferite gratuit sau la un pret mai mic decât pretul pietei;

- împrumuturi nerambursabile si diferenta favorabila dintre dobânda preferentiala si dobânda de referinta a B.N.R., pentru depozite si credite;

- anularea unei creante a angajatorului asupra angajatului;

- abonamentele si costul convorbirilor telefonice, inclusiv cartelele telefonice, în scop personal;

- permise de calatorie pe orice mijloace de transport, folosite în scopul personal;

- primele de asigurare platite de catre suportator pentru salariatii proprii sau alt beneficiar de venituri din salarii, la momentul platii primei respective, altele decât cele obligatorii.

Conform Codului Fiscal, dintre sumele ce nu se includ în veniturile salariale si nu sunt impozabile se numara:

1.ajutoarele de înmormântare, ajutoarele pentru pierderi produse în gospodariile proprii ca urmare a calamitatilor naturale, ajutoarele pentru bolile grave si incurabile, ajutoarele pentru nastere, veniturile reprezentând cadouri pentru copiii minori ai salariatilor, cadourile oferite salariatelor, contravaloarea transportului la si de la locul de munca al salariatului, costul prestatiilor pentru tratament si odihna, inclusiv transportul pentru salariatii proprii si membrii de familie ai acestora, acordate de angajator pentru salariatii proprii sau alte persoane, astfel cum este prevazut în contractul de munca.

Cadourile oferite de angajatori în beneficiul copiilor minori ai angajatilor, cu ocazia Pastelui, zilei de 1 iunie, Craciunului si a sarbatorilor similare ale altor culte religioase, precum si cadourile oferite angajatelor cu ocazia zilei de 8 martie sunt neimpozabile, în masura în care valoarea cadoului oferit fiecarei persoane, cu orice ocazie din cele de mai sus, nu depaseste 1.500.000 lei.

Nu sunt incluse în veniturile salariale si nu sunt impozabile nici veniturile de natura celor prevazute mai sus, realizate de persoane fizice, daca aceste venituri sunt primite în baza unor legi speciale si finantate din buget.

2. tichetele de masa si drepturile de hrana acordate de angajatori angajatilor, în conformitate cu legislatia în vigoare;

3.contravaloarea folosintei locuintei de serviciu sau a locuintei din incinta unitatii, potrivit repartitiei de serviciu, numirii conform legii sau specificitatii activitatii prin cadrul normativ specific domeniului de activitate, compensarea chiriei pentru personalul din sectorul de aparare nationala, ordine publica si siguranta nationala, precum si compensarea diferentei de chirie, suportata de persoana fizica, conform legilor speciale;

4.cazarea si contravaloarea chiriei pentru locuintele puse la dispozitia oficialitatilor publice, a angajatilor consulari si diplomatici care lucreaza în afara tarii, în conformitate cu legislatia în vigoare;

5. contravaloarea echipamentelor tehnice, a echipamentului individual de protectie si de lucru, a alimentatiei de protectie, a medicamentelor si materialelor igienico-sanitare, a altor drepturi de protectie a muncii, precum si a uniformelor obligatorii si a drepturilor de echipament, ce se acorda potrivit legislatiei în vigoare;

6.contravaloarea cheltuielilor de deplasare pentru transportul între localitatea în care angajatii îsi au domiciliul si localitatea unde se afla locul de munca al acestora, la nivelul unui abonament lunar, pentru situatiile în care nu se asigura locuinta sau nu se suporta contravaloarea chiriei, conform legii.

7. sumele primite de angajati pentru acoperirea cheltuielilor de transport si cazare a indemnizatiei primite pe perioada delegarii si detasarii în alta localitate, în tara si în strainatate, în interesul serviciului. Sunt exceptate de la aceste prevederi sumele acordate de persoanele juridice fara scop patrimonial si de alte entitati neplatitoare de impozit pe profit peste limita de 2,5 ori indemnizatia acordata salariatilor din institutiile publice;

8. sumele primite, potrivit dispozitiilor legale, pentru acoperirea cheltuielilor de mutare în interesul serviciului;

9. sumele reprezentând platile compensatorii, calculate pe baza salariilor medii nete pe unitate, primite de persoanele ale caror contracte individuale de munca au fost desfacute ca urmare a concedierilor colective, precum si sumele reprezentând platile compensatorii, calculate pe baza salariului mediu net pe economie, primite de personalul civil din sectorul de aparare nationala, ordine publica si siguranta nationala la încetarea raporturilor de munca sau de serviciu, ca urmare a nevoilor de reducere si de restructurare, acordate potrivit legii;

10. cheltuielile efectuate de angajator pentru pregatirea profesionala si perfectionarea angajatului legata de activitatea desfasurata de acesta pentru angajator;

11. costul abonamentelor telefonice si al convorbirilor telefonice, inclusiv cartelele telefonice, efectuate în vederea îndeplinirii sarcinilor de serviciu.

Reguli de calcul a impozitului pe salarii

Impozitul pe salariu se stabileste dupa calculul si retinerea tuturor contributiilor obligatorii ale angajatului. De asemenea, calculul impozitului pe salariu este precedat si de scaderea unei sume din salariul brut, suma ce poarta denumirea de deducere personala . În aceasta privinta Codul fiscal precizeaza urmatoarele: persoanele fizice au dreptul la deducerea din venitul net lunar din salarii a unei sume sub forma de deducere personala, acordata pentru fiecare luna a perioadei impozabile numai pentru veniturile din salarii la locul unde se afla functia de baza.

Deducerile personale se stabilesc în functie de nivelul venitului lunar brut si în functie de numarul persoanelor avute în întretinere. Grila acestor deduceri este prezentata în tabelul urmator:

Tabelul nr. 8 Deducerea personala lunara functie de numarul persoanelor aflate în întretinere

Pentru contribuabilii care realizeaza venituri brute lunare din salarii pâna la 1000 lei, beneficiaza de deduceri personale, cu impact aspra impozitului , care devine astfel mai mic. Pentru cei care realizeaza între 1000 si 3000 lei, deducerile personale sunt degresive fata de cele de mai sus, iar pentru contribuabilii care realizeaza venituri brute lunare din salarii de peste 3000 lei nu se acorda deducerea personala.

De asemenea, trebuie subliniata cresterea în functie de numarul persoanelor avute în întretinere.   Persoana în întretinere poate fi sotia/sotul, copiii sau alti membri de familie, rudele contribuabilului sau ale sotului/sotiei acestuia pâna la gradul al doilea inclusiv, ale carei venituri, impozabile si neimpozabile, nu depasesc 250 lei lunar. În cazul în care o persoana este întretinuta de mai multi contribuabili, suma reprezentând deducerea personala se atribuie unui singur contribuabil, conform întelegerii între parti, iar copiii minori, în vârsta de pâna la 18 ani împliniti, ai contribuabilului sunt considerati întretinuti.

Beneficiarii de venituri din salarii datoreaza un impozit lunar, final, care se calculeaza si se retine la sursa de catre platitorii de venituri.

Impozitul lunar se determina astfel:

1. la locul unde se afla functia de baza, prin aplicarea cotei de 16% asupra bazei de calcul determinate ca diferenta între venitul net din salarii, calculat prin deducerea din venitul brut a contributiilor obligatorii aferente unei luni, si urmatoarele:

deducerea personala acordata pentru luna respectiva;

cotizatia sindicala platita în luna respectiva;

contributiile la schemele facultative de pensii ocupationale, astfel încât la nivelul anului   sa nu se depaseasca echivalentul în lei a 200 euro.

2. pentru veniturile obtinute în celelalte cazuri, prin aplicarea cotei de 16% asupra bazei de calcul determinate ca diferenta între venitul brut si contributiile obligatorii pe fiecare loc de realizare a acestora.

Spre exemplu, pentru un salariu brut de 900 lei, impozitul pe salariu se determina astfel:

- contributia la asigurarile sociale : 900 * 9,5% = 85,50 lei.

- contributia la fondul de somaj: 900 * 1% = 9 lei.

- contributia la asigurarile de sanatate: 900 * 6,5% = 58,50 lei.

Angajatul în cauza are doua persoane în întretinere, deci deducerea personala este de 450 lei.

Baza de calcul pentru impozit este : 900 -85,50 - 9 - 58,50 - 450 = 297 lei.

- Impozitul va fi : 297 * 16% = 47 lei.

Pentru un salariu brut de 2000 lei ( din care 20% spor pentru lucru în mediu toxic), impozitul pe salariu se determina astfel:

- contributia la asigurarile sociale : 2000 * 9,5% = 190 lei.

- contributia la fondul de somaj: 1600 * 1% = 16 lei. (1600 * 1%)

- contributia la asigurarile de sanatate: 2000 * 6,5% = 130 lei.

Angajatul în cauza are doua persoane în întretinere, deci deducerea personala este de 450 * [1-(2000-1000/2000)] = 225

Baza de calcul pentru impozit este : 2000 - 190 - 16 - 130 - 225 = 1439 lei.

- Impozitul va fi : 1439 * 16% = 230 lei.

Pentru un salariu brut de 5600 lei impozitul pe salariu se determina astfel:

- contributia la asigurarile sociale : 5600 * 9,5% = 532 lei.

- contributia la fondul de somaj: 5600 * 1% = 56 lei.

- contributia la asigurarile de sanatate: 5600 * 6,5% = 364 lei.

Deducerea personala : 0

- Impozitul va fi : 5600 - 532 - 56 - 364 = 4648 lei.

Conform art.59 din Codul fiscal, în cazul salariilor sau diferentelor de salarii stabilite în baza unor hotarâri judecatoresti, beneficiarii de astfel de venituri, datoreaza un impozit final care se calculeaza si se retine la sursa de catre platitorii de venituri, prin aplicarea unei cote de 20% asupra bazei de calcul si nu se cumuleaza cu celelalte drepturi salariale ale lunii în care se platesc.

Obligatii declarative privind impozitul pe salarii

Conform Codului Fiscal, platitorii de salarii si de venituri asimilate salariilor au obligatia de a calcula si de a retine impozitul aferent veniturilor fiecarei luni la data efectuarii platii acestor venituri, precum si de a-l vira la bugetul de stat pâna la data de 25 inclusiv a lunii urmatoare celei pentru care se platesc aceste venituri.

Informatiile referitoare la calculul impozitului pe veniturile din salarii se cuprind în fisele fiscale. Platitorul de venituri are obligatia sa completeze formularele fiselor fiscale pe întreaga durata de efectuare a platii salariilor. Platitorul este obligat sa pastreze fisele fiscale pe întreaga durata a angajarii si sa transmita organului fiscal competent o copie, pentru fiecare an, pâna în ultima zi a lunii februarie a anului curent, pentru anul fiscal expirat. Modelul si continutul formularelor se aproba prin ordin al ministrului finantelor publice.

Anexa nr.1

La o societate cu un numar de 26 de salariati în cadrul unei luni au loc urmatoarele înregistrari contabile privind salariile:

a). Înregistrarea acordarii avansului:

425 = 512.05 9235 9235

Avansuri acordate personalului Conturi la banci în lei

b). Înregistrarea fondului de salarii luna aprilie:

641 = 421

Cheltuieli cu remuneratiile Personal remuneratii datorate 28300 28300

salariatilor

c). Înregistrarea contributiei salariatilor la asigurarile sociale:

421 = 431.02

Personal remuneratii datorate Contributia angajatilor la 2693 2693

asigurarile sociale

d). Înregistrarea contributiei salariatilor la asigurarile de sanatate:

421 = 431.04

Personal remuneratii datorate Contributia angajatilor la 1844 1844

asigurarile de sanatate

e). Înregistrarea contributiei salariatilor la fondul de somaj:

421 = 437.02 274 274

Personal remuneratii datorate Contributia angajatilor la

fondul de somaj

f). Înregistrarea retinerii impozitului pe salarii:

421 = 444 2654 2654

Personal remuneratii datorate Impozitul pe salarii

g). Înregistrarea decontarii avansului acordat salariatilor:

421 = 425 9235 9235

Personal remuneratii datorate Avansuri acordate personalului

h). Înregistrarea contributiei angajatorului la asigurarile sociale:

645.01 = 431.01

Contributia unitatii la Contributia unitatii la 5589 5589

asigurarile sociale asigurarile sociale

j). Înregistrarea contributiei angajatorului la asigurarile de sanatate:

645.03 = 431.03 1981 1981

Contributia unitatii la Contributia unitatii la

asigurarile de sanatate asigurarile de sanatate

k). Înregistrarea contributiei angajatorului la fondul de somaj:

645.02 = 437.01

Contributia unitatii la Contributia unitatii la 685 685

fondul de somaj fondul de somaj

l). Înregistrarea contributiei angajatorului la fondul de accidente si boli profesionale:

645.01 = 431.05

Contributia unitatii la Contributia unitatii la 559 559

fondul de accidente si fondul de accidente si

boli profesionale boli profesionale

m). Înregistrarea contributiei pentru concedii si indemnizatii:

= 431.06 212

n). Înregistrarea comisionului ITM

= 447.02 212

o). Înregistrare concediu maternitate

431.06 = 423 856

p). Înregistrare CAS aferent concediului de maternitate

= 431.02 31