UNIVERSITATEA “SPIRU HARET” BUCURESTI
FACULTATEA DE MANAGEMENT FINANCIAR CONTABIL
SPECIALIZAREA CONTABILITATEA SI INFORMATICA DE GESTIUNE
LUCRARE DE SINTEZA CU PRIVIRE LA STAGIUL DE PRACTICA EFECTUAT LA S.C. METROREX - SA
Capitolul I
Obiective, principii si factori de organizarea sistemului de contabilitate a societatii
1.1. Cunoasterea concreta a societatii
1.1.1 Informatii de interes general
Metroul - cuvant ce provine de la numele companiei care a construit prima linie de metrou din lume, respectiv cel din Londra, la 1863, compania se numea Metropolitan.
Uniunea Intrenationala a Transportului Public cu sediul la Bruxelles face unele delimitari si nuantari in privinta diferitelor tipuri de mijloace de transport pe calea ferata.
„Full metro’’ adica mertoul propriu-zis are urmatoarele caracteristice esentiale si cumulative: folosirea sinelor de otel, circulatia in interiorul orasului, capacitate mare de transport, viteza mare de circulatie, independenta totala fata de alte mijloace de transport.
Metroul bucurestean – o emblema ce marcheaza si implineste personalitatea orasului – a devenit o realitate a capitalei noastre, un transport in comun urban, modern, sigur, rapid, la inceput ca un fapt inedit, un element de surpriza ce face parte din zestrea urbanistica-arhitecturala.
Primul proiect al retelei de metrou, a fost conceput prin anii 30 de inginerul de origine romana Dimitrie Leonida, si a devenit realitate incepand cu anul 1975.
Proiectarea si constructia metroului din Bucuresti a reprezentat o premiera pentru arhitectii proiectanti, constructori, mineri, electricieni, sudori, mozaicari si multe alte meserii care s-au incrucisat la realizarea acestei indraznete si dificile opere tehnico-arhitrcturale si social-umane. Transportul urban subteran pentru capitala tarii noastre reprezinta o noutate de la conceptie si pana la exploatare. Aceasta retea de metrou a fost realizata in totalitate pe baza unor studii ale specialistilor romani cu echipamente realizate in totalitate in Romania.
Proiectul si constructia au fost realizate de 'Metroul S.A.' Bucuresti, intreprindere specializata in astfel de lucrari..
Lungimile statiilor sunt cuprinse intre 310 m (Piata Unirii) si 136 m (Izvor). Latimea statiilor, in functie de necesitatiile tehnologice si de flux, precum si de sistemele constructive adoptate, variaza intre 25,20 m (Semanatoarea) si 53,60 m (Eroilor) in timp ce cotele inferioare ale radierelor sunt cuprinse -15,05 m (Semanatoarea) si – 12,50 m (Eroilor), cota + 0,00 m fiind considerata cota carosabilului.
Accesul calatorilor in trenurile metroului se realizeaza prin statiile de metrou care au doua vestibule amplasate la capetele statiilor. Statia Izvor este singura statie cu un singur vestibul, amplasat central la nivelul peronului.
Statia Izvor – ca particularitate - are finisajele realizate din materialele cele mai pretioase; scarile si pardoseala din granit de Macin, peretii sunt placati cu travertin de Borsec avand din loc in loc elemente decorative din marmura de Moneasa si Ruschita, plafoanele din placi de sticla securizata.
Exploatarea zilnica a retelei de metrou este asigurata in medie de 50 de trenuri (39 in zile nelucratoare) ce transporta cca. 350000 - 400000 de pasageri in fiecare zi lucratoare.
Un tren de metrou are in general 2 sau 3 garnituri (rame) iar fiecare rama are 2 vagoane cea ce inseamna ca un tren poate circula cu 4 sau 6 vagoane. Aceasta limita de max. 6 vagoane este date de lungimea maxima a platformei de stationare din statiile de metrou care este de 120 m. Constructorul de vagoane este 'ASTRA' Vagoane Arad – Romania ( cea care in 1899 furniza tramvaiele electrice pentru orasul Timisoara ). Astazi pe toate magistralele intilnim trenuri moderne, la standarde europene. Acestea sunt produse de firma suedeza Bombardier.
Trenul este condus de 2 mecanici care comunica printr-un sistem radio cu dispeceratul de conducere a trenurilor si de asemeni cu pasagerii din tren.
Sistemul de transport cu metroul este monitorizat si coordonat permanent de un dispecerat central, care subordoneaza alte cinci dispecerate de ramura.
Metroul functioneaza dupa trei mersuri de tren; un orar este valabil pentru zilele de luni pana vineri, un altul in zilele de sambata, iar al treilea pentru dumineca; explicatia este simpla, cele trei ‚‚tipuri’’ de zile cunosc intensitati variabile ale afluientei de calatori, ceea ce se constata si in cursul unei zile.
Accesul la peroanele de imbarcare a calatorilor este permis numai dupa validarea legitimatiilor de calatorie trecute prin aparatele de validare si control.
1.1.2. Istoria societatii S.C. Metrorex - S.A.
La 3 Februarie 1975 - stabilirea proiectantului si a constructorului 'Intreprinderea Metroul
Bucuresti' ( din 1991 S.C. Metroul S.A.) care are rolul de
constructor al intregii retele de transport. Dupa aceasta
data incepe construirea tunelurilor ( primul tarusi al
santierului a fost batut la 20 septembrie 1975 ) si proiectarea trenurilor.
Infiintata in anul 1977 a fost reorganizata in cateva randuri:
• 1 Iunie 1977 - infiintarea operatorului de exploatare 'Intreprinderea de Exploatare a Metroului Bucuresti' (D.C.S. al RSR 175).
• 3 Octmbrie 1991 schimbarea intreprinderii in regie 'Regia Autonoma de Exploatare a Metroului Bucuresti' METROREX R.A. (HG 686).
• 17 Iunie 1999 schimbarea regiei in societate 'Societatea Comerciala de Transport cu Metroul - S.C. METROREX S.A. Bucuresti' (HG 482).
Dat in exploatare in anul 1979 metroul bucurestean a suferit in mod continuu un proces de extindere si modernizare, astfel astazi se intinde pe patru magistrale ce leaga partea de vest cu partea de est (Mag. I), partea de nord cu ce de sud (Mag. II), precum si inelul de nord al capitalei (Mag. III) cu ramificatia nord-vest (Mag.IV):
• 16 Noiembrie 1979 primul tren de metrou circula pe sectiunea Semanatoarea - Timpuri Noi, 8.63 km cu 6 statii,
• 28 Decembrie 1981 Timpuri Noi-Republica, 10.1 km cu 6 statii,.
• 19 August 1983 se da in exploatare linia de ramificare Eroilor-Industriilor, 8.63 km cu 5 statii ( statia Gorjului a fost deschisa in 1991),
• 22 Decembrie 1984 Semanatoarea-Cringasi, 0.97 km cu 1 statie,
• 24 Ianuarie 1986 Depoul IMGB - Piata Unirii 2, 9.96 km cu 8 statii,
• 25 Octombrie 1987 Piata Unirii 2 - Pipera, 8.72 km cu 6 statii,
• 25 Decembrie 1987 Cringasi Gara de Nord
• 17 August 1989 Gara de Nord 1 - Dristor 2, 7.8 km cu 6 statii,
• 15 Ianuarie 1990 Republica - Pantelimon, 1.43 km cu 1 statie,
• 1 Martie 2000 Gara de Nord 2 - 1 Mai, 3.6 km cu 4 statii.
Reteaua de metrou este organizata pe 4 linii principale cu o lungime operationala de 62.95 km si 45 de statii deschise pentru accesul si deservirea calatorilor.
1.1.3 Modul de constituire si functionare a societatii
Societatea Comerciala de Transport cu Metroul Bucuresti ‘‘Metrorex’’- S.A. este infintata prin H.G. nr. 482/1999 si functioneaza sub autoritatea Ministerului Transportului.
S.C. Mtrorex – S.A. se organizeaza si functioneaza in conformitate cu Statutul anexa la H.G. nr .482/1999 si cu legislatia in vigoare.
Statutul S.C. Metrorex – S.A cuprinde
a. Denumirea societatii - S.C. Metrorex – S.A.
b. Forma juridica – persoana juridica romana, avand forma juridica de societate comerciala pe actiuni.
c. Sediul– B-d Dinicu Golescu nr.38 sector 1 Bucuresti.
d. Durata – se constituie pe durata nedeterminata, cu incepere de la data inmatricularii sale la registrul comertului (inregistrata sub nr.J40/6880/1999).
e. Scopul – este asigurarea serviciului public de transport de persoane cu metroul
f. Obiectivul de activitate – asigura transportul de persoane cu metroul pe reteaua de cai ferate subterane si supraterane, in conditii de siguranta a circulatiei si de confort.
S.C. METROREX- S.A. desfasoara o activitate de exploatare, intretinere si reparatii.
S.C. METROREX S.A este condusa de Adunarea generala a actionarilor si administrata de catre Consiliul de administratie. Membrii Consiliului de administratie sunt alesi de catre Adunarea generala a actionarilor. Atributiile Consiliului de administratie sunt prevazute in Statutul societatii, anexat la H.G. nr 482/1999, competentele si raspunderile sunt stabilite de Adunarea generala a actionarilor. Conducerea executiva a societatii este asigurata de catre directorul general care este si presedintele Coneiliului de administratie.
Organigrama societatii cuprinde 13 sectii cu activitati separate. Fiecare sectie are o alta organigrama proprie care include si un compartiment Financiar-Contambilitate. Aceste compartimente intocmesc actele primare care sunt semnate de contabilul sef si seful de sectie si trimise la serviciul Financiar-Contabil Central. Se poate spune ca evidenta contabila se tine de catre Serviciul Contabilitate si Financiar care sunt conduse de sefi de Servicii si un Director Economic.
Sectiile care sunt cuprinse in organigrama societatii:
Central |
- centralizeaza toate datele |
Oficiul de Calcul |
- programare, introducere date si informatizarea tuturor sectiilor |
Medici |
- medicii muncii se ocupa in excliusivitate de salariatii tuturor sectiilor; |
Electroenergetica |
- intretinerea si controlul instalatiilor electrice din toate statiile de metrou; |
Electromecanica |
- intretinerea si controlul instalatiilor mecanice si a scarilor rulante; |
Linii si Tunele |
- intretinerea, rep 949j93j ararea si modernizarea infrastructurii; |
Semnalizare, centralizare bloc |
- intretinere si control macaze, semnalizare si circuite de cale; |
Automatizari telecomunicatii |
- intretinere si control sonorizari, telefonie, aparate de taxare; |
Administrare statii |
- se ocupa de curatenia statiilor subterane si de spatiile supraterane aferente metroului; |
Depoul 1 si 2 |
- reprezinta spatiile de retragere a ramelor de metrou, de intretinere, revizie si reparatie a ramelor metrou; |
Comercial si Miscare |
- sunt cei care supravegheaza intrarile in statii si cei care vand cartele de metrou; |
Control si trafic |
- activitatea zilnica de conducere si exploatare a celor 50 de trenuri este condusa din Dispeceratul Central. Din acest punct este controlata de asemeni furnizarea energiei electrice precum si exploatarea tuturor instalatiilor electro-mecanice. |
|
1.3. Organizarea si tinerea contabilitatii
Pentru tinerea contabilitatii se foloseste un program computerizat autorizat care este coordonat de Oficiul de Calcul. Evidenta contabila se desfasoara conform standardelor ISA si IAS, Pentru o mai buna exemplificare a structurii organizatorice a societatii, raporturile ierarhice si functionale intre posturi si compartimente, anexez organigrama societatii. Diagrama organizationala a societatii este schema care reglementeaza cooperarea si controlul in cadrul firmei, sarcini, responsabilitati, autoritate.
1.5 Descrierea acticitatii serviciului financiar-contabilitate
Serviciul financiar
Serviciul financiar centralizeaza si contabilizeaza toate datele primite lunar. In cadrul acestui serviciu isi desfasoara activitatea economisti si contabili in numar de 7. Fiecare are sarcini de servici precise care cuprinde toate activitatea si raspunde la orice alta solicitare a sefului de serviciu sau a directorului economic.
Activitatea de baza a serviciului financiar:
Calculul salariilor nominale pe baza pontajelor si tot ce tine de salarii:
cereri de concedii de odihna
retineri salarii (credite, garantii, popriri, rate, pensii ect.)
calculul concediilor medicale
adeverinte de salariu
fise fiscale
calculul Indemnizatiilor Consiliului de Administratie, Adunarii Generale a Actionarilor si a viramentelor aferente 7%, 2%.
80 % dintre angajatii societatii au carduri deschise la Banc Post, Banca Romana de Dezvoltare, Banca Comerciala Romana, pentru care se intocmesc ordine de plata si se vireaza banii.
Inregistrarea notelor contabile de salarii in care se reflecta toate datele necesare despre salariile metrorex si obligatiile catre buget.
Intocmirea Ordinelor de Plata si virarea datoriilor catre buget tinand cont de data scadenta.
Fiind o societate subventionata de stat , la acest serviciu se face decontarea lunara a trasferurilor primite si se depun ca justificare la minister si organele componente.
Nota contabila de garantii materiale si evidenta analitica pe oameni. Fiecare salariat are cont personal cu dobanda la vedere in banca si extras individual.
Evidenta drepturilor neridicate (ct. 426) pe sectii si pe oameni.
Nota contabila privind decontarile.
Nota contabila clienti (ct. 411) si inregistrare analitica pe fiecare client. Se analizeaza lunar contul si se fac comunicari si adrese clientilor care nu si-au platit facturile ce au depasit termenul scadentei, iar in cel mai rau caz se sesizeaza Oficiul Juridic.
Nota contabila casa pe baza registrului zilnic intocmit conform documentelor de incasari si plati. In sarcina serviciului Financiar revine verificarea casieriei si a plafonului zilnic, care nu trebuie sa depaseasca 5.000 lei ron (50.000.000 lei). Nu se pot plati prin casa decat sumele care au fost scoase prin CEC de la banca sau in cazuri urgente din plafonul de casa. Nu se poate incasa de la o singura persoana mai mult de 5.000 lei ron (50.000.000 lei).
Nota contabila de banca – SC Metrorex SA are conturi deschise la Trezoreria sectorului 1 si la Banc Post Palat CFR. La Banc Post CFR, SC Metrorex SA are cont curent unde se fac incasari si plati cu Ordine de Plata si un cont pentru platile cu CEC Barat, care este alimentat din contul curent. Verificarea soldului bancar se face in urmatorul fel: se ia soldul initial ale lunii precedente se aduna cu incasarile din luna curenta si se scad platile din luna curenta, rezultand sold final la sfarsitul lunii curente.
Se intocmesc declaratiile catre bugetul de stat si bugetele locale.
Se tine evidenta facturilor bune de plata si se intocmesc ordinele de plata conform deciziei directorului general, de obicei in ordinea vechimilor.
Se intocmesc situatii pentru plan care cuprind numar salariati, numar ore lucrate, grupe de munca ect.
Nota contabila de inregistrare a cheltuielilor cu deplasarea - se verifica deconturile de cheltuieli cu deplasarile;
Nota contabila de inregistrare a platilor din conturile de credit BEI;
Nota contabila de inregistrare a incasarilor in conturi de credit BEI;
Serviciul contabilitate, pe baza documentelor primare primite de la sectii centralizeaza si controleaza toate datele. In cadrul serviciului Contabilitate sunt tot economisti si contabili, si sunt in numar de 7.
Activitatea de baza a serviciului contabilitate
Nota contabila de intrari materii si materiale pe baza documentului cu NIR de la sectii
Nota contabila de prestarii care evidentiaza toate facturile primite si cuprind prestatii ca:
consum energie elecrica, apa, combustibil;
paza si protectie;
reparatii rame metrou;
reparatii boghiuri;
telefoane;
chirie;
reparatii si service calculatoare.
Nota contabila de consum de materiale - se alcatuiesc liste cu consumuri in ordinea conturilor si pe sectii;.
Nota contabila de casari obiecte inventar.
Nota contabila de casari mijloace fixe.
Nota contabila de cartele magnetice.
Nota contabila de credite externe.
Nota contabila de intrari prin NIR – Tichete masa;
Nota contabila de consum – Tichete masa;
Nota contabila de inregistrare cota unifirme.
Nota contabila de echipament de protectie. Necesarul de echipament de protectie se actualizeaza lunar si se urmareste ca salariatii sa aiba asigurat permanent echipamentul de protectie.
Nota contabila de amortizare.
Nota contabila de debitori. Persoana care are evidenta analitica tine corespondenta cu sectiile pentru incasarea debitelor, iar in cazul in care salariatul nu mai lucreaza in unitate se fac adrese la Politie pentru recuperare.
Se tine evidenta contului 401 (furnizori) inregistrandu-se pe credit nota de intrari de materiale si prestatii, iar pe debit platile efectuate prin casa si banca cu ordine de plata si CEC barat.
Nota contabila de inchidere a TVA. SC Metrorex SA este o unitate cu pierdere si in acelasi timp are TVA de primit.
Nota contabila de inchidere a conturilor de cheltuieli si venituri.
Se intocmeste balanata lunar, cu ajutorul programului de balante in cadrul Oficiului de Calcul. Tot serviciul Contabilitate se ocupa de toate bazele informative actualizate care sunt cerute de Ministerului Lucrarilor Publice,Transporturilor si Locuintei, de Consiliul de Administratie, de Adunarea Generala a Actionarilor.
Bilantul si darile de seama trimestriale si semestriale sunt intocmite si corelate cu realitatea de Sef Serviciu Contabilitate pe baza documentelor anexate.
Salariatii de la serviciile Financiar si Contabilitate raspund de lucrarile executate, de exactitate lor si dau lamuriri in fata controalelor care vin in verificare le SC METROREX SA (Curtea de Conturi, Ministerul Finantelor, Administratia Financiara).
Toti salariatii de la Serviciul Financiar si Contabilitate tin obligatoriu evidenta sintetica si analitica in fise manual sau pe calculator.
Tot in cadrul serviciului Contabilitate se alcatuiesc situatii privind veniturile totale (venituri din transporturi, venituri din alte activitati, venituri financiare exceptionale), privind cheltuiele totale (cheltuieli cu materii si materiale, piese de schimb, combustibil, energie electrica, consum de apa, reparatii curente, reparatii capitale, amortizare, cheltuieli cu munac (salarii, CAS, ajutor somaj, contributii pentru asigurarile sociale de sanatate, deplasari, detasari si transferuri, protocol, actiuni socio-culturale).
Pe baza documentelor centralizatoare si a altor documente anexa se alcatuiesc situatii, liste de validare, t-euri si balante. Toate acestea se opereaza in calculator si ca urmare a programului de contabilitate, se listeaza t-euri, registrul jurnal, balanta de verificare a SC Metrorex SA.
Capitolul 2
Proiectarea sistemului de contabilitate pe documente,
evidenta si registre – delimitarea activelor pe grupe de operatii omogene
2.1. Identificarea documentelor justificative pe operatii
Documentele justificative sunt dovezi scrise ale faptelor economice si financiare si constituie, de regula sursele de informatii pentru toate formele evidentei, reprezentand tabloul de bord al managementului financiar contabil. Inscrisurile dobandesc calitatea de documente justificative in momentul efectuarii unei operatii patrimoniale, daca furnizeaza toate informatiile prevazute in normele legale in vigoare, daca provin din relatiile de cumparare a unor bunuri de la persoane si pot fi inregistrate cand se face dovada intrarii in gestiune a bunurilor respective, iar daca se refera la cheltuieli de prestari servicii, acestea trebuie sa aiba la baza contracte sau conventii intocmite in acest scop.
Documentele justificative utilizate in contabilitatea imobilizarilor bon de miscare a mijloacelor fixe proces-verbal de scoatere din functiune a mijloacelor fixe a unor bunuri materiale; proces-verbal de receptie; proces-verbal de receptie provizorie; proces-verbal de punere in functiune.
Documentele primare utiliozate, referitoare la stocuri : avizul de insotire a marfii ; factura; note de receptie si constatatoare de diferente; bon de predare-transfer-rstituire; bonul de consum.
Documentele justificative utilizate in contabilitatea mijloacelor banesti : chitante pentru operatiuni in valuta; proces-verbal de plati ; dispozitie de plata/incasare catre casierie; borderoul documentelor achitate cu cecuri de decontare.
2.2. Modul de completare, utilizare, circulatia si arhivare a documentelor.
Intocmirea documentelor are loc in conformitate cu normele metodologice privind contabilitatea unitatilor economice, elaborate de Ministerul Finantelor Publice, iar circuitul lor esta stabilit pe baza de indicatii de utilizare a formularelor utilizate, date de acelasi minister.
Inscrierea datelor in documente se face cu cerneala, cu pasti, cu creion chimic, cu masina de scris sau la calculator, fara stersaturi, erorile corectandu-se prin taiere cu o linie a textului sau cifrei gresite si scrierea, deasupra, a textului sau cifrei corectate. Circulatia si arhivarea documentelor cade in sarcina comtabiluilui-sef. Pentru circulatia documentelor se intocmeste un grafic care trebuie sa asigure o rezolvare corecta a operatiilor consemnate in documente si o circulatie operativa a acestora, pentru evitarea stationarii lor nejustificate la unele servicii. Dodumentele se intocnesc intr-un anumit numar de exemplare, care urneaza un anumit circuit, pana la arhivarea lor.
Documentele justificative se pastreaza in arhiva, timp de 10 ani, cu exceptia statelor de salarii care se pastreazi timp de 50 de ani, in forma lor originala, grupate in functie de natura operatiilor si in ordine cronologici. Arhivarea documentelor contabile trebuie sa asigure pastrarea si consultarea acestora in ternenele prevazute de lege si respectand urmatoarele reguli:documentele se grupeaza in dosare, numerotate, snuruite si parafate, aceasta grupare facandu-se cronologic si sistematic in cadrul fiecarui exercitiu financiar la care se refera, documentele se pastreazi in spatii ferite degradarii, distrugerii sau sustragerii, dotate cu mijloace de prevenire a incendiilor. In caz de pierdere, sustragere sau distrugere a unor documente contabile, se vor lua masuri de reconstituire a acestora in termen de maximum 30 de zile de la constatare.
Formele de inregistrare in contabilitate reprezinta sistemul de registre, formulare si documente contabile corelate intre ele, care servesc la inregistrarea cronologica si sistematica in contabilitate a operatiunilor economice si financiare.principalele forme de inregistrare in contabilitate a operatiunilor economice si financiare sunt: pe jurnale, maestru-sah si forma combinata maestru sah cu jurnale.
Contabilitatea analitica a bunurilor se poate tine pe baza uneia din urmatoarele metode: operativ contabila, cantitativ valorica, global valorica. Metoda operativ contabila se poate aplica pentru contabilitatea analitica a materiilor prime, materialelor consumabile, materialelor de natura obiectelor de inventar, semifabricatelor, produselor finite, produselor reziduale, marfurilor si ambalajelor. Metoda cantitativ valorica se poate folosi pentru contabilitatea analitica a materiilor prime, materialelor de natura obiectelor de inventar, semifabricatelor, produselor finite, produselor reziduale, marfurilor, animalelor si ambalajelor. Metoda global valorica se poate utiliza pentru contabilitatea analitica a marfurilor si ambalajelor din unitatile de desfacere cu amanuntul, rechizitelor de birou, imprimatelor, materialelor folosite la ambalare, materialelor de natura obiectelor de inventar, echipamentelor de protectie in folosinta, etc
2.3. Alcatuirea de grafice sau scheme operationale pentru ilustrarea circulatiei documentelor
2.6. Formulare si registre cu regim special
Formularele tipizate cu regim special se asigura de catre Regia Autonoma 'Imprimeria Nationala' sau de alte unitati tipografice sub supravegherea acesteia, selectate pe baza criteriilor stabilite prin ordin al ministrului finantelor. Necesarul de formulare tipizate cu regim special se stabileste anual de catre fiecare societate, care va transmite comenzi ferme si administratiilor financiare ale sectoarelor de pe raza caruia isi au sediu.
Formularele tipizate cu regim special se distribuie utilizatorilor, contra cost, prin unitatile teritoriale ale Ministerului Finantelor sau prin unitati agreate de acestea. Evidenta operativa a formularelor tipizate cu regim special se tine cu ajutorul Fisei de magazie a formularelor cu regim special .
Aviz de insotire a marfii este un formular cu regim special de tiparire, inseriere si numerotare. Tiparit in blocuri cu cate 150 de file, formate din 50 de seturi a cate trei file, in culori diferite albastru, exemplarul 1, rosu, exemplarul 2, verde, exemplarul 3. Serveste ca document de insotire a marfii pe timpul transportului; ca document ce sta la baza intocmirii facturii; ca dispozitie de transfer al valorilor materiale de la o gestiune la alta, dispersate teritorial, ale aceleiasi unitati; ca document de primire in gestiunea cumparatorului sau in gestiunea primitoare din cadrul aceleiasi unitati in cazul transferului.
Chitanta este un formular cu regim special de tiparire, inseriere si numerotare.Tiparit in carnete cu cate 100 de file. Serveste ca document justificativ pentru depunerea unei sume in numerar la casieria unitatii si ca document justificativ de inregistrare in registrul de casa (cu respectarea Regulamentului operatiunilor de casa) si in contabilitate. Se intocmeste in doua exemplare, pentru fiecare suma incasata, de catre casierul unitatii si se semneaza de acesta pentru primirea sumei.
Factura fiscala este un formular cu regim special de inseriere si de numerotare.Tiparit in blocuri cu cate 150 de file, formate din 50 de seturi cu cate 3 file in culori diferite: albastru - exemplarul 1, rosu - exemplarul 2, verde - exemplarul 3.
Serveste ca document pe baza caruia se intocmeste instrumentul de decontare a produselor si marfurilor livrate, a lucrarilor executate sau a serviciilor prestate; ca document de insotire a marfii pe timpul transportului; ca document de incarcare in gestiunea primitorului;ca document justificativ de inregistrare in contabilitatea furnizorului si a cumparatorului. Se intocmeste manual sau cu ajutorul tehnicii de calcul, in trei exemplare.
Principalele registre de contabilitate, obligatorii pentru orice societate comerciala sunt: Registrul Jurnal, Registrul Inventar, Cartea mare sah
Registrul Jurnal - document contabil obligatoriu in care se inregistreaza in mod cronologic, toate operatiile economico-financiare.
Registrul-inventar – document contabil obligatoriu in care se inregistreaza toate elementele de activ si pasiv, grupate in functie de natura lor, inventariate de unitate, potrivit legii.
Registrul Cartea-mare – registru contabil obligatoriu in care se inregistreaza lunar si sistematic, prin gruparea conturilor, miscarea si esistenta tuturor elemetelor de activ si pasiv, la un moment dat.
Termenul de pastrare a registrelor este de 10 ani, arhivandu-se in unitate.
2.7. Formulare si registre fiscale
CAPITOLUL III
Forma, continutul, mentiunile autentice si tehnice de inregistrare in registrele contabile obligatorii – categorii de registre
Potrivit legii contabilitatii, aprobate in anul 1991, precum si Regulamentului privind aplicarea acesteia, registrele utilizate in contabilitate sunt: Registrul-jurnal, registrul-inventar si registrul cartea mare.
Registrul jurnal este un document obligatoriu, in care se inregistreaza in mod cronologic, operatiunile economice desfasurate, pe baza de documente si tinand seama de data intocmirii sau intrarii acestora. Cand exista mai multe documente asemanatoare, in sensul ca ele cuprind acelasi tip de operatii economice, acestea se pot inscrie intr-un registru centralizator si pe baza lui se efectueaza o singura inregistrare. In acest caz, documentului centralizator i se anexeaza totusi toate documentele ce au fost trecute in acest document centralizator.
Registrul jurnal este tipizat pe format A4 si este astfel conceput incat sa permita inregistrarea urmatoarelor date si informatii:
numarul curent al operatiei economice inregistrate;
data la care a fost efectuata inregistrarea operatiei economice in document;
felul, numarul documentului folosit pentru inregistrare;
explicatia la operatia economica desfasurata si inregistrata;
conturile debitoare si cele creditoare folosite pentru inregistrarea operatiei economice;
sumele partiale, debitoare si creditoare.
Registrul-jurnal trebuie intocmit de catre toate unitatile patrimoniale, societatile comerciale, regii autonome, institutii publice, unitati cooperatiste, asociatii cu personalitate juridica precum si de catre persoanele fizice care au calitatea de agent economic.
Registrul jurnal se pastreaza temporar la arhiva compartimentului de contabilitate, de regula pentru un an, apoi se depune la arhiva unitatii, impreuna cu toate documentele care au stat la baza inregistrarilor efectuate in el. Fiind un document contabil, el nu circula.
Registrul-inventar este un document contabil obligatoriu pentru inventarierea anuala, in care se prezinta grupat rezultatele inventarierii patrimoniului, precum si fiecare post din bilant. Se intocmeste de catre regiile autonome, societatile comerciale, institutiile publice, unitatile cooperatiste, asociatiile si persoanele fizice care au calitatea de comerciant intr-un singur exemplar, de regula la sfarsit de an, fara stersaturi si fara a lasa spatii libere. Registrul-inventar cuprinde 2 parti: prima priveste rezultatele inventarierii patrimoniului, iar cea de-a doua prezinta, copiat la xerox, bilantul contabil anual si contul de profit si pierdere, forma scurta, care se publica in Monitorul Oficial.
Registrul „Cartea-mare” este un document contabil obligatoriu in care se inscriu lunar direct sau prin regrupare pe conturi corespondente inregistrarile efectuate in registrul jurnal, stabilindu-se situatia fiecarui cont, respectiv soldul initial, rulajele debitoare, rulajele creditoare si soldurile finale. Reprezinta un document contabil de sinteza si care contine cate o fila pentru fiecare cont sintetic utilizat de unitate.
Registrul „Cartea-mare” serveste la stabilirea rulajelor lunare si a soldurilor pe conturi sintetice, la unitatile care aplica forma de inregistrare contabila „pe jurnale”, la verificarea inregistrarilor contabile efectuate si la furnizarea de date pentru efectuarea de analize economico-financiare.
Se intocmeste in cadrul compartimentului financiar-contabil al unitatii, la sfarsitul lunii si sta la baza elaborarii balantei de verificare. Modul de completare al acestui registru de contabilitate este urmatorul:
rulajul creditor se reporteaza din jurnalul contului respectiv, intr-o singura suma, fara desfasurarea pe conturi corespondente;
sumele cu care a fost descarcat contul respectiv in diverse jurnale se reporteaza din acele jurnale, obtinandu-se defalcarea rulajului debitor pe conturi corespondente;
soldul debitor sau creditor al fiecarui cont se stabileste in functie de rulajele debitoare si creditoare ale contului respectiv, tinandu-se seama de soldul de la inceputul anului(care se inscrie pe randul destinat in acest scop).
CAPITOLUL IV
PROIECTAREA SISTEMULUI DE CONTABILITATE PE CONTURI GRUPAJUL SITUATIEI PATRIMONIULUI IN CONTURI
Contabilitatea societatii comerciale Metrorex SA ca instrument pricipal de cunoastere, gestiune si control al patrimoniului, asigura inregistrarea cronologica si sistematica, prelucrarea si pastrarea informatiilor referitoare la situatia patrimoniului, a rezultatelor obtinute, atat pentru uz intern, cat si pentru relatiile cu clientii, cu bancile si organele fiscale etc.
SC Metrorex SA conduce contabilitatea in partida dubla, cu respectarea Normelor Ministerului Finantelor, intocmind rapoarte lunare, iar la semestru si sfarsitul anului prezinta bilantul contabil. Foloseste cu precadere conturile sintetice de gradul I simbolizate cu trei cifre,si utilizeaza metoda inventarului intermitent pentru urmarirea stocurilor.
Inregistrarile in contabilitate se fac cronologic si sistematic, potrivit planului de conturi general si normelor in vigoare, orice operatie patrimoniala fiind consemnata intr-un document justificativ.
Contabilitatea mijlocelor fixe se tine pe categorii, pe fiecare obiect in parte si pe locuri de munca.
Contabilitatea stocurilor se tine pe gestiuni, etc.
Contabilitatea furnizorilor,clientilor, a celorlalte creante si obligatii este tinuta pe categorii si in cadrul acesteia pe fiecare persoana fizica si juridica in parte.
Contabilitatea veniturilor si cheltuielilor se tine pe felui de venituri si cheltuieli, in functie de natura lor.
Lunar pentru verificarea inregistrari corecte in contabilitate a operatiunilor patrimoniale, se intocmeste balanta sintetica de verificare, la randul ei are la baza balantele analitice pe conturi.
Verificarea concordantei intre analitic si sintetic.
In afara de balanta de ferificare a conturilor sintetice, intocmita dupa Cartea Mare, in
situatia in care anumite conturi sintetice se dezvolta pe
analitice este necasar sa se intocmeasca si balante de verificare a conturilor
analitice . Acestea se intocmesc dupa registrele dezvoltatoare ala Cartii –
Mari si numarul lor este egal cu cel al conturilor sintetice care se dezvolta
pe conturi analitice.
Tehnica de intocmire a balantelor de verificare analitice consta in preluarea
din registrul Cartea Mare dezvoltatoare a sumelor totale si a soldurilor tuturor
conturilor analitice, deschise in cadrul aceluiasi cont sintetic.
Balanta conturilor – exactitatea inregistrarilor
Balanta de verificare reprezinta un procedeu specific contabilitatii prin care se
centralizeaza datele inregistrate in conturi si se controleaza exactitatea acestora; este o lista a tuturor conturilor soldate si nesoldate in Cartea Mare in care sunt prezentate in functie de forma informatii privind soldurile, rulajele si sumele conturilor.
Balanta de verificare se intocmeste atat pentru conturile sintetice cat si pentru detailarea acestora( balanta de verificare analitica). Aceasta serveste la identificarea eventualelor erori de inregistrare contabila fiind interpusa in cadrul fluxului de lucrari contabile intre conturi si bilant.
Inventarierea – controlul faptic al realitatii.
Inventarierea reprezinta procesul contabile de constatare faptica la o anumita data, (de regula sfarsitul anului sau ori de cate ori este nevoie a existentei elementelor patrimoniale ale inteprinderii, din punct de vedere cantitativ, calitativ si valoric. I nventarierea a aparut ca necesitate datorita neconcordantelor de ordin obiectiv si subiectiv ce apar frecvent intre datele din contabilitate – scriptic, si cele din teren – faptic.
4.5 Corectarea erorilor de inregistrare
Erorile de inregistrare se corecteaza de regula prin stornarea operatiunii efectuate anterior in conturi sumelor din tranzactiile care au avut loc. Se procedeaza la utilizarea acestor formule contabile deoarece inregistrarile in contabilitate nu pot fii corectate prin stergere sau taiere. Dupa modul de in scriere in formule contabile de stornare, acestea pot fii de doua feluri
- formule contabile de stornare in negru
- formule de stornare in rosu
se procedeaza apoi la intocmirea formulei contabile corecte.
Verificare si corelatii
Balanta de verificare indeplineste mai multe functii. Cea mai importanta functie este aceea de verificare a exactitatii inregistrarilor efectuate in conturi. Drept urmare prin acest tablou se constata si se verifica exactitatea inregistrarilor din contabilitatea curenta, existenta egalitatii permanente dintre totalurile sale.
Se poate spune ca balanta de verificare indeplineste rolul unui instrument de reglare a inregistrarilor operatiunilor financiare in conturi, desi in conditiile utilizarii calculatoarelor electronice, creste exactitatea calculatoarelor, functia de control a balantei de verificare se mentine, iar corelatiile pe care se bazeaza acestea servesc la prevederea unor chei de control in programele de lucru a calculatoarelor.
V. PROIECTAREA SISTEMULUI DE CONTABILITATE PE DOCUMENTE DE SINTEZA SITUATII PATRIMONIALE SI CALCULUL REZULTATELOR
La sfarsitul exercitiului financiar societatea trebuie sa prezinte situatiile financiare care cuprind :
- bilantul
- contul de profit si pierdere
- situatia modificarilor capitalului propriu
- situatia fluxului de trezorerie
- politici contabile si note explicative
Lucrarile de inchidere a exercitiului financiar sunt urmatoarele
- balanta de verificare inainte de efectuarea inventarierii
- inventarierea societatii
- contabilizarea operatiunilor de regularizare
- stabilirea balantei de verificare dupa efectuarea inventarierii
- stabilirea rezultatului exercitiului
- redactarea sitatiilor financiare anuale
Cap. IV Monografie
In cadrul lunii august 2008 in cadrul sectiei electromecanica au loc urmatoarele operatii :
1. Sectia se aprovizioneaza cu materiale consumabile pentru protectia muncii in valoare de 2142,11 si cu obiecte noi de inventar in valoare de 2544,365 de la furnizori.
% 4686,475
3028.14 = 401 2142,11
303.01 2544,365
2. In cadrul sectiei au loc intrari de piese de schimb prin bonul de transfer din centralul unitatii in suma de 588.
303.01=482 588
3. Sectia EM primeste de la central obiecte de inventar prin bonul de transfer in valoare de 314,705
Debit 8039.01 314,705
4. Se dau in consum materiale de protectie in valoare de 2547,09
6028=3028.14 2547,09
5. Se caseaza echipamentul de protectie in suma de 25610,095
Credit 8039.02 25610,095
6. Se dau in consum obiecte de inventar in valoare de 2605,77
603.01=303.01 2605,77
Debit 8039.01 2605,77
7. Se da in consum echipament de protectie in suma de 3,24
603.01=303.02 3,24
Debit 8039.02 3,24
8. Se inregistreaza intrarea tichetelor de masa prin transfer de la unitatea centrala in suma de 33490
5328.06=481 33490
9.Se dau in consum tichetele de masa in valoare de 31921,88
642=5328.06 31921,88
10.Are loc o noua aprovizionare de:
-materiale consumabile 2165,2
-materiale consumabile auxiliare 1428
-piese de schimb 225063,1
% 228656,3
3021.01 = 401 2165,2
1428
225063,1
11.Se inregistreaza diferenta de aprovizionare in suma de 9,585
308=401 9,585
12.Se trece aceasta difernta pe seama chelutuielilor 9,585
% 9,585
6021.01 = 308 5,625
6028 3,96
13. Se inregistreaza TVA aferent aprovizionari in valoare de 44333,295
4426=401 44333,295
14.Au loc intrari prin transfer de materiale de la o alta sectie catre EM prin bon de transfer in valoare de 6807,335
% 6807,335
3021.01 =482 458,87
3021.07 6348.465
15.Au loc iesiri prin transfer de materiale de la EM catre o alta sectie prin bon de transfer in suma de 533,05
% 533,05
482 = 3021.01 149,8
3021.07 71,4
3022.01 311,85
16.Are loc consumul de materiale consumabile(intern) in suma de 4582,63 si materiale consumabile auxiliare in valoare de 1041,245
% 5623,875
6021.01=3021.01 4582,63
3021.07 1041,245
17.Are loc consumul de combustibil intern in valoare de 436,775
6022.01=3022.01 436,775
18.Se dau in consum piesele de schimb
6024.01=3024.01 104271,765
6024.07=3024.07 3658,38
19.Se inregistreaza cheltuielile privind conditiile de munca prin trecera din 6021.01 la 6021.04
6021.01=3021.01
6021.04=3021.01 1842,885
20.se inregistrea cheltuielile privind conditiile de munca prin trecere din 6024.01 la 6024.04
6024.01=3024.01
6024.04=3024.01 1961,825
21.Se inregistreaza salariile datorate personalului in valoare de 728335
641=421 728335
22.Se inregistreaza contributia unitatii 29,5% si 19,5% la CAS in suma 211992
6451=4311 211992
23.Se inregistreaza contributia unitatii 0,799% la fondul de risc si accidente in suma de 5819,5
6451.01=4311.01 5819,5
24.Se inregistreaza contributia unitatii de 0,85% la fondul de accidente in valoare de 6191
6451.02=4311.02 6191
25.Se inregistreaza plata concediului medical din CAS in suma de 8356,5
4311.02=423 8356,5
26.Se inregistreaza contributia unitatii de 1% la fondul de somaj in valoare de 7283,5
6452=4371 7283,5
27.Se inregistreaza contributia unitatii de 0,25% la fondul de garantare in valoare de 1821
6452.01=4371.01 1821
28.Se inregistreaza contributia unitatii de 5,5% la fondul de asigurari de sanatate in suma de 40058,5
6453.01=4313 40058,5
29.Se inregistreaza retinerile din salarii reprezentand :
-avansul 171710
-lichidarii(CO) 7150
-card +CAR+CAR-unit+sindicat 342277
-chirii 16,5
-pensie alimentara 5051,5
-popriri 445
-garantii 89
-imputatii tichete 158
-pensie suplimentara 9,5% 69169
-asigurarea medicala 5,5% 39808,5
-ajutorul de somaj 0,5% 3685
-impozit 16% 97132
% 736691,5
421= 425.01 171710
425.02 7150
427.03 342277
427.03 16,5
427.03 5051,5
427.03 445
427.05 89
4282.06 158
4312 69169
4314 39808,5
4372 3685
444 97132
30.Se inregistreaza concediul medical din CAS in suma de 873,5
6451=4311 873,5
31.Se inegistreaza tichetele de masa acordate necuvenit si imputate la lichidarea lunii august in valoare de 158
% 158
4282.06= 7588.06 157,6
7588.06 0,38
4427 0,7
7588.06 0,5
32.Se inregistreaza garantiile retinute in luna august in suma de 89
427.05=4281.07 89
33.Se inregistreaza cheltuielile cu apa in valoare de 65397,545
605.02=401 65397,545
34.Se inregsitreaza cheltuielile cu reparatiile , intretinerea in suma de 3367,61
611.04=401 3367,61
35.Se inregistreaza cheltuieli diverse in valoare de 17464,945
628.02=401 17464,945
36.Se inregistreaza cheltuielile cu imputarea tichetelor de masa in suma de 80,325
628.06=401 80,325
37.Se inregistreaza cheltuielile cu biletele de odihna si ajutoarele in valoare de 3417
6458=481 3417
38.se inregistreaza cheltuielile cu amortizarea in suma de 29664,225
% 29664,225
2811 1840,66
2812.01 3266,44
2812.02 217,515
2812.03 24302,33
2814 37,28
39.Trecerea mijloacelor fixe supuse amortizari la amortizare integrala in valoare de 22006,5
2131.01=231.01 22006,5
2131.02=231.01 22006,5
40.Se inregistreaza intrarea echipamentelor si instrumentelor la supuse amortizari integral in valoare de 54408,5
2131.01=231.01 54408,5
41.Se inregistreaza inch iderea conturilor de terti
401=481 116984,015
421=481
423=481 5797
425.01=481 171710
425.02=481 7150
425.03=481 337059,5
4311=481 209035
4311.01=481 5711,5
4311.02=481 279
4312=481 67887
4313=481 39314,5
4314=481 39119
4371=481 7148
4371.01=481 1787
4372=481 3609
481=4426 44333,295
4427=481 0,17
444=481 94736,5
44Inchiderea conturilor de imobilizari
231.01=481 54408,5
45.Inchiderea conturilor de cheltuieli
481 = 6028 2543,13
481=603.01 2609,01
481=642 31921,88
481=6021.01 3775,365
481=6022.01 436,765
482=6024.01 102309,94
481=6024.07 368,38
481=6021.04 1842,885
481=6024.04 1961,825
481=641 728335
481=6451 212865,5
481=6451.01 5819,5
481=6451.02 6191
481=6452 7283,5
481=6452.01 1821
481=6453.01 40058,5
481=605.02 65397,545
481=611.04 3367,61
481=628.02 1746,445
481=628.06 80,325
481=6458 3417
481=6811 29664,225
46. Se inregistreaza inchiderea conturilor de venituri
7588.06=481 157,93
CONT |
DENUMIRE |
TOTAL SUME |
RULAJ CURENT |
TOTAL SUME |
SOLD |
||||
CONT |
DEBIT |
CREDIT |
DEBIT |
CREDIT |
DEBIT |
CREDIT |
DEBIT |
CREDIT |
|
CLASA II | |||||||||
mij.fixe |
| ||||||||
mij.fixe | |||||||||
TOTAL 213 | |||||||||
Inv.in curs | |||||||||
TOTAL 231 | |||||||||
amort.terenuri | |||||||||
amort.echip. | |||||||||
amort.echip. | |||||||||
amort.echip. | |||||||||
amort.mobilier | |||||||||
TOTAL 281 | |||||||||
TOTAL CLASA II | |||||||||
CLASA III | |||||||||
materiale cons. | |||||||||
mat.cons.aux. | |||||||||
comb.intern | |||||||||
piese de schimb | |||||||||
piese de schimb | |||||||||
materiale cons. | |||||||||
TOTAL 302 | |||||||||
ob.noi de inv. | |||||||||
echip.protect. | |||||||||
TOTAL 303 | |||||||||
dif.de pret mat. | |||||||||
TOTAL 308 | |||||||||
TOTAL CLASA III | |||||||||
CLASA IV | |||||||||
furnizori | |||||||||
TOTAL 401 | |||||||||
pers-remun. | |||||||||
TOTAL 421 | |||||||||
pers-remun.aj.at | |||||||||
TOTAL 423 | |||||||||
avans.din sal. | |||||||||
avans.co antip. | |||||||||
TOTAL 425 |
| ||||||||
popriri si chirii | |||||||||
popriri si chirii | |||||||||
TOTAL 427 | |||||||||
garantii materiale | |||||||||
imp.tich.de masa | |||||||||
TOTAL 428 | |||||||||
cas | |||||||||
fd.de risc pt.ac. | |||||||||
cas-esalonare | |||||||||
cont.pers.pt.pens.sup. | |||||||||
cont.ang.pt.asig.soc. | |||||||||
cont.ang.pt.asig.soc. | |||||||||
TOTAL 431 | |||||||||
cont.unit.la fd.somaj | |||||||||
cont.unit.la fd.somaj | |||||||||
cont.pers.la fd. somaj | |||||||||
TOTAL 437 | |||||||||
TVA deduct. | |||||||||
TVA colectata | |||||||||
TOTAL 442 | |||||||||
impozit pe salarii | |||||||||
TOTAL 444 | |||||||||
dec.intre unit.si subunit. | |||||||||
TOTAL 481 | |||||||||
decont intre subun. | |||||||||
TOTAL 482 | |||||||||
TOTAL CLASA IV | |||||||||
CLASA V | |||||||||
tich.de masa ac.sal. | |||||||||
TOTAL 532 | |||||||||
TOTAL CLASA V | |||||||||
CLASA VI | |||||||||
chelt.materiale-intern | |||||||||
chelt.materiale-intern | |||||||||
chelt.comb. | |||||||||
chelt.piese schimb |
| ||||||||
chelt.piese schimb | |||||||||
chelt.piese schimb | |||||||||
chelt.mat.cons. | |||||||||
TOTAL 602 | |||||||||
chelt.ob.inv. | |||||||||
TOTAL 603 | |||||||||
chelt.cu apa si energ. | |||||||||
TOTAL 605 | |||||||||
chelt.de int.pt. diversi | |||||||||
TOTAL 611 | |||||||||
costul diverse pt.terti | |||||||||
costul imprimantelor | |||||||||
TOTAL 628 | |||||||||
chelt.cu renumeratia | |||||||||
TOTAL 641 | |||||||||
chelt.tichete de masa | |||||||||
TOTAL 642 | |||||||||
chelt.privind CAS unit. | |||||||||
chelt.privind fond 0,5% | |||||||||
chelt.privind cont. 5% | |||||||||
cont.unit.pt aj. somaj | |||||||||
chelt.pt. fond garantat | |||||||||
alte chelt.asig.si prot.s. | |||||||||
TOTAL 645 | |||||||||
chelt.de exp.amort.imob. | |||||||||
TOTAL 688 | |||||||||
TOTAL CLASA VI | |||||||||
CLASA VII | |||||||||
alte venit.din expl. | |||||||||
TOTAL 758 | |||||||||
TOTAL CLASA VII |
INTRUCAT TOATE INREGISTRARILE CONTABILE SUNT CONSTITUITE LA NIVELUL SECTIEI EM IN BALANTA DE VERIFICARE NU SE REGASESTE CLASA I (CAPITALURI SI CONTUL DE PROFIT SI PIERDERE), DEASEMENEA NU SE REGASESC NICI CELELALTE CONTURI DE VENITURI, ASTFEL NU SE POATE VEDEA INCHIDEREA EXERCITIULUI ( PROFITUL SAU PIERDEREA EXERERCITIULUI )
Bibliografie
Iacob Petru Pantea – „Contabilitatea Romaneasca” armonizata cu
Directivele Contabile Europene,
Editura Intelcredo 2003;
Maria Popan – „Contabilitate –manual”, Editura Oscar Print 2001;
Revista „Tribuna Economica”
Codul Muncii
Monitorul Oficial, Partea I 899 din 31/12/2008
Caiet de sarcini SC METROREX SA
Ordinul Ministrului Finantelor Publice al Romaniei nr 1784/2002
Note de contabilitate pentru luna august 2008 la SC METROREX SA
Metodologia cercetarii stiintifice economice , Raboaca C. , Ciucur D., ed. Fundatiei Romania de Maine , Bucuresti , 2004
Bibliografie
Calin, O., Ristea, M., Bazele contabilitatii, Editura Didactica si Pedagogica, Bucuresti, 2004.
Epuran, M., Babaita, V., Bazele contabilitatii, Editura de Vest, Timisoara, 1997.
Peres Ion, Mates Dorel, Peres Cristian, Bazele contabilitatii, Editura Mirton, Timisoara, 2005.
Ristea Mihai (coordonator), Contabilitatea financiara a intreprinderii, Editura Universitara, Bucuresti, 2005.
Legea contabilitatii nr. 82/1991
ww.ciel.ro
www.sagasoft.ro
Bibliografie minima obligatorie recomandata de facultate
|