UNIVERSITATEA SPIRU HARET

FACULTATEA DE MANAGEMENT FINANCIAR CONTABIL

BUCURESTI

SPECIALIZAREA CONTABILITATE SI INFORMATICA DE GESTIUNE

LUCRARE

PRACTICA DE CERCETARE - PROIECTARE

CONTABILITATEA VENITURILOR SI CHELTUIELILOR DE EXPLOATARE

LA S.C. BIJUTERIA ANA SRL

^{CARE APLICA NORMELOR CONTABILE}

^{SIMPLIFICATE ARMONIZATE CU DIRECTIVELE}

^{COMUNITATILOR ECONOMICE EUROPENE}

CUPRINS

CAP. I .......................... 2

1.1. Consideratii generale privind veniturile si

cheltuielile de exploatare ................ 2

1.1.1. Delimitari privind sistemul contabil simplificat

armonizat cu directivele CEE ............... 2

1.1.2. Delimitari privind veniturile si cheltuielile

de exploatare ale agentului economic ........... 10

CAP. II............................. 19

2.1. S.C. BIJUTERIA ANA SRL - prezentare ...........19

2.2. STUDIUL DE CAZ - CONTABILITATEA VENITURILOR

SI CHELTUIELILOR DE EXPLOATARE ........... 22

CAP. III CONCLUZII SI PROPUNERI ............. 40

BIBLIOGRAFIE ...................... 46

ANEXE .......................... 48

CAPITOLUL I

CONSIDERATII GENERALE PRIVIND VENITURILE

SI CHELTUIELILE DE EXPLOATARE

ALE UNUI AGENT ECONOMIC

Delimitari privind sistemul contabil simplificat armonizat cu directivele

Comunitatii Economice Europene.

Un "SISTEM CONTABIL" este un ansamblu concret de concepte, principii, reguli si/sau conventii contabile general admise a caror aplicabilitate convergenta, impusa fie doctrinar, fie reglementar asigura furnizarea unei informatii pertinente asupra imaginii fidele, clare si complete a patrimoniului, situatiei financiare si rezultatului exercitiului unei intre-prinderi, respectiv, asupra pozitiei financiare, performantelor si modificarilor in pozitia financiara a unei intreprinderi.

Romania se confrunta actualmente cu doua sisteme contabile, identificabile doctrinar si reglementar prezentate in figura nr. 1.1:

Fig. nr.1.1 Principalele sisteme contabile influente in Romania

1) Sistemul contabil vest-european continental se carac-terizeaza prin urmatoarele coordonate:

a)      Administratia fiscala impoziteaza profiturile inregistrate in contabilitate si nu admite alte cheltuieli deductibile fiscal decat cele inregistrate efectiv in contabilitate, generand tendinta de a minimiza profitul contabil pentru a se "raporta presiunea fiscala".

b)      Finantarea firmelor se face prioritar prin sistemul financiar bancar, fapt ce genereaza o cerere redusa de informatii contabile din partea investitorilor.

c)      Contabilitatile vest-europene continentale sunt puternic normate si/sau normalizate prin texte de lege si/sau reglementate de aplicabilitate nationala a caror modificare este marcata de imobilism.

d)      Profesia contabila este puternic atasata puterii publice; normale elaborate de aceasta nefiind obligatorii, avand doar valoare recomandativa.

e)      Situatiile financiare consolidate nu constituie o prioritate. Prioritare sunt situatiile financiare intocmite in scopuri fiscale motiv pentru care marja de libertate in intocmirea si prezentarea acestora este relativ redusa.

2) Corelativ sistemul contabil anglo-saxon se caracterizeza prin:

a)      Legislatia fiscala are influente limitate asupra practicilor contabile curente si de regula, nu afecteaza continutul si modul de prezentare a situatiilor financiare a intreprinderii.

b)      Pietele de capitaluri, respectiv, bursele de valori mobiliare sunt extrem de sensibile la informatia contabila publicata de intreprinderi, elementul pivot fiind, de regula "profitul net consolidat pe actiune".

c)      Dreptul contabil se rezuma, de regula, la instituirea principiilor si conventiilor general admise.

d)      Profesiunea contabila este, de regula, independenta de autoritatile publice si joaca un rol prioritar in elaborarea si punerea in aplicare a normelor contabile.

e)      Intocmirea si publicarea situatiilor financiare consolidate este o traditie mult apreciata de investitori, motiv pentru care intreprinderile au tendinta de a maximiza rezultatele contabile publicate in situatiile financiare anuale.

Sub influenta sistemelor contabile vest european continental si anglo-saxon, Romania a reglementat incepand cu 1 ianuarie 2003 doua sisteme contabile prezentate in figura nr. 1.2:

Fig. nr.1.2 Sisteme contabile identificabile in Romania

Obiectivul contabilitatii financiare este inregistrarea, urmarirea si continutul cronologic si sistematic al evenimentelor si tranzactiilor economice care produc modificari in pozitia financiara si in performantele unei intreprinderi.

Obiectivul contabilitatii financiare este strans legat de raspunsul la intrebarea: "Este un adevar contabil" (o imagine fidela), la care un reputat specialist francez, Michel Capron conchide ca "putem raspunde sigur negativ"[1].

Totusi in plan doctrinar, se accepta pe scara larga ca obiectivul fundamental al contabilitatii financiare este "IMAGINEA FIDELA", concept care reprezinta "MARUL DISCORDIEI" dintre cele doua culturi si sisteme contabile reprezentative, si anume:

1) Sistemul contabil vest-european continental in viziunea caruia "IMAGINEA FIDELA, CLARA SI COMPLETA A PATRIMONIULUI SITUATIEI FINAN-CIARE SI A REZULATATULUI EXERCITIULUI" se reali-zeaza de la sine daca se respecta principiile sinceritatii si conformitatii cu regulile si normele contabile in vigoare. Aceasta interpretare, conduce in realitate la prevalenta juridicului asupra economicului.

2) Sistemul contabil anglo-saxon in viziunea caruia "IMAGINEA FIDELA A POZITIEI FINANCIARE, PERFORMANTELOR SI MODIFICARILOR IN PERFOR-MANTELE INTREPRINDERII" nu se realizeaza prin simpla respectare a regulilor si normelor contabile in vigoare, ci acestea trebuie trecute prin "filtrul" rationamentului profesional al "contabilului". Aceasta interpretare conduce la prevalenta economicului asupra juridicului.

Astazi se manifesta o tendinta de acceptare tot mai larga din partea continentelor a interpretarilor anglo-saxone a coruptului de "imagine fidela". Aceasta tendinta, este recunoscuta de doi reputati specialisti francezi, reprezentanti ai sistemului contabil vest-european continental, si anume:

Bernard Collase: "grija contabilului (francez-n.n) de a se proteja juridic, pare sa fie mai importanta decat aceea de a furniza o imagine cat se poate de adevarata a intreprinderii prin intermediul situatiilor financiare pe care le elaboreaza. Dar, doctrina este evolutiva si se poate ca in viitor sa ne indreptam spre o interpretare mai economica si mai putin juridica a acestui nou principiu"[2].

Jacques Richard: "Se poate spune atunci, asa cum gandesc anumiti autori, ca principiul imaginii fidele, din punctul de vedere francez, ar fi o clauza de stil, introdusa pentru frumusetea constructiei contabile sau pentru a face placerea autoritatilor comunitare? In fapt, doctrina. afirma ca principiul imaginii fidele ar fi util in trei domenii esentiale:

El ar obliga intreprinderea de a prezenta in Anexa informatii utile intelegerii bilantului si contului de profit si pierdere;

El ar permite intreprinderii sa faca o alegere rationala intre mai multe reguli aplicabile (cazul optiunilor);

El ar fi ultimul recurs, in cazul in care nu ar exista reguli privind o problema sau alta"[3].

Viziunea anglo-saxona a "IMAGINII FIDELE" este agreata de Standardele Internationale de Contabilitate (I.A.S) care stabileste ca "Deciziile economice, care sunt luate de utilizatorii situatiilor financiare necesita. informatii concentrate asupra pozitiei financiare, performantei si modificarilor pozitiei financiare a unei intreprinderi Informatiile privind pozitia financiara sunt oferite, in primul rand de bilant. Informatiile privind performanta sunt oferite in primul rand de contul de profit si pierdere. Informatiile privind modificarile pozitiei financiare sunt furnizate in situatiile financiare prin intermediul unor situatii distincte"[4].

Conceptul de "IMAGINE FIDELA" se regaseste si in legislatia contabila din Romania care stipuleaza ca "situatiile financiare anuale. trebuie sa ofere o imagine fidela a pozitiei financiare, performantei financiare, fluxurilor de trezorerie si a celorlalte informatii referitoare la activitatea desfasurata"[5].

Pentru a facilita aplicabilitatea Reglementarilor contabile armonizate cu Directiva a IV-a a CEE si cu IAS, Legea contabilitatii nr.82/1991 (republicata in M.Of. nr.20 din 20.01.2000) a fost modificata si adoptata in mod corespunzator prin Ordonanta Guvernului nr.61/2001 publicata in M.Of. nr.531 din 31.08.2001.

De asemenea s-au elaborat "Reglementarile contabile simplificate, armonizate cu directivele europene" aprobate prin OMFP nr. 306/2001, publicate in M.Of. nr.279 bis/25.04.2002.

Sub aspect tehnico-aplicativ, contabilitatea financiara curenta se realizeaza cu ajutorul a doua planuri (liste) de conturi generale, si anume:

a) Planul (lista) de conturi aprobat prin OMFP nr. 306/2002 aplicabil pentru agenti economici care nu indeplinesc conditii pentru aplicarea reglementarilor contabile armonizate cu Directiva a IV-a a CEE si cu Standardele Internationale de Contabilitate;

b)Planul (lista) de conturi aprobat prin OMFP nr.94/2001, aplicabil pentru agentii economici care aplica reglementarile contabile armonizate atat cu Directiva a IV-a a CEE, cat si cu Standardele Internationale de Contabilitate.

Produsul elementar al contabilitatii financiare este informatia contabila care trebuie sa indeplineasca cel putin patru caracteristici calitative principale:

inteligibilitatea;

relevanta;

credibilitatea;

comparabilitatea.

Inteligibilitatea este calitatea esentiala a informatiilor financiare ce presupune intelegerea lor de catre utilizatori.

Premisa de la care se porneste in aprecierea gradului de inteligibilitate al informatiei financiare este aceea conform careia utilizatorii dispun de un anumit nivel de cunostinte economice si contabile, cat si prezinta disponibilitatea de a studia aceste informatii in scopul utilizarii lor in procesul de decizie.

Relevanta este acea calitate a informatiilor f 858f53i inanciare prin care aceste categorii de informatii isi dovedesc utilitatea in luarea deciziilor economice. Pentru a fi utile, informatiile trebuie sa fie relevante pentru utilizatori, ajutandu-i pe acestia sa evalueze evenimentele trecute, prezente sau viitoare, confirmand sau corectand evaluarile lor anterioare.

Credibilitatea informatiei financiare consta in faptul ca aceasta nu contine erori semnificative, nu este partinitoare, iar utilizatorii pot avea incredere ca se reprezinta corect realitatea economica prin intermediul acesteia.

Comparabilitatea este acea caracteristica pe care trebuie sa o aiba informatia financiara prin intermediul careia utilizatorii pot compara situatiile financiare ale unei intreprinderi in timp, in scopul identificarii tendintelor in pozitia financiara si performantele acesteia.

Pentru a fi semnificativa pentru utilizatori, informatia contabila trebuie prezentata sistematizat si sintetizat intr-un set de situatii financiare periodice compuse cel putin dintr-un bilant care sa reflecte pozitia financiara a intreprinderii si un cont de profit si pierderi care sa reflecte performantele acesteia.

In Romania sunt reglementate trei seturi diferite de situatii financiare anuale si anume:

a)      Situatii financiare armonizate cu directivele CEE si cu IAS, compuse din:

Bilant;

Cont de profit si pierdere;

Situatia modificarilor capitalului propriu;

Situatia fluxurilor de trezorerie;

Politici contabile;

Note explicative.

Acestea se vor intocmi de catre agentii economici care aplica Reglementarile contabile armonizate cu Directiva a IV-a a CEE si cu IAS aprobate prin OMFP nr. 94/2001 si sunt supuse auditului financiar.

b)   Situatii financiare simplificate armonizate cu directivele europene compuse din:

Bilant;

Cont de profit si pierdere;

Politici contabile;

Note explicative.

Acestea se vor intocmi de catre agentii economice care nu indeplinesc criteriile pentru aplicarea Reglementarilor contabile armonizate cu Directiva a IV a CEE si cu IAS si nu sunt supuse auditului financiar.

c)   Situatii finaciare ale microintreprinderilor, compuse din:

Bilant;

Cont de profit si pierdere.

Astfel de situatii financiare se vor intocmi si de catre asociatiile si celelalte persoane juridice cu sau fara scop lucrativ care nu cad sub incidenta Reglementarilor contabile armonizate cu Directiva a IV-a a CEE si cu IAS si nu sunt supuse auditului financiar.

Responsabilitatea intocmirii si publicarii situatiilor financiare revine, in toate cazurile, conducerii (managementului) intreprinderii, chiar daca pentru anumite tipuri de intreprinderi, legislatiile contabile nationale si reglementarile contabile internationale impun certificarea "Conturilor anuale" de catre profesionisti contabil (cenzori, auditori etc.).

Utilizatorii informatiei contabilitatii financiare

Principalii utilizatori a "Conturilor anuale" in calitate de produs final al contabilitatii financiare sunt[7]:

a) Investitorii reprezentati de ofertantii de capital si consultatii lor care sunt preocupati de riscul eventual al tranzitiei ca si de profitul adus de investitiile lor. Investitorii au nevoie de informatii contabile sintetizate si sistematizate care sa le permita sa ia decizii fundamentate privind cumpararea, pastrarea sau vanzarea titlurilor de proprietate (actiunilor) sau de credit (obligatiilor). Pe de alta parte, actionarii, sunt si ei interesati in obtinerea de informatii care sa le permita evaluarea capacitatii intreprinderii de a plati dividende.

b) Angajatii si in special organizatiile lor reprezentative (sindicatele, etc.) sunt interesati in obtinerea de informatii privind stabilirea si profitabilitatea intreprinderilor in care lucreaza, intrucat de acesti factori depinde capacitatea intreprinderii de a oferi remuneratii, pensii si alte avantaje si oportunitati profesionale.

c) Creditorii financiari care sunt interesati in obtinerea de informatii care sa le permita sa determine daca imprumuturile acordate si dobanzile aferente vor putea fi platite la scadentele contractate.

d) Furnizorii si alti creditori comerciali care sunt interesati sa obtina informatii cu privire la lichiditatii pe termen scurt a intreprinderilor cliente, ce le mareste speranta ca sumele ce le sunt datorate vor fi introduse la scadentele contractuale .

e) Clientii care sunt in special interesati de obtinerea de informatii care sa le permita evaluarea continuitatii activitatii la furnizori, mai ales atunci cand exista colaborari pe termen lung sau cand sunt dependenti de anumiti furnizori.

f) Guvernul si institutiile sale care sunt interesati in obtinerea informatiilor despre intreprinderi pentru a reglementa activitatea acestora, pentru a determina politica fiscala, pentru a calcula venitul national brut (PIB) si alti indicatori statistici la nivelul macroeconomiei.

g) Publicul care este interesat in obtinerea de informatii despre intreprinderi, in scopuri multiple ca, de exemplu, contributia intreprinderilor la dezvoltarea locala si regionala, evolutia numarului de salariati si evolutiile recente si de perspectiva a economiei locale, etc.

Desi reglementarile nationale nu fac o inregistrare a utilizatorilor conturilor anuale se pare ca privilegiatii sunt investitori apreciindu-se ca deoarece acestia sunt ofertantii capitalului de MSC, conturile anuale care satisfac necesitatile de informatii ale acestora vor satisface necesitatile de informatii si ale altor utilizatori ai informatiilor contabile.

Normarea, normalizarea si armonizarea contabilitatii financiare pe plan

regional si mondial.

Pe plan mondial coexista mai multe culturi contabile, doua dintre ele fiind deosebit de marcante si influente, si anume:

cultura contabila si sistemul de contabilitate vest-european, denumit si continental, ale caror promotori sunt Franta si Germania.

cultura contabila si sistemul contabil anglo-saxon ale caror promotori sunt Anglia si SUA.

Deosebirile fundamentale opuse dintre cele doua culturi contabile se manifesta pe urmatoarele planuri esentiale:

a)      Pe plan institutional contabilitatea continentala este puternic codificata, normata si deci regizata de un plan contabil general, care cuprinde un mare numar de norme imperative si recomandate, in timp ce contabilitatea anglo-saxona se bazeaza pe traditii si cutume, nefiind "incorsetata" intr-un plan contabil national;

b)      Pe plan tehnico-aplicativ contabilitatea continentala opereaza cu clasificarea economica a cheltuielilor si veniturilor, ceea ce genereaza in mod obiectiv tinerea a doua feluri de contabilitati separate: 1) financiara si 2) gestiune, in timp ce contabilitatea anglo-saxona opereaza cu clasificarea cheltuielilor si veniturilor dupa destinatie (sectii, produse, etc.) ceea ce nu impune o separare foarte riguroasa a contabilitatii de gestiune de contabilitate financiara;

c)      Pe plan politico-strategic, anglo-saxonii dau prioritate informatiilor necesare luarii deciziilor de catre investitori; conceptia lor poarta clar amprenta liberalismului economic, acordandu-se mai putina importanta implicatiilor asupra contabilitatii nationale, in timp ce conceptia franceza a normalizari contabile se vrea mai impaciuitoare intre diferitii protagonisti ai informatiei contabile care trebuie sa se ofere intr-un cadru mult mai formalist.

Sub influenta celor doua blocuri de putere contabila, sistemele contabile nationale prezinta mari divergente ceea ce a generat, mai ales in perioada postbelica, initierea unui proces de armonizare, de apropiere a sistemelor contabile ale diferitelor tari sau grupuri de tari. Aceasta normalizare este ceruta, in principal dar nu numai, de marii investitori internationali "care vor sa poata cumpara garantat si dupa criterii echivalente, oportunitatile plasarii capitalului, ceea ce nu se poate realiza daca firmele nu sunt supuse acelorasi reguli de publicare a informatiilor economico-financiare".

In materie de armonizare contabila, sunt deosebit de active organizatiile profesionale internationale, dintre care pot fi amintite:

Comitetul pentru Standardele Internationale de Contabilitate (International Accouting Standards Committee - IASC) creat in 1973, care regrupeaza organizatiile profesionale contabile din 60 de tari, avand ca obiectiv elaborarea si publicarea normelor contabile internationale cu privire la prezentarea conturilor anuale a situatiei financiare, precum si asigurarea acceptarii si aplicarii lor la scara mondiala. Desi aceste norme nu au caracter obligatoriu, ele exercita o puternica influenta asupra practicilor si reglementarilor contabile nationale.

Federatia Internationala a Contabililor (International Federation of Accoutants - IFAC) creata in 1977, care are preocupari in special legate de normele de etica profesionala si formarea profesiei contabile, a elaborat pana in prezent 31 de norme referitoare la controlul majoritati posturilor din bilant si din situatiile financiare anuale.

Cele doua organizatii profesionale, in special IASC, sunt puternic influentate de organismul american de normalizare contabila FASB (Financial Accouting Standards Board) care a publicat pana in prezent aproape o suta de norme, incepand cu anul 1973, aceasta organizatie nu face decat sa evidentieze preponderenta acestei puteri economice mondiale in materie de normalizare contabila.

Inspirat din normele FASB, IASC a publicat in anul 1989 un "cadru pentru pegatirea si prezentarea situatiilor financiare" (denumit in Franta cadru conceptual) care vizeaza patru probleme principale:

obiectivele situatiilor financiare (continut, performanta si evolutie);

caracteristicile calitative ale situatiilor financiare (claritate, pertinenta, fiabilitate, capacitate de comparatie);

elementele componente ale situatiilor financiare (active, pasive, venituri si cheltuieli);

metodele de evaluare a elementelor componente ale situatilor financiare

Aceste probleme reprezinta domeniul principal al disputei normalizarii si armonizarii contabile care se concretizeaza in concepte, reguli si conventii contabile care nu reprezinta in totdeauna nici la nivel national, nici la nivel international o savanta elaborare stiintifica, ci mai de graba "Elaborarea regulilor contabile este un proces strategic complex in care fiecare parte isi apara interesele".

Se apreciaza ca in perspectiva procesul armonizarii internationale si a normalizarii nationale a contabilitatii "se va desfasura, deci, intr-un raport de forte intre organizatiile profesionale, organizatiile politice internationale, marile firme multinationale si statele natiunilor puternic industrializate". In acet joc la scara planetara nu se pot neglija nici rolul si influenta marilor cabinete de <<audit>> internationale, de origine anglo-americana, care isi vehiculeaza modelul si reusesc adesea sa si-l impuna in ceea ce, pe drept cuvant, am putea numi o competitie internationala.

1.1.2. Delimitari privind veniturile si cheltuielile de exploatare ale agentului economic

Continutul grupelor de cheltuieli

Contabilitatea cheltuielilor se tine pe grupe de cheltuieli, dupa natura si destinatia lor.

Principalele grupe de cheltuieli sunt: cheltuieli privind stocurile, cheltuieli cu lucrarile si serviciile executate de terti, cheltuieli cu alte servicii executate de terti, cheltuieli cu alte impozite, taxe si varsaminte asimilate, cheltuieli cu personalul, alte cheltuieli operationale, cheltuieli financiare, alte cheltuieli finantate din buget, cheltuieli de capital, amortizari si provizioane, cheltuieli extraordinare.

1 Cheltuieli privind stocurile

Cheltuielile privind stocurile includ urmatoarele:

- materii prime, materiale consumabile, materiale de natura obiectelor de inventar, materiale nestocate, animale si pasari, marfuri, ambalaje, alte stocuri (conturile 601, 602, 603, 604, 605, 606, 607, 608, 609);

2. Cheltuieli cu lucrarile si serviciile executate de terti

Cheltuielile cu lucrarile si serviciile executate de terti includ:

- energie si apa (contul 610);

- intretinere si reparatii (contul 611);

- chirii (contul 612);

- prime de asigurare (contul 613);

- deplasari, detasari, transferari (contul 614).

3. Cheltuieli cu alte servicii executate de terti

Cheltuielile cu alte servicii executate de terti includ:

- comisioane si onorarii (contul 622);

- protocol, reclama si publicitate (contul 623);

- transportul de bunuri si personal (contul 624);

- servicii postale si taxe de telecomunicatii (contul 626);

- servicii bancare si asimilate (contul 627);

- alte servicii executate de terti (contul 628);

- alte cheltuieli autorizate prin dispozitii legale (contul 629).

4. Cheltuieli cu alte impozite, taxe si varsaminte asimilate

Aceasta grupa include cheltuielile cu alte impozite, taxe si varsaminte asimilate ce trebuie platite de catre institutiile publice, conform legii (contul 635).

5. Cheltuieli cu personalul

Cheltuielile cu personalul includ:

- salariile personalului (contul 641);

- drepturi salariale in natura (contul 642);

- asigurari sociale: contributiile angajatorilor pentru asigurari sociale, asigurari de somaj, asigurari sociale de sanatate, accidente de munca si boli profesionale, alte cheltuieli privind asigurarile si protectia sociala (contul 645);

- indemnizatii de delegare, detasare (contul 646).

6. Alte cheltuieli operationale

Alte cheltuieli operationale includ:

- pierderi din creante si debitori diversi (contul 654);

- alte cheltuieli operationale (contul 658).

7. Cheltuieli financiare

Cheltuielile financiare includ:

- pierderi din creante imobilizate (contul 663);

- cheltuieli privind investitiile financiare cedate (contul 664);

- diferente de curs valutar (contul 665);

- dobanzi (contul 666);

- sume de transferat bugetului de stat reprezentand castiguri din schimb valutar in cadrul programelor PHARE, SAPARD, ISPA (contul 667);

- dobanzi de transferat Comunitatii Europene sau de alocat in cadrul programelor: PHARE, SAPARD, ISPA (contul 668);

- alte pierderi - cheltuieli neeligibile: PHARE, SAPARD, ISPA (contul 669).

8. Alte cheltuieli finantate din buget

Alte cheltuieli finantate din buget includ:

- subventii (contul 670);

- transferuri curente intre unitati ale administratiei publice (contul 671);

- transferuri de capital intre unitati ale administratiei publice (contul 672);

- transferuri interne (contul 673);

- transferuri in strainatate (contul 674);

- asigurari sociale (contul 676);

- ajutoare sociale (contul 677);

- alte cheltuieli (contul 679).

9. Cheltuieli de capital, amortizari, provizioane si ajustari

Cheltuielile de capital includ:

- cheltuieli operationale privind amortizarile, provizioanele si ajustarile pentru depreciere (contul 681);

- cheltuieli cu active fixe neamortizabile (contul 682);

- cheltuieli financiare privind amortizarile, provizioanele si ajustarile pentru pierderea de valoare (contul 686);

- cheltuieli privind rezerva de stat si de mobilizare (contul 689).

10. Cheltuieli extraordinare

Cheltuielile extraordinare includ:

- pierderi din calamitati (contul 690);

- cheltuieli extraordinare din operatiuni cu active fixe (contul 691).

. Structura conturilor de cheltuieli

In cadrul institutiilor publice, contabilitatea cheltuielilor se tine in conturi distincte, dupa natura si destinatie. Conturile de cheltuieli se dezvolta in analitic pe structura clasificatiei bugetare. Structura contului contabil va fi urmatoarea:

1. simbolul contului din planul de conturi;

2. capitolul;

3. sursa de finantare a cheltuielii, respectiv:

- bugetul de stat;

- bugetele locale;

- bugetul asigurarilor sociale de stat;

- bugetul asigurarilor pentru somaj;

- bugetul Fondului national unic de asigurari sociale de sanatate;

- bugetul fondurilor externe nerambursabile;

- bugetul institutiilor publice si activitatilor finantate integral sau partial din venituri proprii;

- cheltuieli evidentiate in afara bugetelor locale.

4. subcapitolul;

5. titlul;

6. articolul;

7. alineatul;

8. subalineatul (paragraful).

Alte prevederi

Conturile de cheltuieli se inchid la sfarsitul perioadei (lunar sau cel mai tarziu la intocmirea situatiilor financiare) in vederea stabilirii rezultatului patrimonial.

In situatia in care apar operatiuni ce trebuie inregistrate in creditul conturilor de cheltuieli, acestea pot fi inregistrate si in debitul conturilor, in rosu.

Reflectarea unitara a cheltuielilor efectuate de institutiile publice pe articolele si alineatele prevazute in Clasificatia economica, se asigura cu ajutorul 'Indrumarului' elaborat de catre ordonatorii principali de credite, cu avizul Ministerului Finantelor Publice.

Tabelul de concordanta intre conturile de cheltuieli si codurile aferente din clasificatia economica este prezentat in anexa nr. 12 la prezentele norme.

Definitie

Potrivit contabilitatii de angajamente, veniturile reprezinta impozite, taxe, contributii si alte sume de incasat potrivit legii, precum si pretul bunurilor vandute si serviciilor prestate, dupa caz, aferente unei perioade de timp.

Momentul recunoasterii veniturilor

Veniturile se inregistreaza in contabilitatea institutiilor publice, pe baza documentelor care atesta crearea dreptului de creanta (declaratia fiscala sau decizia emisa de organul fiscal), avize de expeditie, facturi, alte documente legal intocmite sau in momentul incasarii efective a acestora, in situatia in care nu exista documente anterioare incasarii pentru inregistrarea creantei.

In contabilitate, veniturile din activitati economice se inregistreaza in momentul predarii bunurilor catre cumparatori, al livrarii lor pe baza facturii sau in alte conditii prevazute in contract, al facturarii lucrarilor executate si serviciilor prestate, moment care atesta transferul de proprietate catre clienti.

Veniturile proprii ale institutiilor publice provin din chirii, organizarea de manifestari culturale si sportive, concursuri artistice, publicatii, prestatii editoriale, studii, proiecte, valorificari de produse din activitati proprii sau anexe, prestari de servicii si altele asemenea.

Veniturile din diferente de curs valutar trebuie recunoscute in perioada in care apar cu ocazia decontarii sau a raportarii in situatiile financiare a elementelor monetare, creantelor si datoriilor, la cursuri diferite fata de cele la care au fost inregistrate initial pe parcursul perioadei sau fata de cele care au fost raportate in situatiile financiare anterioare.

Veniturile din dobanzi se inregistreaza pe masura generarii veniturilor respective.

Continutul grupelor de venituri

Contabilitatea veniturilor se tine pe grupe de venituri, dupa natura si sursa lor.

Principalele grupe de venituri sunt: venituri din activitati economice, alte venituri operationale, venituri din productia de active fixe, venituri fiscale, venituri din contributii de asigurari, venituri nefiscale, venituri financiare, finantari, subventii, transferuri, alocatii bugetare cu destinatie speciala, fonduri cu destinatie speciala, venituri din provizioane, venituri extraordinare.

. Venituri din activitati economice

Veniturile din activitati economice, includ:

- venituri din vanzarea produselor finite (contul 701);

- venituri din vanzarea semifabricatelor (contul 702);

- venituri din vanzarea produselor reziduale (contul 703);

- venituri din lucrari executate si servicii prestate (contul 704);

- venituri din studii si cercetari (contul 705);

- venituri din chirii (contul 706);

- venituri din vanzarea marfurilor (contul 707);

- venituri din activitati diverse (contul 708);

- variatia stocurilor (contul 709).

. Venituri din alte activitati operationale

Veniturile din alte activitati operationale includ:

- Venituri din creante reactivate si debitori diversi (contul 714);

- Alte venituri operationale (contul 719).

Venituri din productia de active fixe

Veniturile din productia de active fixe includ:

- venituri din productia de active fixe necorporale (contul 721);

- venituri din productia de active fixe corporale (contul 722).

Venituri fiscale

Aceasta grupa include veniturile fiscale ale bugetului general consolidat, recunoscute la momentul constatarii, inregistrate pe baza declaratiilor fiscale si a deciziilor emise de organul fiscal. Se dezvolta in analitic pe structura clasificatiei bugetare.

Grupa 'Venituri fiscale' include:

- Impozit pe venit, profit si castiguri din capital de la persoane juridice (contul 730);

- Impozit pe venit, profit si castiguri din capital de la persoane fizice (contul 731);

- Alte impozite pe venit, profit si castiguri din capital (contul 732);

- Impozit pe salarii (contul 733);

- Impozite si taxe pe proprietate (contul 734);

- Impozite si taxe pe bunuri si servicii (contul 735);

- Impozit pe comertul exterior si tranzactiile internationale (contul 736);

- Alte impozite si taxe fiscale (contul 739).

Venituri nefiscale

Aceasta grupa include venituri ale bugetului general consolidat, altele decat cele mentionate la grupele: 'Venituri fiscale' si 'Venituri din contributii de asigurari'. De regula, aceste venituri sunt recunoscute la momentul incasarii, neexistand obligatia de a intocmi declaratii conform legii.

Se dezvolta in analitic pe structura clasificatiei bugetare.

Grupa 'Venituri nefiscale' include:

- Venituri din proprietate (contul 750);

- Venituri din vanzari de bunuri si servicii (contul 751);

Venituri financiare

Grupa 'Venituri financiare' include:

- Venituri din creante imobilizate (contul 763);

- Venituri din investitii financiare cedate (contul 764);

- Venituri din diferente de curs valutar (contul 765);

- Venituri din dobanzi (contul 766);

Venituri din provizioane si ajustari pentru depreciere sau pierdere de valoare

Veniturile din reluarea provizioanelor si ajustarilor pentru depreciere sau pierdere de valoare se evidentiaza distinct in functie de natura acestora. Diminuarea sau anularea provizioanelor si ajustarilor constituite se efectueaza prin inregistrarea la venituri in cazul in care nu se mai justifica mentinerea acestora.

Grupa 'Venituri din provizioane si ajustari pentru depreciere sau pierdere de valoare' include:

- Venituri din provizioane si ajustari pentru depreciere privind activitatea operationala (contul 781);

- Venituri financiare din ajustari pentru pierderea de valoare (contul 786).

In consecinta, pot sa apara, cu ocazia platii furnizorilor externi sau a efectelor comerciale emise in favoarea acestora, diferente de curs valutar care se pot concretiza in:

a)    cheltuieli financiare din diferente de curs valutar,

daca cursul valutar da la data platii datoriei comerciale externe, exprimat in lei/devize este mai mare decat cel de la data primirii creditului comercial extern;

b)   venituri financiare din diferente de curs valutar,

daca cursul valutar de la data platii creditului comercial extern exprimat in lei / devize este mai mic decat cel de la data primirii creditului comercial extern.

Veniturile extraordinare

Grupa 'Venituri extraordinare' include:

- Venituri din despagubiri din asigurari (contul 790);

- Venituri din valorificarea unor bunuri (contul 791).

In contabilitatea agentilor economici subventiile pentru exploatare, indiferent de natura lor (pe produs sau pentru acoperirea pierderilor) sunt contabilizate cu ajutorul contului 741 "Venituri din subventii pentru exploatare".

Nota:

In contabilitatea intreprinderilor care aplica

Reglementarile contabile armonizate cu Directia a IV-a a CEE si cu IAS-urile, aprobate prin OMFP nr.94/2001, contul 741 "Venituri din subventii de exploatare" se detaliaza in urmatoarele conturi operationale de gradul II:

7411 "Venituri din subventii de.

exploatare aferente cifrei de afaceri"

7412 "Venituri din subventii de

exploatare pentru materii prime si materiale consumabile"

7413 "Venituri din subventii de

exploatare pentru alte cheltuieli din afara'

7414 "Venituri din subventii de

exploatare pentru plata personalului'

7415 "Venituri din subventii de

exploatare pentru asigurari si protectie sociala '

7416 "Venituri din subventii de

exploatare pentru alte cheltuieli de exploatare"

7417 "Venituri din subventii de

exploatare aferente altor venituri "

7418 "Venituri din subventii de

exploatare pentru dobanda datorata"

In practica contabila curenta, inregistrarea subventiilor primite se face doar in momentul incasarii lor efective, pe baza extrasului de cont, prin formula contabila generica :

Totusi, pentru a se facilita inregistrarea creantei fata de administratia publica in momentul adjudecarii subventiei pentru investitii si / sau a nasterii creantei pentru subventia de exploatare, Planurile generale de conturi, in vigoare, instituite contului 445 "Subventii".

Principalele fluxuri contabile ale decontarilor privind subventiile sunt prezentate in figura nr.19:

CAPITOLUL II

2.1. SC BIJUTERIA ANA SRL - PREZENTARE

Obiectul de activitate al S.C. BIJUTERIA ANA SRL. prevazut in statutul de societate il constituie:

prestari servicii si desfacere de metale pretioase;

import, export de servicii, produse si marfuri inclusiv in contra-partida sau in cooperare cu firme romanesti si straine

servicii de prestari lucrari pietre pretioase, desfacere si comercializare, de produse din material pretios.

confectionare, modelare, reparatii obiecte din material pretios;

amanetare valori si obiecte din material pretios;

Organizarea S.C. BIJUTERIA ANA SRL

Data fiind forma de functionare a unitatii ca societate pe actiuni, modul de conducere si organizare a activitatii imbraca o structura organizatorica moderna, caracterizata prin:

cadrul structural formal, usor modificabil

eficacitate ridicata a structurii

drepturi scrise reglementate prin reguli de functionare interna

structura morfologica de tip ierarhic-functionala

relatiile sef-subaltern sunt personale si sistematice cu intense comunicatii atat formale cat si informale

ofera pentru firma eficacitate si rationalitate maxima

profitul firmei este un criteriu suveran.

Evidenta contabila a S.C. BIJUTERIA ANA S.R.L este organizata in compartiment distinct de contabilitate condus de un director economic. In compartimentul financiar-contabil lucreaza angajati, dintre care un angajat cu studii economice superioare si angajati cu studii medii (contabili si un casier).

Contabilitatea este tinuta cu ajutorul tehnicii de calcul. Programul informatic utilizat fiind folosit fiind SGBD MICROSFT ACCESS sub WINDOWS si MS DOS.

Documentele sunt introduse unul cate unul, iar in urma prelucrarii se obtin atat documentele contabile cat si documentele de gestiune.

Pentru gestiuni se utilizeaza de asemenea programe informatice, singurele gestiuni tinute fara asistenta calculatorului fiind marfurile vandute prin unitatile de lucru ambulante, deoarece volumul este mic si nu justifica costurile aferente dotarii cu tehnica de calcul.

Ca urmare, metodele de gestiune utilizate de societate sunt:

- cantitativ-valoric pentru majoritatea gestiunilor (materiale, piese, carburanti, obiecte de inventar, imobilizari corporale si necorporale, marfuri si ambalaje);

- global-valoric pentru marfurile vandute prin receptie.

In cadrul compartimentului financiar - contabil se executa toate lucrarile contabile impuse de legislatia in vigoare, incepand cu introducerea documentelor justificative si terminand cu situatiile financiare contabile si declaratiile intocmite si depuse la termenele stabilite.

Incepand cu anul 2003 S.C. BIJUTERIA ANA SRL. aplica reglementarile contabile aprobate prin Ordinul ministrului Finantelor Publice nr.306/2002 pentru aplicarea Reglementarilor contabile simplificate, armonizate cu directivele europene.

Structura organizatorica a S.C. BIJUTERIA ANA SRL. este prezentata in organigrama din figura 1.

			ADUNAREA GENERALA A ACTIONARILOR

FIG. 1 Organigrama SC BIJUTERIA ANA SRL

STUDIU DE CAZ - CONTABILITATEA VENITURILOR SI CHELTUIELILOR DE EXPLOATARE

LA SC BIJUTERIA ANA SRL

2.2.1. Contabilitatea veniturilor si cheltuielilor de exploatare.

Astfel avem:

Lista avansurilor din salarii, ridicate de la banca si platite in numerar insumeaza 300.000.000 lei, iar centralizatorul statelor de plata 700.000.000 lei, CAS 19,5% (din care ajutoare materiale acordate angajatilor 10.000.000 lei), CASS 6%, CFS 2 %.

Centralizatorul retinerilor din salarii se prezinta astfel:

avansuri chenzinale ......300.000.000 lei;

impozit pe salarii ...... 80.000.000 lei;

contributia angajatilor la bugetul sistemului public de pensii si alte drepturi de asigurari sociale...9,5 %;

contributia angajatilor la bugetele asigurarilor sociale de sanatate ...6,5 %;

contributia angajatilor la bugetul asigurarilor pentru somaj ..... 1 %;

popriri in favoarea tertilor .....4.000.000 lei.

Se ridica de la banca restul de plata pentru chenzina a 2-a care se achita in numerar, ramanand salarii neridicate de 15.000.000 lei, care se trec in evidenta separata si se redepun la banca.

Se cere inregistrarea tuturor operatiunilor privind cheltuielile si decontarile cu personalul, inclusiv virarea contributiilor si retinerilor pe destinatii, precum si ridicarea de la banca si plata ulterioara in numerar a salariilor neridicate in termenul legal de plata.

1). Ridicarea de la banca a numerarului necesar platii salariilor:

__________________ _____ _______ ______ __________

5311 "Casa in lei" = 5121"Conturi la banci in lei" 300.000.000

__________________ _____ _______ ______ __________

2). Plata in numerar a avansurilor chenzinale:

____________________ _____ _______ ______ ______

425 "Avansuri acordate = 5311 "Casa in lei" 300.000.000

personalului"

____________________ _____ _______ ______ _______

3). Inregistrarea centralizatorului statelor de plata a salariilor:

_____ _______ ______ ________ ____________________

641 "Cheltuieli cu salariile = 421 "Personal-salarii 700.000.000

personalului" datorate"

_____ _______ ______ ________ ____________________

4). Inregistrarea contributiei angajatorului la bugetul sistemului public de pensii si alte drepturi de asigurari sociale (700.000 x 19,5% = 136.500.000 lei):

_____ _______ ______ _________ _____ _______ ______ _______

6451 "Contributia unitatii la = 4311 "Contributia unitati 13.650

asigurarile sociale" la asigurarile sociale"

_____ _______ ______ _________ _____ _______ ______ _______

5). Inregistrarea centralizatorului listelor de ajutoare materiale suportate din bugetul sistemului public de pensii si alte drepturi de asigurari sociale:

_____ _______ ______ __________ ____________________

4311 "Contributia unitati la = 423 "Personal-ajutoare 10.000.000

asigurarile sociale" materiale"

_____ _______ ______ __________ ____________________

6). Inregistrarea contributiei angajatorului la bugetul asigurarilor asociale de sanatate

(700.000.000 x 7% = 49.000.000 lei):

_____ _______ ______ _________ ____________________

6453 "Contributia angajato- = 4313 "Contributia angaja- 49.000.000

rului pentru asigurarile  torului pentru asigu-

sociale de sanatate" rarile sociale de sanatate"

_____ _______ ______ ___________ _____ _______ ______ _______

7). Inregistrarea contributiei angajatorului la bugetul asigurarilor sociale pentru somaj

(700.000.000 x 3,5% = 24.500.000 lei):

8). Inregistrarea retinerilor din veniturile salariale ale angajatilor:

9) Ridicarea de la banca a numerarului necesar platii chenzinei a II-a

(700.000.000 - 502.000.000 = 198.000.000 lei):

si concomitent,

10). Plata, in numerar, a veniturilor salariale ridicate in termenul normal de plata

(198.000.000 - 15.000.000 = 183.000.000 lei):

11). Separarea intr-un cont distinct a veniturilor salariale neridicate in termenul de plata:

12). Depunerea la banca a sumelor reprezentand venituri salariale neridicate in termenul normal de plata:

si concomitent,

13). Inregistrarea viramentelor bancare privind contributiile angajatorului, precum si a retinerilor din veniturile salariale ale angajatilor:

14). Ridicarea de la banca a numerarului necesar platii veniturilor salariale neridicate in termenul normal de plata:

si concomitent,

15). Achitarea, in numerar, a veniturilor salariale neridicate in termenul normal de plata:

Note si comentarii:

Pentru simplificare, in aplicatia prezentata s-a considerat ca totalul centralizatorului statelor de salarii, de 700.000.000 lei reprezinta baza de calcul pentru contributiile, atat ale angajatorului, cat si ale angajatilor. Practic, aceste baze de calcul sunt diferite, asa cum s-a prezentat pe parcursul acestui subcapitol.

Creantele agentului economic angajator fata de angajatii sai si fata de organismele de asigurari si protectie sociala sunt putine si ocazionale. Totusi, astfel de creante pot sa apara, fiind:

Creante ale agentului economic angajator fata de angajatii sai, reprezentand "plati" partiale ale avantajelor acordate in natura care se fac venituri ale agentului economic angajator, creante care se contabilizeaza cu ajutorul contului operational 4282 "Alte creante in legatura cu personalul";

Creante ale agentului economic angajator fata de organismele de asigurari si protectie sociala generate de eventualele plati efectuate in plus (catre aceste organisme) fata de cele efectiv datorate si care urmeaza a fi incasate sau compensate cu ocazia platilor viitoare, dupa caz. Aceste creante se contabilizeaza, in contabilitatea agentului economic angajator, cu ajutorul contului 4382 "Alte creante sociale".

Societatea comerciala "X" (vanzator) livreaza societatii comerciale "BIJUTERIA ANA SRL" (cumparator) un produs finit, care pentru cumparator reprezinta un utilaj industrial, avand pretul de facturarea fara TVA de 500.000.000 lei si TVA 19%. In contabilitatea financiara a vanzatorului evidenta stocului de produse finite se tine prin inventar permanent, produsul finit avand un pret de evidenta standard de 400.000.000 lei. La scadenta contractuala decontarea se face dintr-un acreditiv deschis anterior de catre cumparator in favoarea furnizorului.

In contabilitatea vanzatorului

Livrarea produsului finit:

Descarcarea gestiunii de produse finite (pret vanzare FTVA):

Incasarea produsului finit livrat:

In contabilitatea cumparatorului

Receptia utilajului industrial:

2) Achitarea utilajului industrial din acreditivul deschis in favoarea furnizorului:

Nota de calcul:

Valoarea nominala a efectului de comert de incasat ..640.000.000 lei la 31.12.N

(20.000 USD x 32.000 lei/USD)

b) Valoarea de decontare a efectului de comert incasat 650.000.000 lei (20.000 USD x32.500 lei/USD)

c)      Diferenta favorabila de curs valutar (b-a)...10.000.000 lei

SC BIJUTERIA ANA SRL achizitioneaza echipament de lucru, conform unei facturi care cuprinde: pret de facturare fara TVA 25.000.000 si TVA 19%, echipament pe care il distribuie personalului angajat care suporta 50% din valoarea lui, suma ce se retine din veniturile salariale acordate angajatilor in raport cu munca prestata. Diferenta de 50% se suporta de catre agentul economic angajator ca avantaj in natura acordat angajatilor sai.

Receptia echipamentului de lucru achizitionat:

Distribuirea echipamentului de lucru personalului angajat:

2.1. pentru cota de 50% suportata de personalul angajat:

2.2. pentru cota de 50% suportata de agentul economic angajator ca avantaj acordat in natura

(25.000.000 x 50%)

Retinerea din veniturile salariale ale angajatilor a cotei de 50% suportate de acestia

(29.750.000 x 50% = 14.875.000):

Nota:

Intrucat filiera de inregistrari contabile prezentate are loc in contextul ansamblului inregistrarilor privind decontarile cu personalul si organismele de asigurari si protectie sociala, la nivelul acesteia nu se poate pune problema soldarii contului 421 "Personal - remuneratii datorate".

In urma unui control profesionist, onest si impartial efectuat in exercitiul financiar N, s-au constatat varsaminte efectuate in plus in exercitiul financiar N-1 de catre un agent economic angajator la fondul pentru protectia sociala si reorientarea profesionala a somerilor in suma de 15.000.000 lei.

Prin actul de control intocmit in acest caz, agentul economic este autorizat sa retina aceste varsaminte efectuate in plus din contributiile la acest fond.

Inregistrarea creantelor fata de bugetul fondului pentru ajutor de somaj:

Retinerea creantelor din contributiile cuvenite la fondul de somaj:

si concomitent,

15). Achitarea, in numerar, a veniturilor salariale neridicate in termenul normal de plata:

Note si comentarii:

Pentru simplificare, in aplicatia prezentata s-a

considerat ca totalul centralizatorului statelor de salarii, de 700.000.000 lei reprezinta baza de calcul pentru contributiile, atat ale angajatorului, cat si ale angajatilor. Practic, aceste baze de calcul sunt diferite, asa cum s-a prezentat pe parcursul acestui subcapitol.

Creantele agentului economic angajator fata

de angajatii sai si fata de organismele de asigurari si protectie sociala sunt putine si ocazionale. Totusi, astfel de creante pot sa apara, fiind:

Creante ale agentului economic angajator

fata de angajatii sai, reprezentand "plati" partiale ale avantajelor acordate in natura care se fac venituri ale agentului economic angajator, creante care se contabilizeaza cu ajutorul contului operational 4282 "Alte creante in legatura cu personalul";

Creante ale agentului economic angajator

fata de organismele de asigurari si protectie sociala generate de eventualele plati efectuate in plus (catre aceste organisme) fata de cele efectiv datorate si care urmeaza a fi incasate sau compensate cu ocazia platilor viitoare, dupa caz. Aceste creante se contabilizeaza, in contabilitatea agentului economic angajator, cu ajutorul contului 4382 "Alte creante sociale".

Agentul economic angajator achizitioneaza echipament de lucru, conform unei facturi care cuprinde: pret de facturare fara TVA 25.000.000 si TVA 19%, echipament pe care il distribuie personalului angajat care suporta 50% din valoarea lui, suma ce se retine din veniturile salariale acordate angajatilor in raport cu munca prestata. Diferenta de 50% se suporta de catre agentul economic angajator ca avantaj in natura acordat angajatilor sai.

Receptia echipamentului de lucru achizitionat:

Distribuirea echipamentului de lucru personalului angajat:

2.1. pentru cota de 50% suportata de personalul angajat:

2.2. pentru cota de 50% suportata de agentul economic angajator ca avantaj acordat in natura

(25.000.000 x 50%)

Se livreaza, in exercitiul financiar N, produse finite a caror evidenta se tine prin inventar intermitent in contabilitatea financiara, avand pret de vanzare fara T.V.A. de 50.000.000 lei si T.V.A. 19%. In cursul exercitiului financiar N clientul declara starea de faliment confirmata de hotarare judecatoreasca.

In exercitiul financiar N+1, in baza unei hotarari judecatoresti definitive se incaseaza prin banca 30% din valoarea creantei comerciale fata de clientul falit.

Inregistrari contabile in exercitiul financiar N:

1) Livrarea produselor finite:

2) Trecerea in conturi separate a creantei comerciale incerte:

3) Constituirea provizionului deductibil fiscal pentru creanta comerciala fata de clientul care a declarat falimentul confirmat de hotararea judecatoreasca:

Inregistrari contabile in exercitiul financiar N+1:

1) Incasarea prin banca a unei parti din valoarea creantei incerte

(59.500.000 x 30% = 17.850.000 lei) si trecerea diferentei pe cheltuieli:

2) Anularea provizionului ramas fara obiect:

A. Aplicatie practica privind stocurile de materii prime

a) stoc initial de materii prime 20.000.000lei

b) aprovizionari de materii prime de la furnizori, in preturi cumparare fara TVA 280.000.000lei

c) TVA 19%

d) consumuri de materii prime evaluate

prin metoda FIFO 275.000.000lei

e) stoc final (inventariat) de materii prime 25.000.000lei

Rezolvare

1) In cazul inventarului permanent. In aceasta ipoteza se impune inregistrarea in cursul perioadei de referinta numai a cumpararilor si consumurilor intrucat stocurile initiale deja reflectate in contul de stoc ca urmare a inregistrarilor din perioada precedenta, iar stocul final se formeaza potrivit relatiei bilantiere: Sold final =Sold initial + Intrarile -Iesiri

Filiera inregistrarilor contabile consta in :

1.1) Inregistrarea receptiei de materii prime :

1.2) Plata furnizorilor prin viramente

1.3) Inregistrarea consumurilor de materii prime, evaluate prin metoda FIFO

Nota

Se observa ca Sf._ct.301= Si + Rd - Rc = =20.000.000+280.000.000-275.000.000 = 25.000.000

2) In cazul inventarului intermitent, filiera inregistrarilor contabile consta in :

2.1) afectarea cheltuielilor cu valoarea stocului initial sub premiza ca aceasta se va consuma in cursul perioadei de referinta :

2.2) inregistrarea aprovizionarilor privind materiile prime, in cursul perioadei de referinta :

2.3) Inregistrarea stocului final (stabilit pe baza de inventarieri faptice), la sfarsitul perioadei de referinta :

Nota

Consumurile de materii prime nu fac obiectul inregistrarilor in contabilitatea financiara, deoarece ele au fost inregistrate ca si cheltuieli in momentul aprovizionarilor.

3)Inregistrarea consumurilor :

3.1) de materiale auxiliare :

3.2) de combustibili :

3.3) de materiale pentru ambalat :

3.4) de piese de schimb

3.5) de seminte si materiale de plantat :

3.6) de furaje :

3.7) de alte materiale consumabile :

4) Repartizarea diferentelor de pret aferente consumatorilor :

Nota de calcul :

Si₃₀₈+Rd₃₀₈ 4.400.000 + 28.900.000

Kc₃₀₈ =  x 100 = x100 = 6%

Si₃₀₂ +Rd₃₀₂₃ 88.000.000+467.000.000

Diferente de pret repartizate - total :.458.500.000 x 6% = 27.510.000

din care aferente consumului de :

- Materiale auxiliare .140.000.000 x 6% = 8.400.000

- Combustibili185.000.000 x 6% = 11.100.000

- Materiale pentru ambalat 11.000.000 x 6% = 660.000

- Piese de schimb .105.000.000 x 6%= 6.300.000

- Seminte si materiale de plantat15.000.000 x 6% = 900.000

- Furaje1.500.000 x 6% = 90.000

- Alte materiale consumabile..1.000.000 x 6% = 60.000

Nota

In ipoteza in care, in totalitate sau in parte diferentele de pret la materii prime sunt favorabile, respectiv preturile de evidenta standard mai mari decat mai mari decat costurile efective de achizitie, inregistrarile in conturile efective de achizitie, inregistrarile in conturile de diferente de pret se pot face in credit (in negru), fie in debit (in rosu), in functie de solutiile contabile adoptate de unitatea patrimoniala. Daca astfel de diferente se inregistreaza "in rosu" in debitul conturilor de diferente de pret, atunci soldul debitor al acestuia poate fi la randul lui "in negru" sau "in rosu". Eventual sold debitor "in rosu" va genera un coeficient de repartizare "in rosu", iar diferentele de pret repartizate vor fi la randul lor "in rosu" corectand "prin scadere" cheltuielile cu consumabile de stocuri.

3)Inregistrarea consumurilor :

3.1) de materiale auxiliare :

3.2) de combustibili :

3.3) de materiale pentru ambalat :

3.4) de piese de schimb

3.5) de seminte si materiale de plantat :

3.6) de furaje :

3.7) de alte materiale consumabile :

4) Repartizarea diferentelor de pret aferente consumatorilor :

Nota de calcul :

Si₃₀₈+Rd₃₀₈ 4.400.000 + 28.900.000

Kc₃₀₈ =  x 100 = x100 = 6%

Si₃₀₂ +Rd₃₀₂₃ 88.000.000+467.000.000

Diferente de pret repartizate - total :.458.500.000 x 6% = 27.510.000

din care aferente consumului de :

- Materiale auxiliare .140.000.000 x 6% = 8.400.000

- Combustibili185.000.000 x 6% = 11.100.000

- Materiale pentru ambalat 11.000.000 x 6% = 660.000

- Piese de schimb .105.000.000 x 6%= 6.300.000

- Seminte si materiale de plantat15.000.000 x 6% = 900.000

- Furaje1.500.000 x 6% = 90.000

- Alte materiale consumabile..1.000.000 x 6% = 60.000

Situatia soldurilor initiale in conturile de produse fabricate se prezinta astfel:

a)      341 "Semifabricate"............10.000.000 lei

b)      345 "Produse finite"............60.000.000 lei

c)      346 "Produse reziduale"..........5.000.000 lei

d)      348 "Diferente de pret la produse".... -45.000.000 lei

Centralizatorul produselor fabricate, in preturi de inregistrare "standard" cuprinde:

a)      semifabricate ................200.000.000 lei

b)      produse finite..............700.000.000 lei

c)      produse reziduale............... 25.000.000 lei

TOTAL produse fabricate ........... 925.000.000 lei

Centralizatorul diferentelor dintre costurile de productie efective si preturile de inregistrare "standard" ale produselor livrate (vandute) in preturi de inregistrare "standard" ale produselor fabricate cuprinde:

a)      la semifabricate .............10.000.000 lei

b)      la produse finite..........-60.000.000 lei

c)      la produse reziduale.........-5.000.000 lei

TOTAL produse fabricate .......-55.000.000 lei

Centralizatorul veniturilor realizate din productia vanduta, evaluate in preturi de vanzare fara TVA:

a)      semifabricate..............200.000.000 lei

b)      produse finite..............1.000.000.000 lei

c)      produse reziduale...............30.000.000 lei

TOTAL produse fabricate ...........1.230.000.000 lei

Centralizatorul veniturilor livrate (vandute) in preturi de inregistrare "standard" cuprinde:

a)      semifabricate...............175.000.000 lei

b)      produse finite...............750.000.000 lei

c)      produse reziduale............... 25.000.000 lei

TOTAL produse fabricate............1.950.000.000 lei

Cota de TVA este de 19%.

Rezolvare

Inregistrarea obtinerii produselor fabricate:

Inregistrarea diferentelor dintre costurile de productie efective si cele "standard" ale produselor fabricate:

Inregistrarea destocarii produselor vandute:

Calcularea si inregistrarea diferentelor de pret aferente productiei vandute:

(-45.000.000)+(-55.000.000)

x 100 = -10%

10.000.000 +60.000.000 +5.000.000 +200.000.000+700.000.000+25.000.000

Rc₃₄₈ = Rc(341+345+346) x K₃₄₈ = 950.000.000 x (-10%) = -95.000.000 lei

Se cumpara marfuri : 60.000.000 lei fara TVA 19%, acre se revand la un pret de 750.000.000 fara TVA si TVA 19%. Se descarca gestiunea de marfuri.

Rezolvare

a)      Inregistrarea cumpararilor de marfuri :

CAPITOLUL III

CONCLUZII SI PROPUNERI

Avand in vedere cele mai sus prezentate in lucrarea Studiu de caz privind Contabilitatea veniturilor si a cheltuielilor din exploatare la SC BIJUTERIA ANA STL am constatat unele neajunsuri pe linia monitorizarii, obtinerii si prelucrarii informatiilor privind operatiunile de inregistrare, verificare si intocmire a situatiilor de raportare anuala si lunara.

Pe aceste coordonate se intrevad si exista posibilitati organizatorice, informatice de imbunatatire a activitatilor de evidenta, urmarire, intocmire si executie a evidentei tranzactiilor cu tertii

POSIBILITATI DE PERFECTIONARE A INFORMATIEI

CONTABILE PRIN PRELUCRAREA AUTOMATA

A DATELOR CU SGBD MICROSOFT ACCESS

1. NECESITATEA UNUI SISTEM INFORMATIC PERFORMNT SI USOR DE UTILIZAT

Activitatea din domeniul contabil presupune imbunatatirea sistemului informatic. Solutia ce se impune in acest sens este informatizarea, deoarece un sistem informatic bine pus la punct constituie componenta principala a unui sistem informational.

Analizand obiectivele proiectului director de informatizare, acesta se materializeaza in actiunile de modernizare, perfectionare a mijloacelor logistice si de infrastructura utilizate in activitatea de baza.

Modernizarea sistemului informational din sfera contabilitatii vizeaza activitatea de baza in ceea ce priveste buna inregistrare, urmarire si monitorizare a tranzactiilor cu tertii. Si in general.

Perfectionarea sistemului informational, vizeaza elementele componente si anume:

- modul si continutul de date al documentelor primare manipulate in sistem;

- viteza de circulatie a documentelor primare si posibilitatile de conexiune a datelor in vederea executarii prelucrarilor necesare;

- mijloacele de prelucrare algoritmica a datelor;

- complexitatea algoritmilor de prelucrare a datelor care decurg din prevederile metodologice si legislative;

- resursele materiale si umane la dispozitie si modul lor de organizare in vederea cresterii calitatii informatiei si a reducerii costurilor legate de prelucrarea datelor.

O parte din elementele componente apartin mediului in care agentul economic isi desfasoara activitatea si perfectionarea acestora se realizeaza prin evolutia social-economica la nivelul intregii comunitati, dar aceste elemente pot fi influentate in cadrul unitatilor financiare pe calea substituirii mijloacelor manuale de prelucrare cu mijloace automate, pe calea substituirii circulatiei datelor cu documentele primare prin circulatia datelor sub forma electronica, pe calea substituirii conexarii datelor cu procedee manuale prin conexarea datelor in mediul prelucrarii datelor.

Infrastructura sistemului informatic trebuie amplasata in punctele de flux informational si in functie de cerinte, acestea se constituie in dispozitive monopost, dispozitive de lucru in retea locala si dispozitive de lucru in retea regionala.

Produsele program pentru tratarea datelor sunt specifice fiecarui domeniu de activitate ceea ce creeaza posibilitatea integrarii acestora corespunzator principiului unitatii de date despre contribuabili, agenti economici, pe aplicatii specifice obiectului de activitate al agentului economic.

Structura produselor program realizate conform cerintelor utilizatorilor in diferite medii de operare permite perfectionarea si dezvoltarea functiilor de prelucrare astfel incat acestea sa raspunda performantelor asteptate si anume:

- timp de raspuns minim;

- nivel de eroare admis minim;

- consum de resurse minim.

Dezvoltarea produselor program pentru prelucrarea datelor financiare trebuie sa conduca la modernizarea activitatii in unitatile operative si formarea unor fonduri de date pentru analize si sinteze in domeniul asigurarilor sociale.

2. SCHEMA BLOC DE PRELUCRARE A DATELOR

(BALANTA DE VERIFICARE)

Sistemul informational este destinat prelucrarii, valorificarii si centralizarii datelor din conturile analitice utilizate in contabilitate.

Aplicatia informatica serveste partea de contabilitate financiara specifica agentului economic, conform planului de conturi. Aceasta aplicatie se executa lunar, odata cu inregistrarea operatiilor contabile. Ea este realizata cu SGBD-ul Microsoft ACCESS sub WINDOWS pentru inmagazinarea bazelor de date si gestionarea usoara a lor, deci necesita 2M RAM memorie, spatiu liber pe disc de minim SM, in functie de numarul de utilizatori ai aplicatiei, sub MS-DOS ca sistem de operare.

Ca date de intrare se folosesc : planul de conturi (o data la instalare aplicatiei) si notele contabile (lunar).

Datele de iesire sunt : balanta analitica , fitele de cont analitice si sintetice si registrul jurnal.

Pentru realizarea sistemului sunt necesare urmatoarele baze de date (fisiere):

- SOLDIN DBF _ fisierul in care se depun soldurile initiale ,la inceputul anului fiind utilizat pentru initializare an;

- SWAP DBF _ fisierul de manevra pentru verificarea rulajelor lunare;

- RULDEB DBF si RULCRED DBF _ care sunt fisiere de manevra (intermediare) si in care se depun inregistrarile in ordinea conturilor, pentru a stabili rulajul debitor sau rulajul creditor;

- FISCONT DBF _ care este fisierul de intocmire a fisei de cont si care pastreaza imaginea fisei de cont pentru listare;

- TEMPBAL DBF _ care este fisierul temporar pentru pastrarea balantei si care cuprinde: simbolul conturilor, denumirea conturilor, soldurile initiale de la inceputul anului debitoare sau creditoare, rulajul lunar debitor si creditor, rulajul cumulat debitor si creditor, total sume debitoare si creditoare si soldul final debitor sau creditor;

- NOTECONT DBF _ fisier in care se culeg si unde se iau pentru prelucrare datele din notele contabile si care contine numarul notei contabile , data pentru care se fac inregistrarile contabile , simbolul contului debitor , simbolul contului creditor , suma ce se inregistreaza si explicatiile referitoare la inregistrarea respectiva.

Lista programelor utilizate este urmatoarea:

- AA exe - program principal;

- ACTNOT exe - program de actualizare a notelor contabile;

- FISCONT exe - program de realizare a fiselor de cont;

- INITAN exe - program de initializare a unui an;

- INITBAL exe - program de listare a balantei lunare;

- LISTBAL exe - program de listare a balantei lunare; .

- MODIF exe - program ce permite modificarea notelor contabile;

- NOTAC exe - program de culegere a notelor contabile;

- REGJURN exe - program de intocmire a registrului jurnal.

Intr-un ciclu complet de prelucrare a informatiei in vederea realizarii cu ajutorul calculatorului a balantei contabile au loc o serie de pasi si anume:

a) Pentru inceput pe baza documentelor primare se intocmesc notele contabile. Documentele primare utilizate pot fi: extrase de cont , balanta debitelor , balanta contabila precedenta , registrele de casa (sutul de executie) si alte acte ce concura la reflectarea intregii activitati pe fiecare cont in parte;

b) Echipamentul de calcul va fi de asemenea pregatit pentru o prelucrare complecta : se verifica integritatea arhivei astfel incat aceasta sa contina lunile anterioare inchise si se fac salvarile / arhivarile de rigoare;

c) Se incepe prelucrarea unei noi luni , prin tastarea parolei de recunoastere si se solicita initializarea de luna prin procedura INITBAL. Aceasta procedura pregateste fisierele TEMPBAL si NOTECONT pentru prelucrarea datelor din luna care se solicita.

d) La primirea mesajului 'Initializare terminata !' se poate trece la pasul urmator care consta din culegerea notelor contabile , de la tastatura , realizandu-se , practic , actualizarea fisierului NOTECONT.

e) In cazul in care apar modificari in cursul prelucrarii , se poate face acest lucru prin intrarea in optiunea 'modificari' a meniului care activeaza procedura MODIF.

f) In momentul in care s-au terminat de introdus toate datele si eventualele modificari , se poate trece la actualizarea propriu-zisa a balantei a carei imagine se regaseste in fisierul TEMPBAL si care se realizeaza prin procedura ACTNOT, respectiv prin alegerea optiunii 'Actualizare note contabile'.

g) In pasul urmator se poate face listarea balantei, ceea ce inseamna editarea unui fisier text care, la alegere, poate fi consultat pe display (monitor) sau poate fi listat la imprimanta.

h) Asemanator, se poate solicita editarea 'registrului jurnal ' si a 'fiselor de cont ' analitice sau sintetice.

Prin sistemele informatice se realizeaza o mai buna valorificare a informatiilor obtinute ce permite executia in bune conditii a lucrarilor contabile lunare si anuale de raportari sintetice si analitice a situatiei agentului economic. avand loc o crestere spectaculoasa a calitatii datelor si a vitezei de prelucrare si informare.

SCHEMA BLOC DE PRELUCRARE A SISTEMULUI INFORMARTIC

TEMPBAL

INITAN / INITBAL

NOTECONT

RULDEB

RULCRED

FISCONT

NOTAC ACTNOT MODIF

SOLDIN

2.3.3. RAPOARTELE REZULTATE DIN

PRELUCRAREA DATELOR

Rapoartele de iesire elaborate de sistemul de prelucrare a datelor sunt:

l. 'Balanta de verificare lunara' ce cuprinde o lista a conturilor utilizate in contabilitate cu soldurile la inceputul anului, debitor sau creditor; rulajele lunii curente: debitoare si creditoare; rulajele cumulate: debitoare si creditoare; total sume: debitoare si creditoare si soldurile finale: debitoare sau creditoare.

2. 'Registrul jurnal' ce cuprinde lista inregistrarilor contabile cu: numar curent, numar nota contabila, data, explicatii, conturi debitoare si creditoare si sumele debitoare si creditoare.

3. 'Fisele de cont pentru operatiuni diverse' ce contin: simbolul si denumirea contului, soldul initial la inceput de an debitor sau creditor si o lista tabelara cu: numarul curent, data, numarul notei contabile, explicatii, contul corespondent, suma debitoare, suma creditoare.

FISA DE CONT PENTRU OPERATIUNI DIVERSE

SOLD INITIAL LA INCEPUT DE AN : DEBIT CREDIT

*** ***

Aceste rapoarte se pot consulta fie pe monitor, fie pot fi listate la imprimanta.

Bibliografie

1.Avram, Marioara, "Situatiile financiare anuale"

Avram, Veronel, Editura Radical, Dr. Tr. Severin

Oana Cercel, 2003.

Mircea Untaru

2 Antoniu N.;Neagoe I. "Finantele intreprinderilor ",

Dumitrescu D.;Adochitei M. Editura Didactica si Pedagogica

Cristea H.;Ilie V. -R.A. Bucuresti 1993

3. Barbacioru, V. "Contabilitatea financiara -

Sandu, M, armonizata cu directivele

R. Baluna europene si cu standardele

internationale de contabilitate, vol I, Editura Universitaria, Craiova, 2003.

Constantinescu D. "Economia intreprinderii"

Tumbar C. Editura Universitaria , Craiova,2000

Nistorescu T. 

Meghisan G.

5. Dracea M. "Echilibrul financiar in Perioada de tranzitie "

Editura Amicul Casei , Craiova 1997

6. Iacob C. "Contabilitate si control de

Ionescu, I gestiune", Editura Universitaria

Craiova, 2001

7. Opritescu M. "Gestiunea financiara a

Sichigea N.  intreprinderii" , Editura Nova ,

Dracea M.  Craiova 1996

Radu F. "Analiza economica

Buse L. financiara a intreprinderii " ,

9. Pana I. Editura Universitara

10 Sichigea N. "Politica financiara de

Berceanu D. intreprindere" , Editura

Giurezu T. Universitara , Craiova 1998

11. Sichigea N. "Gestiunea financiara a

Dracea M. intreprinderii , Aplicatii si

Berceanu D. studiu de caz" , Editura Amicul

Casei , Craiova 1997

12 Sichigea N. "Finantele intreprinderii ,

Dracea M. Aplicatii si studii de caz" ,

Berceanu D. Reprografia Universitatii din

Craiova 1997

13. Stancu I. "Finante"Editura Economica

Bucuresti

14 Stancu I. "Gestiunea financiara a agentilor economici"

Editura Economica , Editia a doua revizuita si

imbunatatita

15. Vasile, I "Gestiunea financiara a

intreprinderii" Editura Didactica si pedagogica

Bucuresti 1997

*** Monitorul oficial al Romaniei ,

partea I nr.286/26 VI 2000

ANEXE

6 CONTURI DE CHELTUIELI

60 CHELTUIELI PRIVIND STOCURILE

601 Cheltuieli cu materiile prime

602 Cheltuieli cu materialele consumabile

6021 Cheltuieli cu materialele auxiliare

6022 Cheltuieli privind combustibilul

6023 Cheltuieli privind materialele pentru ambalat

6024 Cheltuieli privind piesele de schimb

6025 Cheltuieli privind semintele si materialele de plantat

6026 Cheltuieli privind furajele

6027 Cheltuieli privind hrana

6028 Cheltuieli privind alte materiale consumabile

6029 Cheltuieli privind medicamentele si materialele sanitare

603 Cheltuieli privind materialele de natura obiectelor de inventar

606 Cheltuieli privind animalele si pasarile

607 Cheltuieli privind marfurile

608 Cheltuieli privind ambalajele

609 Cheltuieli cu alte stocuri

61 CHELTUIELI CU LUCRARILE SI SERVICIILE EXECUTATE DE TERTI

610 Cheltuieli privind energia si apa

611 Cheltuieli cu intretinerea si reparatiile

612 Cheltuieli cu chiriile

613 Cheltuieli cu primele de asigurare

614 Cheltuieli cu deplasari, detasari, transferari

62 CHELTUIELI CU ALTE SERVICII EXECUTATE DE TERTI

622 Cheltuieli privind comisioanele si onorariile

623 Cheltuieli de protocol, reclama si publicitate

624 Cheltuieli cu transportul de bunuri si personal

6241 Cheltuieli cu transportul de bunuri

6242 Cheltuieli cu transportul de personal

626 Cheltuieli postale si taxe de telecomunicatii

627 Cheltuieli cu serviciile bancare si asimilate

628 Alte cheltuieli cu serviciile executate de terti

629 Alte cheltuieli autorizate prin dispozitii legale

63 CHELTUIELI CU ALTE IMPOZITE, TAXE SI VARSAMINTE ASIMILATE

635 Cheltuieli cu alte impozite, taxe si varsaminte asimilate

64 CHELTUIELI CU PERSONALUL

641 Cheltuieli cu salariile personalului

642 Cheltuieli salariale in natura

645 Cheltuieli privind asigurarile sociale

6451 Contributiile angajatorilor pentru asigurari sociale

6452 Contributiile angajatorilor pentru asigurari de somaj

6453 Contributiile angajatorilor pentru asigurari sociale de

sanatate

6454 Contributiile angajatorilor pentru accidente de munca si boli

profesionale

6458 Alte cheltuieli privind asigurarile si protectia sociala

646 Cheltuieli cu indemnizatiile de delegare, detasare si alte

drepturi salariale

647 Cheltuieli din fondul destinat stimularii personalului

65 ALTE CHELTUIELI OPERATIONALE

654 Pierderi din creante si debitori diversi

658 Alte cheltuieli operationale

66 CHELTUIELI FINANCIARE

663 Pierderi din creante imobilizate

664 Cheltuieli din investitii financiare cedate

665 Cheltuieli din diferente de curs valutar

666 Cheltuieli privind dobanzile

667* Sume de transferat bugetului de stat reprezentand castiguri din

schimb valutar - PHARE, SAPARD, ISPA -

668* Dobanzi de transferat Comunitatii Europene sau de alocat

programului - PHARE, SAPARD, ISPA -

669* Alte pierderi (cheltuieli neeligibile - costuri bancare) -

PHARE, SAPARD, ISPA -

67 ALTE CHELTUIELI FINANTATE DIN BUGET

670 Subventii

671 Transferuri curente intre unitati ale administratiei publice

672 Transferuri de capital intre unitati ale administratiei publice

673 Transferuri interne

674 Transferuri in strainatate

676 Asigurari sociale

677 Ajutoare sociale

679 Alte cheltuieli

68 CHELTUIELI CU AMORTIZARILE, PROVIZIOANELE SI AJUSTARILE PENTRU

DEPRECIERE SAU PIERDERILE DE VALOARE

681 Cheltuieli operationale privind amortizarile, provizioanele si

ajustarile pentru depreciere

6811 Cheltuieli operationale privind amortizarea activelor fixe

6812 Cheltuieli operationale privind provizioanele

6813 Cheltuieli operationale privind ajustarile pentru deprecierea

activelor fixe

6814 Cheltuieli operationale privind ajustarile pentru deprecierea

activelor circulante

682 Cheltuieli cu activele fixe neamortizabile

6821 Cheltuieli cu activele fixe corporale neamortizabile

6822 Cheltuieli cu activele fixe necorporale neamortizabile

686 Cheltuieli financiare privind amortizarile, provizioanele si

ajustarile pentru pierderea de valoare

6863 Cheltuieli financiare privind ajustarile pentru pierderea de

valoare a activelor financiare

6864 Cheltuieli financiare privind ajustarile pentru pierderea de

valoare a activelor circulante

6868 Cheltuieli financiare privind amortizarea primelor de

rambursare a obligatiunilor

689 Cheltuieli privind rezerva de stat si de mobilizare

6891 Cheltuieli privind rezerva de stat

6892 Cheltuieli privind rezerva de mobilizare

69 CHELTUIELI EXTRAORDINARE

690 Cheltuieli cu pierderi din calamitati

691 Cheltuieli extraordinare din operatiuni cu active fixe

7 CONTURI DE VENITURI SI FINANTARI

70 VENITURI DIN ACTIVITATI ECONOMICE

701 Venituri din vanzarea produselor finite

702 Venituri din vanzarea semifabricatelor

703 Venituri din vanzarea produselor reziduale

704 Venituri din lucrari executate si servicii prestate

705 Venituri din studii si cercetari

706 Venituri din chirii

707 Venituri din vanzarea marfurilor

708 Venituri din activitati diverse

709 Variatia stocurilor

71 ALTE VENITURI OPERATIONALE

714 Venituri din creante reactivate si debitori diversi

719 Alte venituri operationale

72 VENITURI DIN PRODUCTIA DE ACTIVE FIXE

721 Venituri din productia de active fixe necorporale

722 Venituri din productia de active fixe corporale

73 VENITURI FISCALE

730 Impozit pe venit, profit si castiguri din capital de la

persoane juridice

7301 Impozit pe profit

7302 Alte impozite pe venit, profit si castiguri din capital de la

persoane juridice

731 Impozit pe venit, profit si castiguri din capital de la

persoane fizice

7311 Impozit pe venit

7312 Cote si sume defalcate din impozitul pe venit

732 Alte impozite pe venit, profit si castiguri din capital

7321 Alte impozite pe venit, profit si castiguri din capital

733 Impozit pe salarii

734 Impozite si taxe pe proprietate

735 Impozite si taxe pe bunuri si servicii

7351 Taxa pe valoarea adaugata

7352 Sume defalcate din TVA

7353 Alte impozite si taxe generale pe bunuri si servicii

7354 Accize

7355 Taxe pe servicii specifice

7356 Taxe pe utilizarea bunurilor, autorizarea utilizarii bunurilor

sau pe desfasurarea de activitati

736 Impozit pe comertul exterior si tranzactiile internationale

7361 Taxe vamale si alte taxe pe tranzactiile internationale

739 Alte impozite si taxe fiscale

74 VENITURI DIN CONTRIBUTII DE ASIGURARI

745 Contributiile angajatorilor

7451 Contributiile angajatorilor pentru asigurari sociale

7452 Contributiile angajatorilor pentru asigurari de somaj

7453 Contributiile angajatorilor pentru asigurari sociale de

sanatate

7454 Contributiile angajatorilor pentru accidente de munca si boli

profesionale

7455 Varsaminte de la persoane juridice, pentru persoane cu handicap

neincadrate

7459 Alte contributii pentru asigurari sociale datorate de

angajatori

746 Contributiile asiguratilor

7461 Contributiile asiguratilor pentru asigurari sociale

7462 Contributiile asiguratilor pentru asigurari de somaj

7463 Contributiile asiguratilor pentru asigurari sociale de sanatate

7469 Alte contributii ale altor persoane pentru asigurari sociale

75 VENITURI NEFISCALE

750 Venituri din proprietate

751 Venituri din vanzari de bunuri si servicii

7511 Venituri din prestari de servicii si alte activitati

7512 Venituri din taxe administrative, eliberari permise

7513 Amenzi, penalitati si confiscari

7514 Diverse venituri

7515 Transferuri voluntare, altele decat subventiile (donatii,

sponsorizari)

76 VENITURI FINANCIARE

763 Venituri din creante imobilizate

764 Venituri din investitii financiare cedate

765 Venituri din diferente de curs valutar

766 Venituri din dobanzi

767* Sume de primit de la bugetul de stat pentru acoperirea

pierderilor din schimb valutar - PHARE, SAPARD, ISPA -

768* Alte venituri financiare - PHARE, SAPARD, ISPA -

769* Sume de primit de la bugetul de stat pentru acoperirea altor

pierderi (Cheltuieli neeligibile - costuri bancare - PHARE,

SAPARD, ISPA -

77 FINANTARI, SUBVENTII, TRANSFERURI, ALOCATII BUGETARE CU

DESTINATIE SPECIALA, FONDURI CU DESTINATIE SPECIALA

770 Finantarea de la buget

7701 Finantarea de la bugetul de stat

7702 Finantarea de la bugetele locale

7703 Finantarea de la bugetul asigurarilor sociale de stat

7704 Finantarea din bugetul asigurarilor pentru somaj

7705 Finantarea din bugetul Fondului national unic de asigurari

sociale de sanatate

771 Finantarea in baza unor acte normative speciale

772 Venituri din subventii

7721 Subventii de la bugetul de stat

7722 Subventii de la alte bugete

773 Venituri din alocatii bugetare cu destinatie speciala

774 Finantarea din fonduri externe nerambursabile

7741 Finantarea din fonduri externe nerambursabile in bani

7742 Finantarea din fonduri externe nerambursabile in natura

776 Fonduri cu destinatie speciala

778 Venituri din cofinantarea de la buget aferenta

programelor/proiectelor finantate din fonduri externe

nerambursabile

779 Venituri din bunuri si servicii primite cu titlu gratuit

78 VENITURI DIN PROVIZIOANE SI AJUSTARI PENTRU DEPRECIERE SAU

PIERDERILE DE VALOARE

781 Venituri din provizioane si ajustari pentru depreciere privind

activitatea operationala

7812 Venituri din provizioane

7813 Venituri din ajustari privind deprecierea activelor fixe

7814 Venituri din ajustari pentru deprecierea activelor circulante

786 Venituri financiare din ajustari pentru pierdere de valoare

7863 Venituri din ajustari pentru pierderea de valoare a activelor

financiare

7864 Venituri din ajustari pentru pierderea de valoare a activelor

circulante

VENITURI EXTRAORDINARE

790 Venituri din despagubiri din asigurari

791 Venituri din valorificarea unor bunuri ale statului