MFC_3_AEF_2
MANAGEMENT FINANCIAR CONTABIL Analiza
economico-financiara 2
TRUE/FALSE
1) Indicele corelatiei dintre cresterea
salariului mediu si cresterea productivitatii muncii este
mai mare decât 1.
ANS: F
2) Riscul de exploatare scade pe masura ce
indicatorul de pozitie fata de pragul de rentabilitate este mai
mare decât zero.
ANS: T
3) Analiza calitatii la nivel de firma se
efectueaza cu ajutorul pretului mediu de vânzare.
ANS: F
4) Analiza calitatii la nivel de produs se
efectueaza cu ajutorul urmatorilor coeficienti:coeficientul
mediu de calitate pe produs determinat pe baza indicilor claselor de calitate;
coeficientul mediu de calitate , determinat pe baza coeficientilor de
echivalenta; pretul mediu de vânzare .
ANS: T
5) Pentru dimensionarea activitatii de
productie a întreprinderii se utilizeaza indicatorii: profitul,
rentabilitatea economica, rentabilitatea resurselor consumate,
rentabilitatea comerciala si rentabilitatea financiara.
ANS: F
6) Valoarea adaugata exprima masura
bogatiei realizate de activitatea întreprinderii
ANS: T
7) Productia exercitiului este formata din
valoarea produselor destinate livrarii.
ANS: F
8) Cifra de afaceri reprezinta suma totala a
veniturilor din vânzarea produselor si marfurilor într-o
perioada determinata.
ANS: T
9) Productia marfa fabricata
reprezinta valoarea produselor finite si semifabricatelor destinate
livrarii, valoarea lucrarilor executate si serviciilor prestate.
ANS: T
10) Metoda balantiera se aplica numai în
cazul în care între factorii de influenta si rezultatul analizat
exista relatia de suma si diferenta.
ANS: T
MULTIPLE CHOICE
1) Pe baza indicatorilor:
- mii lei -
Nr. crt. Indicatori P0 P1 10110j93k
1. Cheltuieli variabile 80.000 82.000
2. Cifra de afaceri 130.000 142.000
3. Indicele preturilor de vânzare - 105%
4. Indicele costurilor variabile - 104%
Influenta cheltuielilor variabile pe unitatea de
produs asupra cheltuielilor variabile la 1000 lei cifra de afaceri este
de:
1 + 22,21 lei;
2 + 25,45 lei;
3 + 32,40 lei;
4 - 24,30 lei;
5 - 18,75 lei.
ANS: 1
2) Cifra de afaceri reprezinta:
1 veniturile din exploatare;
2 suma totala a veniturilor din vânzarea
marfurilor si produselor într-o perioada determinata;
3 încasari din vânzari de marfuri si
produse;
4 productia marfa vânduta si
încasata din activitatea de baza si alte activitati;
5 productia livrata din activitatea de
baza.
ANS: 2
3) Pe baza indicatorilor:
- mil lei -
Nr. crt. Indicatori P0 P1 10110j93k
1. Numar mediu de personal 150 125
2. Productia exercitiului 20.000 24.000
3. Cifra de afaceri 21.000 22.500
1 - 8.000 mil. lei;
2 +10.000 mil. lei;
3 + 7.700 mil. lei;
4 + 14.000 mil. lei;
5 - 15.000 mil. lei.
ANS: 3
4) Pe baza indicatorilor:
- mil lei -
Nr. crt. Indicatori P0 P1 10110j93k
1. 1 Numar mediu de salariati 460 400
2. Numar mediu de ore lucrate 2.200 2.180
3. Cifra de afaceri medie orara 40 42
Influenta fondului de timp asupra cifrei de afaceri
este de:
1 + 6.000 mil. lei;
2 + 5.500 mil. lei;
3 - 5.600 mil. lei;
4 - 6.090 mil. lei;
5 + 6.200 mil. lei.
ANS: 3
5) Pe baza indicatorilor:
- mii lei -
Nr. crt. Indicatori P0 P1 10110j93k
1. Numarul mediu de salariati 250 225
2. Productia exercitiului 40.000 48.000
3. Cifra de afaceri 42.000 45.000
Influenta numarului de salariati asupra
cifrei de afaceri este de:
1 - 5.000 mil. lei;
2 - 7.000 mil. lei;
3 + 6.000 mil. lei;
4 + 4.500 mil. lei;
5 - 4.200 mil. lei.
ANS: 5
6) Pe baza indicatorilor:
- mil. lei -
Nr. crt. Indicatori P0 P1 10110j93k
1. Numarul mediu de salariati 200 170
2. Productia exercitiului 25.190 24.640
3. Cifra de afaceri 24.480 23.276
Influenta gradului de valorificare a productiei
exercitiului asupra cifrei de afaceri este de:
1 + 520 mil. lei;
2 + 600 mil. lei;
3 - 670 mil. lei;
4 + 720 mil. lei;
5 - 820 mil. lei.
ANS: 3
7) Valoarea adaugata se defineste ca
fiind:
1 diferenta dintre veniturile de exploatare si
cheltuielile de exploatare;
2 volumul total de activitate al firmei;
3 cresterea (plusul) de bogatie
obtinuta prin activitatea tehnico-productiva a firmei;
4 cresterea (plusul) de bogatie
obtinuta prin activitatea tehnico-productiva a firmei;
5 plusul de încasari din vânzarile firmei.
ANS: 3
8) Pe baza indicatorilor:
- mii lei -
Nr. crt. Indicatori P0 P1 10110j93k
1. Productia exercitiului 83.200 88.000
2. Fondul total de timp de munca (ore) 2.080.000
2.000.000
3. Valoarea medie adaugata la 1 leu
productie a exercitiului (lei) 0,45 0,50
Influenta fondului de timp asupra valorii
adaugate este de:
1 - 1.440 mil. lei;
2 + 1.200 mil. lei;
3 - 1.635 mil. lei;
4 + 850 mil. lei.
ANS: 1
9) Pe baza indicatorilor:
- mil. lei -
Nr. crt. Indicatori P0 P1 10110j93k
1. Productia exercitiului 7.776 8.400
2. Fondul total de timp de munca (ore) 432.000
420.000
3. Valoarea medie adaugata la 1 leu
productie (lei) 0,59 0,60
Influenta productivitatii medii orare
asupra valorii adaugate este de:
1 + 495,6 mil. lei;
2 + 670 mil. lei;
3 + 420 mil. lei;
4 - 515 mil. lei;
5 + 600 mil. lei.
ANS: 1
10) Indicele productiei exercitiului = 104%;
Indicele valorii adaugate = 102%;
Indicele cifrei de afaceri = 106%.
Înseamna ca:
1 s-au redus consumurile intermediare si stocul de
produse finite;
2 s-a redus stocul de productie în curs de
executie si a crescut stocul de produse finite;
3 a crescut ponderea consumurilor intermediare si
s-a redus stocul de produse finite de la sfârsitul perioadei;
4 a crescut cifra de afaceri si s-a redus stocul de
produse finite.
ANS: 3
11) Pe baza indicatorilor:
- mil. lei -
Nr. crt. Indicatori P0 P1 10110j93k
1. Productia exercitiului 84.000 89.250
2. Consumuuri intermediare 67.200 68.775
Influenta cheltuielilor cu materialele (consum
intermediar) la 1 leu productie a exercitiului asupra valorii
adaugate este de:
1 + 3.000 mil. lei;
2 + 8.000 mil. lei;
3 + 4.300 mil. lei;
4 + 2.625 mil. lei;
5 + 5.600 mil. lei.
ANS: 4
12) Influenta modificarii structurii
productiei exercitiului asupra valorii adaugate este de"+ 10.000
mil. lei". Aceasta situatie semnifica:
1 cresterea ponderii produselor cu valoare
adaugata la 1 leu productie mai mare decât media valorii
adaugate la 1 leu productie pe întreprindere;
2 scaderea valorii adaugate pe produs;
3 cresterea ponderii produselor cu valoare
adaugata la 1 leu productie mai mica fata de
media valorii adaugate pe întreprindere;
4 scaderea ponderii produselui cu valoare
adaugata la 1 leu productie sub media efectiva pe
întreprindere;
5 cresterea ponderii produselor cu valoare
adaugata unitara mai mare decât media valorii adaugate pe
întreprindere.
ANS: 1
13) Pe baza relatiei: valoare
adaugata/cifra de afaceri se determina:
1 contributia factorului uman la formarea cifrei de
afaceri;
2 contributia factorului uman la formarea valorii
adaugate;
3 gradul de folosire a capacitatii de
productie;
4 gradul de integrare pe verticala;
5 gradul de valorificare a productiei fabricate.
ANS: 4
14) Indicele productiei exercitiului (Qe) =
102%;
Indicele valorii adaugate (Qa) = 105%;
Indicele numarului de personal (Ns) = 98%.
Rezulta:
1 cresterea productivitatii muncii si
reducerea ponderii consumurilor intermediare (cumpararilor);
2 scaderea productivitatii muncii si
reducerea ponderii consumurilor intermediare;
3 scaderea productivitatii muncii si
cresterea ponderii consumurilor intermediare;
4 sporirea productivitatii muncii si
cresterea ponderii consumurilor intermediare;
5 scaderea numarului de personal si a
productivitatii muncii.
ANS: 1
15) Pe baza indicatorilor:
- mil. lei -
Nr. crt. Indicatori P0 P1 10110j93k
1. Cheltuieli materiale 40.000 46.000
2. Cifra de afaceri 80.000 94.600
3. Indicele preturilor de vânzare - 110%
4. Indicele costurilor (materiale) - 115%
Influenta pretului de vânzare asupra
cheltuielilor materiale la 1.000 lei cifra de afaceri este de:
1 - 42,29 lei;
2 - 52,35 lei;
3 + 35,30 lei;
4 + 40,30 lei;
5 - 37,50 lei.
ANS: 1
16) Factorii directi de influenta a
cheltuielilor materiale la 1000 lei cifra de afaceri în ordinea de
analiza sunt:
1 cifra de afaceri, structura si pretul
materialelor;
2 cifra de afaceri, structura si pretul
materialelor;
3 structura, pretul de vânzare, cheltuielile
materiale la 1 leu cifra de afaceri;
4 structura, cheltuielile materiale pe produs,
pretul materialelor;
5 volumul productiei, costul materialelor,
pretul de vânzare.
ANS: 2
17) Pe baza indicatorilor:
- mil. lei -
Nr. crt. Indicatori P0 P1 10110j93k
1. Cifra de afaceri 55.000 58.000
2. Cheltuieli aferente 50.500 52.240
3. Indicele preturilor - 110%
4. Indicele costurilor - 112%
Influenta structurii asupra cheltuielilor materiale la
1.000 lei cifra de afaceri este de:
1 - 33,57 lei;
2 + 33,57 lei;
3 - 40,30 lei;
4 + 48,20 lei;
5 - 52,35 lei.
ANS: 1
18) Pe baza indicatorilor:
- mil. lei -
Nr. crt. Indicatori
1. Cifra de afaceri din perioada curenta 60.000
2. Cheltuieli aferente cifrei de afaceri 52.000
3. din care: variabile 35.800
4. Cifra de afaceri propusa pentru perioada
urmatoare 63.000
Nivelul probabil al cheltuielilor la 1.000 lei cifra
de afaceri este de:
1 853,81 lei;
2 870,20 lei;
3 795,50 lei;
4 820,20 lei;
5 810,15 lei.
ANS: 1
19) Pe baza indicatorilor:
- mil. lei -
Nr. crt. Indicatori P0 P1 10110j93k
1. Cheltuieli variabile 30.000 35.000
2. Cifra de afaceri 70.000 75.000
3. Indicele preturilor de vânzare - 105%
4. Indicele costurilor - 102%
Influenta structurii asupra cheltuielilor variabile
la 1.000 lei cifra de afaceri este de:
1 + 55,22 lei;
2 + 51,82 lei;
3 - 49,50 lei;
4 - 58,37 lei;
5 + 60,25 lei.
ANS: 2
20) Pe baza indicatorilor:
- mil. lei -
Nr. crt. Indicatori P0 P1 10110j93k
1. Cifra de afaceri 48.000 52.800
2. Cheltuieli aferente 38.400 42.504
3. Indicele preturilor de vânzare - 106%
4. Indicele costurilor - 107%
Influenta costului asupra cheltuielilor materiale la
1.000 lei cifra de afaceri este de:
1 - 43,33 lei;
2 + 52,67 lei;
3 + 38,57 lei;
4 + 42,12 lei;
5 - 57,67 lei.
ANS: 2
21) Ponderea cheltuielilor variabile în costul produsului
80%; cantitatea fabricata creste cu 2%; costul produsului se
modifica cu:
ANS: 5
22) Pe baza indicatorilor:
- mil. lei -
Nr. crt. Indicatori P0 P1 10110j93k
1. Cifra de afaceri 70.000 72.500
2. Cheltuieli cu amortizarea 16.250 19.250
Influenta sumei amortizarii asupra
cheltuielilor cu amortizarea la 1.000 lei cifra de afaceri este de:
1 - 25,15 lei;
2 + 41,38 lei;
3 + 50,25 lei;
4 - 35,12 lei;
5 + 55,18 lei
ANS: 2
23) Influenta modificarii costurilor unitare
asupra cheltuielilor la 1.000 lei cifra de afaceri fata de
nivelul prevazut este "- 18 lei". Aceasta reprezinta:
1 situatie pozitiva, datorita
cresterii preturilor produselor fata de nivelul
prevazut;
2 situatie negativa, datorita
modificarii costurilor unitare în functie de oferta de pe
piata a materiilor prime;
3 situatie pozitiva, datorita
scaderii costurilor unitare fata de nivelul prevazut;
4 situatie negativa, datorita
scaderii costurilor unitare la majoritatea produselor fata de
nivelul prevazut;
5 situatie pozitiva, datorita
cresterii costurilor unitare fata de nivelul prevazut.
ANS: 3
24) Indicele cheltuielilor fixe = 105 %
Indicele cifrei de afaceri = 108 %
Modificarea procentuala a nivelului cheltuielilor
fixe la 1000 lei cifra de afaceri a fost de:
ANS: 4
25) Indicele cheltuielilor medii cu personalul este mai
mare decât indicele productivitatii muncii. Aceasta reprezinta:
1 consecinte nefavorabile ale utilizarii
timpului de munca;
2 cresterea cheltuielilor de exploatare pe seama
salariilor;
3 cresterea cheltuielilor variabile cu salariile la
1000 lei cifra de afaceri;
4 ineficienta utilizarii factorului munca;
5 ineficienta utilizarii factorului munca;
ANS: 4
26) Ponderea cheltuielilor variabile în costul produsului
75%; cantitatea fabricata creste cu 5%. Costul produsului se
modifica cu:
ANS: 4
27) Indicele cheltuielilor medii cu personalul este mai
mic decât indicele productivitatii muncii. Aceasta înseamna:
1 consecinte nefavorabile ale utilizarii
timpului de munca;
2 consecinte nefavorabile ale utilizarii
timpului de munca;
3 cresterea cheltuielilor variabile cu salariile la
1000 lei cifra de afaceri;
4 ineficienta utilizarii factorului munca;
5 sporirea eficientei utilizarii factorului munca.
ANS: 5
28) Indicele productivitatii muncii (realizat
fata de perioada precedenta) = 108,5%; coeficientul de
corelatie prevazut . Pentru a se mentine nivelul prezent al
cheltuielilor cu personalul la 1000 lei venituri din exploatare, salariile
si elementele aferente pot sa se modifice cu:
ANS: 1
29) Modelul utilizat în analiza factoriala a
cheltuielilor fixe este
reprezentând cheltuielile fixe la 1000 lei cifra de
afaceri (unde: qv - cantitatea vânduta; Cf - cheltuieli fixe; p -
pretul unitar al produsului). Ordinea de influenta a factorilor
este urmatoarea:
1 qv; p; Cf;
2 qv; Cf; p;
3 p; Cf; qv;
4 Cf; p; qv.
ANS: 1
30) Relatia , în care: T reprezinta timpul
total de munca; - productivitatea medie orara; - valoarea
adaugata ce revine la 1 leu productie, semnifica:
1 influenta variatiei productivitatii
medii orare asupra valorii adaugate;
2 influenta variatiei numarului mediu de
ore asupra asupra valorii adaugate;
3 influenta variatiei ponderii cheltuielilor cu
materialele asupra valorii adaugate;
4 influenta globala a factorilor asupra valorii
adaugate;
5 influenta variatiei numarului mediu de
angajati asupra valorii adaugate.
ANS: 1
31) Relatia: , în care: reprezinta numarul
mediu de salariati; - timpul de munca mediu pe salariat; -
productivitatea medie anuala a muncii, semnifica:
1 influenta variatiei preturilor medii de
vânzare unitare asupra cifrei de afaceri;
2 influenta variatiei timpului de munca mediu
pe salariat asupra cifrei de afaceri;
3 influenta variatiei productivitatii
medii anuale a muncii asupra cifrei de afaceri;
4 influenta variatiei productivitatii
medii orare a muncii asupra cifrei de afaceri.
5 influenta variatiei productivitatii
medii orare a muncii asupra cifrei de afaceri.
ANS: 5
32) Pe baza relatiei: în care: reprezinta
numarul mediu de salariati; Qf - productia marfa
fabricata; CA - cifra de afaceri, semnifica:
1 influenta variatiei randamentului mijloacelor
fixe productive asupra cifrei de afaceri;
2 influenta variatiei gradului de înzestrare a
fortei de munca asupra cifrei de afaceri;
3 influenta variatiei numarului de
salariati asupra cifrei de afaceri;
4 influenta variatiei gradului de valorificare
a productiei marfa asupra cifrei de afaceri;
5 influenta variatiei productivitatii
muncii asupra cifrei de afaceri.
ANS: 4
33) Coeficientul mediu generalizat al calitatii
se determina cu relatia:
(unde: gi reprezinta structura productiei
fabricate pe produse (sau pe clase de calitate); - coeficientul mediu de
calitate pe produs; Ki - coeficientul clasei de calitate "i"; Kei -
coeficientul de echivalenta al clasei de calitate "i"; pi -
pretul unitar al produselor din clasa de calitate "i").
ANS: 1
34) Rata medie de eficienta a cheltuielilor
totale sau cheltuielile la 1000 lei venituri totale se determina cu
relatia:
A.
B.
C.
D.
E.
(unde: reprezinta suma cheltuielilor pe categorii de
activitati; - suma veniturilor pe categorii de activitati;
gi - structura veniturilor pe categorii de activitati; rci - rata de
eficienta a cheltuielilor pe categorii de activitati; -
suma cheltuielilor de exploatare pe categorii de activitati; - suma
veniturilor din exploatare pe categorii de activitati; - rata de
eficienta a cheltuielilor de exploatare la 1000 lei venituri pe
tipuri de activitati).
Alegeti varianta corecta de raspuns:
1 A + B
2 A + C
3 A+ D
4 B + C
5 B + D
ANS: 1
35) Relatia:
în care: qv reprezinta volumul fizic al
productiei vândute pe produse; p - preturile medii de vânzare
unitare; c - costurile complete unitare, are urmatoarea semnificatie:
1 influenta variatiei preturilor medii de
vânzare unitare asupra cheltuielilor la 1000 lei cifra de afaceri;
2 influenta variatiei costurilor unitare asupra
cheltuielilor la 1000 lei cifra de afaceri;
3 influenta variatiei factorilor globali asupra
cheltuielilor la 1000 lei cifra de afaceri;
4 influenta variatiei structurii
productiei vândute asupra cheltuielilor la 1000 lei cifra de afaceri;
5 influenta structurii veniturilor din exploatare
asupra cheltuielilor la 1000 lei cifra de afaceri;
ANS: 4
36) Relatia:
în care: q reprezinta volumul fizic al
productiei vândute pe produse; cv - costurile variabile unitare; p -
preturile medii de vânzare unitare, are urmatoarea semnificatie:
1 influenta variatiei structurii
productiei vândute asupra cheltuielilor variabile la 1000 lei cifra
de afaceri;
2 influenta variatiei preturilor medii de
vânzare unitare asupra cheltuielilor variabile la 1000 lei cifra de
afaceri;
3 influenta variatiei costurilor variabile
unitare asupra asupra cheltuielilor variabile la 1000 lei cifra de
afaceri;
4 influenta variatiei factorilor globali asupra
cheltuielilor variabile la 1000 lei cifra de afaceri;
5 influenta variatiei factorilor strategici
asupra cheltuielilor variabile la 1000 lei cifra de afaceri.
ANS: 3
37) Analiza factoriala a cheltuielilor fixe la 1000
lei venituri din exploatare se poate realiza cu ajutorul urmatoarelor
modele:
(unde: Cfe reprezinta suma cheltuielilor fixe din
exploatare; Ve - suma veniturilor din exploatare; Cf - cheltuieli fixe; CA -
cifra de afaceri; ICA - indicele cifrei de afaceri).
ANS: 1
38) Cifra de afaceri critica se determina cu
ajutorul relatiei:
(unde: CV reprezinta cheltuielile variabile; Cf -
cheltuielile fixe; - rata medie a cheltuielilor variabile).
1 CAcr = CV + Cf
3 CAcr = CA - (CV + Cf)
ANS: 4
39) Riscul de exploatare se poate determina cu ajutorul
urmatoarelor relatii de calcul:
A.
B.
C.
D.
E.
(unde: CAcr reprezinta cifra de afaceri
critica; Qmax - capacitatea de productie în expresie valorica;
Cf - cheltuieli fixe; - rata medie a cheltuielilor variabile).
Alegeti varianta corecta de raspuns:
1 A + B
2 A + C
3 A+ D
4 B + C
5 D+ E
ANS: 1
40) Relatia:
în care: qvi reprezinta volumul fizic al
productiei vândute pe produse; Cmi - cheltuielile materiale pe produse; pi
- preturile de vânzare pe produse, semnifica:
1 influenta variatiei structurii productiei
vândute asupra cheltuielilor materiale la 1000 lei cifra de afaceri;
2 influenta variatiei cheltuielilor materiale
pe produse asupra cheltuielilor materiale la 1000 lei cifra de afaceri;
3 influenta variatiei preturilor medii de
vânzare asupra asupra cheltuielilor materiale la 1000 lei cifra de
afaceri;
4 influenta variatiei coeficientului de
structura a veniturilor asupra cheltuielilor materiale la 1000 lei
cifra de afaceri;
5 influenta variatiei factorilor globali asupra
cheltuielilor materiale la 1000 lei cifra de afaceri.
ANS: 2
41) Pe baza indicatorilor:
Indicatori u.m. P0 P1
Cifra de afaceri mil. lei 12.168 14.440
Productia marfa fabricata mil. lei 11.588
14.735
Numar mediu de personal pers. 260 256
Valoarea medie anuala a mijloacelor fixe mil. lei
1.200 1.380
Valoarea medie anuala a mijloacelor fixe direct
productive mil. lei 780 911
Influenta variatiei randamentului mijloacelor
fixe direct productive asupra modificarii cifrei de afaceri este de:
ANS: 4
42) Valoarea adaugata se defineste ca
fiind:
1 plusul de încasari din vânzarile firmei;
2 diferenta dintre productia exercitiului
si cheltuielile totale;
3 cresterea (plusul) de bogatie
obtinuta prin activitatea tehnico-productiva a firmei;
4 volumul total de activitate al firmei;
5 diferenta dintre veniturile de exploatare si
cheltuielile de exploatare.
ANS: 3
43) Influenta modificarii structurii
productiei exercitiului asupra valorii adaugate este de - 100
mil. lei. Aceasta situatie are urmatoarea semnificatie:
1 cresterea ponderii produselor cu valoare
adaugata unitara mai mare decât media valorii adaugate pe
întreprindere;
2 cresterea ponderii produselor cu valoare
adaugata unitara mai mica decât media valorii adaugate
pe întreprindere;
3 scaderea ponderii produselor cu valoare
adaugata la 1 leu productie sub media pe întreprindere;
4 cresterea ponderii produselor cu valoare
adaugata la 1 leu productie mai mica decât media valorii adaugate
la 1 leu productie pe întreprindere;
5 scaderea valorii adaugate pe produse.
ANS: 4
44) Influenta cu semnul plus a modificarii
structurii productiei exercitiului asupra valorii adaugate
presupune:
1 cresterea valorii adaugate totale;
2 scaderea valorii adaugate pe produse;
3 cresterea ponderii produselor cu valoare
adaugata la 1 leu productie mai mare decât media valorii
adaugate pe întreprindere;
4 scaderea ponderii produselor cu valoare
adaugata la 1 leu productie mai mica decât media valorii
adaugate pe întreprindere;
5 scaderea ponderii produselor cu valoare
adaugata la 1 leu productie mai mare decât media valorii
adaugate pe întreprindere.
ANS: 3
45) Indicele productiei exercitiului (Qe) =
110%; indicele valorii adaugate (Qa) = 109%; indicele numarului de
personal (Ns) = 95%.
Aceasta înseamna:
1 cresterea productivitatii muncii si
reducerea ponderii consumurilor intermediare (cumpararilor);
2 sporirea productivitatii muncii si
cresterea ponderii consumurilor intermediare (cumpararilor);
3 scaderea productivitatii muncii si
reducerea ponderii consumurilor intermediare (cumpararilor);
4 scaderea productivitatii muncii si
cresterea ponderii consumurilor intermediare (cumpararilor);
5 scaderea numarului de personal si a
productivitatii muncii.
ANS: 2
46) Indicele numarului mediu de salariati =
95%; indicele productiei exercitiului = 110%; indicele cifrei de
afaceri = 120%.
Rezulta:
1 cresterea gradului de înzestrare a fortei de
munca;
2 cresterea productivitatii muncii;
3 scaderea gradului de valorificare a
productiei exercitiului;
4 cresterea gradului de valorificare a
productiei exercitiului;
5 cresterea gradului de valorificare a
productiei exercitiului si a productivitatii muncii.
ANS: 5
47) Pe baza relatiei: se determina:
1 influenta numarului de salariati asupra
cifrei de afaceri;
2 influenta gradului de înzestrare a fortei de
munca asupra cifrei de afaceri;
3 influenta randamentului mijloacelor fixe
productive asupra cifrei de afaceri;
4 influenta gradului de valorificare a
productiei marfa asupra cifrei de afaceri;
5 influenta productivitatii muncii asupra
cifrei de afaceri.
ANS: 4
48) Indicele fondului de salarii = 97%;
Indicele salariului mediu = 103%;
Indicele productivitatii muncii = 105%.
Rezulta ca:
1 s-a redus numarul de personal si nu s-au
modificat cheltuielile cu salariile la 1000 lei cifra de afaceri;
2 s-au redus numarul de personal si
cheltuielile cu salariile la 1000 lei cifra de afaceri;
3 a crescut numarul de personal si s-au redus
cheltuielile cu salariile la 1000 lei cifra de afaceri;
4 s-a redus numarul de personal si au crescut
cheltuielile cu salariile la 1000 lei cifra de afaceri;
5 au crescut numarul de personal si
cheltuielile cu salariile la 1000 lei cifra de afaceri
ANS: 2
49) Pe baza indicatorilor:
Indicatori u.m. P0 P1
Productia exercitiului mil. lei 50.000 60.000
Consumuri intermediare mil. lei 30.000 34.800
Valoarea adaugata mil. lei 20.000 25.200
Influenta productiei exercitiului asupra
valorii adaugate este de:
1 - 4.200 mil. lei;
2 + 4.000 mil. lei;
3 + 5.000 mil. lei;
4 + 4.200 mil. lei;
5 - 4.000 mil. lei.
ANS: 2
50) Indicele cifrei de afaceri = 110%; indicele
numarului de personal = 80%; indicele productiei marfa
fabricata = 105%.
Rezulta:
1 cresterea gradului de valorificare a
productiei marfa si a productivitatii muncii;
2 scaderea productivitatii muncii si
cresterea gradului de valorificare a productiei marfa;
3 sporirea gradului de înzestrare a muncii si
scaderea gradului de valorificare a productiei marfa;
4 cresterea gradului de înzestrare a fortei de
munca si a gradului de valorificare a productiei marfa;
5 cresterea productivitatii muncii,
scaderea gradului de înzestrare a muncii si a gradului de
valorificare a productiei.
ANS: 1
51) Cifra de afaceri reprezinta:
1 productia livrata din activitatea de
baza;
2 productia marfa vânduta si
încasata din activitatea de baza si alte activitati;
3 încasari din vânzari de marfuri si
produse;
4 suma totala a veniturilor din vânzarea
marfurilor si produselor într-o perioada determinata;
5 veniturile din exploatare.
ANS: 4
52) Influenta modificarii structurii
productiei exercitiului asupra valorii adaugate este de "-
500.000 mii lei".
Aceasta situatie are urmatoarea semnificatie:
1 cresterea ponderii produselor cu valoarea
adaugata unitara mai mare decât media valorii adaugate pe
întreprindere;
2 scaderea ponderii produselor cu valoare
adaugata la 1 leu productie mai mare decât media valorii
adaugate la 1 leu productie pe întreprindere;
3 scaderea valorii adaugate pe produs;
4 cresterea ponderii produselor cu valoarea
adaugara unitara mai mica fata de media valorii
adaugate pe întreprindere;
5 scaderea ponderii produselor cu valoarea
adaugata la 1 leu productie sub media programata pe
întreprindere.
ANS: 2
53) Indicele cifrei de afaceri (ICA) = 110%; indicele
productiei marfa (I qf) = 105%; indicele pro-ductiei
exercitiului (Iqe) = 102%.
Aceasta situatie are urmatoarea
semnificatie:
1 s-au redus stocurile de productie în curs de
executie si stocurile de produse finite în depozit;
2 au crescut vânzarile si stocurile de
productie neterminata si produse finite;
3 a scazut stocul de productie neterminata
si a crescut cel de produse finite;
4 au crescut stocurile de productie neterminata
si a scazut stocul de produse finite;
5 au crescut stocurile de productie neterminata
si cele de produse finite.
ANS: 1
54) Indicele productiei exercitiului (Qe) =
104%; indicele valorii adaugate (Qa) = 107%; indicele numarului de
personal (Ns) = 98%.
Aceasta situatie are urmatoarea
semnificatie:
1 scaderea numarului de personal si a
productivitatii muncii;
2 sporirea productivitatii muncii si
cresterea ponderii consumurilor intermediare;
3 scaderea productivitatii muncii si
cresterea ponderii consumurilor intermediare;
4 scaderea productivitatii muncii si
reducerea ponderii consumurilor intermediare;
5 cresterea productivitatii muncii si
reducerea ponderii consumurilor intermediare.
ANS: 5
55) Indicele fondului de salarii = 97%;
Indicele salariului mediu = 103%;
Indicele productivitatii muncii = 105%.
Rezulta ca:
1 s-a redus numarul de personal si nu s-au
modificat cheltuielile cu salariile la 1000 lei cifra de afaceri;
2 s-au redus numarul de personal si cheltuielile
cu salariile la 1000 lei cifra de afaceri;
3 a crescut numarul de personal si s-au redus
cheltuielile cu salariile la 1000 lei cifra de afaceri;
4 s-a redus numarul de personal si au crescut
cheltuielile cu salariile la 1000 lei cifra de afaceri;
5 au crescut numarul de personal si
cheltuielile cu salariile la 1000 lei cifra de afaceri.
ANS: 2
56) Pe baza relatiei: se determina:
1 influenta numarului de salariati asupra
cifrei de afaceri;
2 influenta gradului de înzestrare a fortei de
munca asupra cifrei de afaceri;
3 influenta randamentului mijloacelor fixe
productive asupra cifrei de afaceri;
4 influenta gradului de valorificare a
productiei marfa asupra cifrei de afaceri;
5 influenta productivitatii muncii asupra
cifrei de afaceri.
ANS: 4
57) Valoarea adaugata se defineste ca
fiind:
1 plusul de încasari din vânzarile firmei;
2 diferenta dintre productia exercitiului
si cheltuielile totale;
3 cresterea (plusul) de bogatie
obtinuta prin activitatea tehnico-productiva a firmei;
4 volumul total de activitate al firmei;
5 diferenta dintre veniturile de exploatare si
cheltuielile de exploatare.
ANS: 3
58) Indicele numarului mediu de salariati =
95%; indicele productiei exercitiului = 110%; indicele cifrei de
afaceri = 120%.
Rezulta:
1 cresterea gradului de înzestrare a fortei de
munca;
2 cresterea productivitatii muncii;
3 scaderea gradului de valorificare a
productiei exercitiului;
4 cresterea gradului de valorificare a
productiei exercitiului;
5 cresterea gradului de valorificare a
productiei exercitiului si a productivitatii muncii.
ANS: 5
59) Indicele productiei exercitiului (Qe) =
110%; indicele valorii adaugate (Qa) = 109%; indicele numarului de
personal (Ns) = 95%.
Aceasta înseamna:
1 cresterea productivitatii muncii si
reducerea ponderii consumurilor intermediare (cumpararilor);
2 sporirea productivitatii muncii si
cresterea ponderii consumurilor intermediare (cumpararilor);
3 scaderea productivitatii muncii si
reducerea ponderii consumurilor intermediare (cumpararilor);
4 scaderea productivitatii muncii si
cresterea ponderii consumurilor intermediare (cumpararilor);
5 scaderea numarului de personal si a
productivitatii muncii
ANS: 2
60) Influenta cu semnul plus a modificarii
structurii productiei exercitiului asupra valorii adaugate
presupune:
1 cresterea valorii adaugate totale;
2 scaderea valorii adaugate pe produse;
3 cresterea ponderii produselor cu valoare
adaugata la 1 leu productie mai mare decât media valorii
adaugate pe întreprindere;
4 scaderea ponderii produselor cu valoare
adaugata la 1 leu productie mai mica decât media valorii
adaugate pe întreprindere;
5 scaderea ponderii produselor cu valoare
adaugata la 1 leu productie mai mare decât media valorii
adaugate pe întreprindere.
ANS: 3
61) Influenta modificarii structurii
productiei exercitiului asupra valorii adaugate este de
- 100 mil. lei. Aceasta situatie are
urmatoarea semnificatie:
1 cresterea ponderii produselor cu valoare
adaugata unitara mai mare decât media valorii adaugate pe
întreprindere;
2 cresterea ponderii produselor cu valoare
adaugata unitara mai mica decât media valorii adaugate
pe întreprindere;
3 scaderea ponderii produselor cu valoare
adaugata la 1 leu productie sub media pe întreprindere;
4 cresterea ponderii produselor cu valoare
adaugata la 1 leu productie mai mica decât media valorii
adaugate la 1 leu productie pe întreprindere;
5 scaderea valorii adaugate pe produse.
ANS: 4
62) Pe baza indicatorilor:
Indicatori u.m. P0 P1
Cifra de afaceri mil. lei 12.168 14.440
Productia marfa fabricata mil. lei 11.588
14.735
Numar mediu de personal pers. 260 256
Valoarea medie anuala a mijloacelor fixe mil. lei
1.200 1.380
Valoarea medie anuala a mijloacelor fixe direct
productive mil. lei 780 911
Influenta variatiei randamentului mijloacelor
fixe direct productive asupra modificarii cifrei de afaceri este de:
ANS: 4
63) Influenta cu semnul plus a modificarii
structurii productiei exercitiului asupra valorii adaugate
presupune:
1 cresterea valorii adaugate totale;
2 scaderea valorii adaugate pe produse;
3 cresterea ponderii produselor cu valoare
adaugata la 1 leu productie mai mare decât media valorii
adaugate pe întreprindere;
4 scaderea ponderii produselor cu valoare
adaugata la 1 leu productie mai mica decât media valorii
adaugate pe întreprindere;
5 scaderea ponderii produselor cu valoare
adaugata la 1 leu productie mai mare decât media valorii
adaugate pe întreprindere.
ANS: 3
64) Indicele numarului mediu de salariati =
95%; indicele productiei exercitiului = 110%; indicele cifrei de
afaceri = 120%.
Rezulta:
1 cresterea gradului de înzestrare a fortei de
munca;
2 cresterea productivitatii muncii;
3 scaderea gradului de valorificare a
productiei exercitiului;
4 cresterea gradului de valorificare a
productiei exercitiului;
5 cresterea gradului de valorificare a
productiei exercitiului si a productivitatii muncii.
ANS: 5
65) Indicele productiei exercitiului (Qe) =
110%; indicele valorii adaugate (Qa) = 109%; indicele numarului de
personal (Ns) = 95%.
Aceasta înseamna:
1 cresterea productivitatii muncii si
reducerea ponderii consumurilor intermediare (cumpararilor);
2 sporirea productivitatii muncii si
cresterea ponderii consumurilor intermediare (cumpararilor);
3 scaderea productivitatii muncii si
reducerea ponderii consumurilor intermediare (cumpararilor);
4 scaderea productivitatii muncii si
cresterea ponderii consumurilor intermediare (cumpararilor);
5 scaderea numarului de personal si a
productivitatii muncii.
ANS: 2
66) Indicele numarului mediu de salariati =
95%; indicele productiei exercitiului = 110%; indicele cifrei de
afaceri = 120%.
Rezulta:
1 cresterea gradului de înzestrare a fortei de
munca;
2 cresterea productivitatii muncii;
3 scaderea gradului de valorificare a
productiei exercitiului;
4 cresterea gradului de valorificare a
productiei exercitiului;
5 cresterea gradului de valorificare a
productiei exercitiului si a productivitatii muncii.
ANS: 5
67) Influenta modificarii structurii
productiei exercitiului asupra valorii adaugate este de - 100
mil. lei. Aceasta situatie are urmatoarea semnificatie:
1 cresterea ponderii produselor cu valoare
adaugata unitara mai mare decât media valorii adaugate pe
întreprindere;
2 cresterea ponderii produselor cu valoare
adaugata unitara mai mica decât media valorii adaugate
pe întreprindere;
3 scaderea ponderii produselor cu valoare
adaugata la 1 leu productie sub media pe întreprindere;
4 cresterea ponderii produselor cu valoare
adaugata la 1 leu productie mai mica decât media valorii
adaugate leu productie pe întreprindere;
5 scaderea valorii adaugate pe produse.
ANS: 4
68) Valoarea adaugata se defineste ca
fiind:
1 plusul de încasari din vânzarile firmei;
2 diferenta dintre productia exercitiului
si cheltuielile totale;
3 cresterea (plusul) de bogatie
obtinuta prin activitatea tehnico-productiva a firmei;
4 volumul total de activitate al firmei;
5 diferenta dintre veniturile de exploatare si
cheltuielile de exploatare.
ANS: 3
69) Pe baza indicatorilor:
Indicatori u.m. P0 P1
Cifra de afaceri mil. lei 12.168 14.440
Productia marfa fabricata mil. lei 11.588
14.735
Numar mediu de personal pers. 260 256
Valoarea medie anuala a mijloacelor fixe mil. lei
1.200 1.380
Valoarea medie anuala a mijloacelor fixe direct
productive mil. lei 780 911
Influenta variatiei randamentului mijloacelor
fixe direct productive asupra modificarii cifrei de afaceri este de:
ANS: 4
70) Pe baza relatiei: se determina:
1 influenta numarului de salariati asupra
cifrei de afaceri;
2 influenta gradului de înzestrare a fortei de
munca asupra cifrei de afaceri;
3 influenta randamentului mijloacelor fixe
productive asupra cifrei de afaceri;
4 influenta gradului de valorificare a
productiei marfa asupra cifrei de afaceri;
5 influenta productivitatii muncii asupra
cifrei de afaceri.
ANS: 4
COMPLETION
1) Analiza economico-financiara se realizeaza
în sensul invers al evolutiei reale a fenomenului economic, si anume:
de la rezultatele procesului catre _______.
ANS: factori
2) Valoarea adaugata se calculeaza ca
diferenta dintre valoarea productiei exercitiului si
_______.
ANS: consumuri intermediare
3) Productia exercitiului este formata din
productia vânduta, productia stocata si productia
_______.
ANS: imobilizata
4) Riscul de exploatare sau operational se
determina cu ajutorul indicatorului de pozitie fata de
pragul de _______.
ANS: rentabilitate
5) Eficienta cheltuielilor cu personalul poate fi
analizata cu ajutorul indicelui corelatiei dintre cresterea
productivitatii muncii si crestere a _______.
ANS: salariului mediu
6) Devansarea cresterii salariului mediu de
catre productivitatea medie a muncii determina realizarea de economii
privind cheltuielile cu _______.
ANS: salariile
7) Cheltuielile fixe sau constante nu sunt în
dependenta proportionala cu _______.
ANS: productia
8) Relatia: , în care Cf reprezinta
cheltuielile fixe; - rata medie a cheltuielilor variabile, reprezinta
cifra de afaceri _______.
ANS: critica
9) Cu ajutorul relatiei: , în care qv
reprezinta cantitatea de produse vândute, c - costul unitar al produselor;
p - pretul unitar al produselor se determina indicatorul _______.
ANS: cheltuieli la 1000 lei cifrã de afaceri
10) Relatia: , în care reprezinta pragul de
rentabilitate, - cifra de afaceri critica, semnifica riscul _______.
ANS: de exploatare
SHORT ANSWER
1) Modelul economic reprezinta reproducerea
simplificata a unor aspecte ale realitatii. În functie de
forma de reprezentare a fenomenului, se disting trei tipuri de modele:
imitative, analogice si simbolice. Cum se numesc modelele utilizate în
analiza economico-financiara?
ANS:
simbolice
2) Analiza economico-financiara are o metoda
proprie, care consta în parcurgerea mai multor etape. Cum se numeste
prima etapa a analizei?
ANS:
calculul modificarii rezultatului analizat
3) În cazul în care factorii de influenta sunt
legati de rezultatul economic prin legaturi de tip functional se
aplica diverse metode de calcul al influentei factorilor asupra
modificarii indicatorilor analizati. Ce metoda de calcul se
aplica în cazul în care între rezultatul economic si factorii de
influenta exista o legatura de suma sau/si
diferenta?
ANS:
balantiera
4) Analiza calitatii se realizeaza la
nivelul de produs si la nivel de firma. Cum se numeste
coeficientul cu ajutorul caruia se determina calitatea la nivel de
firma?
ANS:
coeficientul mediu generalizat al calitatii
5) Cheltuielile materiale au o pondere însemnata în
totalul cheltuielilor de exploatare. Care este indicatorul cu ajutorul
caruia se analizeaza cheltuielile materiale aferente exploatarii?
ANS:
cheltuieli materiale la 1000 lei venituri
6) Orice analiza a cheltuielilor, pe total sau pe
categorii de activitati, se efectueaza în corelare cu
categoriile de venituri la a caror realizare contribuie. Care este
indicatorul utilizat în analiza cheltuielilor aferente veniturilor?
ANS:
cheltuieli la 1000 lei venuturi totale
7) În cazul relatiei de produs între factorii de
influenta, aplicarea metodei substituirilor în lant se
realizeaza prin parcurgerea a trei etape de analiza. Cum se defineste
a doua etapa de analiza?
ANS:
determinarea influentei factorilor asupra
modificãrii rezultatului analizat
8) Metoda substituirilor în lant, considerata
de unii autori ca fiind metoda analizei, se aplica în cazul în care între
factorii de influenta si rezultatul analizat exista
relatia de produs sau raport. Aplicarea acestei metode impune respectarea
unor principii. Definiti unul din principiile de baza care sta
la baza aplicarii metodei substituirilor în lant.
ANS:
ex: asezarea factorilor de analiza, în ordinea de
conditionare economicã
