METODA COSTULUI STANDARD (STANDARD-COST)

METODA COSTULUI STANDARD (STANDARD-COST)

I. Elaborarea calculatiilor standard

Elaborarea calculatiilor standard presupune :

v     calculul standardelor pentru materiale ;

v     calculul standardelor pentru manopera ;

v     determinarea cheltuielilor de regie standard ;

v     intocmirea calculatiei standard pe produs ;

A. Calculul standardelor pentru materiale

Calculul standardelor pentru materiale - are la baza consumul standard pentru materiale si preturile de aprovizionare standard.

Stabilirea standardelor cantitative pentru materialele ce se vor utiliza in cadrul procesului tehnologic se realizeaza pe baza unor examinari analitico-tehnice, luandu-se in calcul cantitatea necesara, tipodimensiunea, calitatea, posibilitati de procurare. Standardele pentru materiale stabilite trebuie sa asigure realizarea unor produse de calitate superioara si cu rentabilitate sporita.

Preturile de aprovizionare standard trebuie sa asigure un caracter etalon. Pentru stabilirea acestora se poate folosi una din urmatoarele variante :

varianta preturilor medii dintr-o perioada indelungata de timp 5-10 ani (isi va gasi aplicabilitate dupa integrarea Romaniei in Uniunea Europeana cand se previzioneaza o inflatie minima) ;

varianta folosirii datelor din perioada imediat precedenta celei pentru care se elaboreaza standardele;

varianta trendului care tine seama de directia miscarii preturilor in perioada luata in calcul - este corespunzatoare situatiei economice actuale la nivelul tarii. Preturile utilizate pentru determinarea costului standard la materiale sunt determinate ponderand preturile periodei pentru care se elaboreaza standardele cu indicele previzionat al inflatiei pentru perioada luata in calcul. Aceste preturi se inscriu in lista de preturi standard.

Matematic relatia de calcul a costului standard la materiale este :

unde :

- cost standard pentru materialul « i »

- consum standard unitar pentru materialul « i »

- pret standard pentru materialul « i »

Exemplu:

Pentru realizarea produsului A reteta de fabricatie (procesul tehnologic) presupune utilizarea materialelor M1si M2. Stabilirea standardelor cantitative pentru materialele ce se vor utiliza in cadrul procesului tehnologic a fost realizata luandu-se in calcul cantitatea necesara, tipodimensiunea, calitatea, posibilitati de procurare. Preturile de aprovizionare standard sunt reprezentate de cele din perioada imediat precedenta celei pentru care se elaboreaza standardele. Se va intocmi pentru acest produs Fisa costurilor standard pentru materiale, astfel:

Cheltuielile totale standard cu materia prima "i" sau materialul "i" (Chmat_i) se determina astfel:

Cheltuielile totale cu materialele (Chmat) aferente produsului se vor determina astfel:

unde: Q- cantitatea programata (standard) de produs care urmeaza a se realiza

B. Calculul standardelor pentru manopera

Calculul standardelor pentru manopera - are la baza normele de timp si tarifele de salarizare standard.

Standardele de timp se stabilesc pe operatii pornind de la procesele tehnologice standard si procedee consacrate (procedeul aprecierii, procedeul istorico-statistic, procedeul cronometrarii). Timpii astfel stabiliti (timp de munca normal si suplimentar) se inscriu in documentatia tehnica privind fabricarea produselor.

Tarifele de salarizare standard se stabilesc pe baza calificarii standard a muncitorilor, a datelor in legatura cu tarifele perioadelor anterioare si conditiile de munca, luand de asemenea in calcul conditiile de munca si viata din perioada urmatoare, cea pentru care stabilim aceste standarde.

Matematic, relatia de calcul a costului standard pentru manopera este :

unde :

- costul standard cu manopera pentru operatia "i"

- norma de timp aferenta operatiei "i"

- tariful de salarizare standard pentru muncitorul care realizeaza operatia "i"

Exemplu:

Pentru realizarea produsului A, procesul tehnologic presupune efectuarea operatiilor B1 si B2. Standardele de timp sunt date de documentatia tehnica privind fabricarea produsului. Tarifele de salarizare standard au fost stabilite pe baza calificarii standard a muncitorilor, a datelor in legatura cu tarifele perioadelor anterioare si conditiile de munca, luand de asemenea in calcul conditiile de munca si viata din perioada urmatoare, cea pentru care stabilim aceste standarde. Se completeaza Fisa de costuri standard pentru manopera, astfel:

C. Bugetarea cheltuielilor de regie standard

Bugetarea cheltuielilor de regie standard - bugetarea cheltuielilor indirecte ridica o serie de probleme atat din punctul de vedere al determinarii acestor cheltuieli, ca urmare a structurii lor neomogene, cat si sub aspectul repartizarii lor pe purtatorul de cost. Bugetarea se va realiza tinand cont de continutul acestor cheltuieli, dar si de comportamentul diferit pe care il au fata de volumul productiei si de locurile care le ocazioneaza.

In practica s-au conturat doua metode de bugetare :

v     metoda globala ;

v     metoda analitica.

I. Metoda globala de bugetare a cheltuielilor indirecte - presupune determinarea cheltuielilor indirecte sub forma globala pentru fiecare din cele doua categorii de cheltuieli ce intra in structura cheltuielilor de regie (cheltuieli generale de productie si cheltuieli generale de administrare si vanzare), folosind una din cele doua variante posibile :

1. pe baza cheltuielilor medii calculate pe o perioada de 5-10 ani - presupune realizarea urmatoarelor etape (vezi tabel nr.1) :

- se determina media anuala a cheltuielilor de regie luand in calcul o perioada anterioara de 5-10 ani:

unde:

- cheltuieli medii anuale;

- cheltuiala de regie efectiva anuala, pentru anul i ;

- numarul anilor precedenti luati in calcul

Determinam in cazul exemplului nostru cheltuielile medii anuale pentru cheltuielile comune de fabricatie, respectiv cele generale de administratie, pe baza datelor din tabelul nr.1

lei

lei

se determina volumul mediu al productiei, pentru aceeiasi perioada luata in calcul:

unde:

- volumul mediu al productiei

- volumul productiei din anul i

- numarul anilor precedenti luati in calcul

buc

Daca volumul mediu al productiei este egal sau aproximativ egal cu volumul standard al productiei, cheltuielile de regie medii pot fi considerate cheltuieli de regie standard.

Daca diferenta dintre cele doua insa este semnificativa, atunci vom proceda la corelarea cheltuielilor medii de regie cu volumul standard al productiei, pe baza indicelui de variatie al productiei, stabilit ca raport intre productia standard si productia medie a perioadei luata in calcul.

In cazul exemplului nostru, productia standard (Qs) este de 1.200 bucati. Prin urmare stabilim indicele de variatie al productiei :

- Cheltuielile corelate cu nivelul standard al productiei se determina astfel

Pentru exemplul nostru cheltuielile bugetate pentru anul N vor fi egale cu :

lei

lei

Tabel nr.1 "Bugetele cheltuielilor de regie standard pentru ultimii 5 ani"

In ambele situatii daca consideram ca nivelul cheltuielilor standard astfel stabilite nu este stimulativ, neimplicand astfel suficiente eforturi din partea personalului pentru a le respecta, vom corecta acest nivel cu un factor stimulativ. Prin urmare nivelul cheltuielilor de regie standard se va determina pe baza relatiei :

2. prin luarea in considerare ca nivel prestabilit a cheltuielilor efectuate in anul precedent - utilizat daca nu exista date privind situatia anterioara sau daca aceste date isi pierd relevanta caci influenta inflatiei este mult prea importanta ; au loc modificari majore in structura intreprinderii etc.

II. Metoda analitica de bugetare a cheltuielilor indirecte - numita si metoda standardelor individuale, presupune stabilirea costurilor indirecte pe fiecare loc generator (sectie, administratie, intreprindere), iar in cadrul acestora pe feluri si grupe de cheltuieli. Baza de calcul a standardelor individuale privind cheltuielile de regie este fie media anuala a ultimilor 5-10 ani, fie date din perioada imediat precedent (vezi tabel nr.2).

Daca productia standard este egala (sau apropiata) de cea medie sau cea a perioadei precedente, se adopta ca standarde, in cazul fiecarui sector, cheltuielile medii sau cheltuielile perioadei precedente, eventual corectate cu factorul stimulativ.

Daca cele doua nivele de activitate sunt diferite, stabilirea standardelor pentru cheltuielile indirecte se va face tinand cont de comportamentul acestor cheltuieli fata de volumul fizic al productiei. Astfel :

1. Stabilirea standardelor pentru cheltuielile de regie fixe - cheltuielile fixe fiind nemodificabile in raport de volumul productiei, se vor adopta drept standarde pentru aceasta categorie valoarea medie calculata pe baza datelor efective din ultimii 5-10 ani, respectiv din anul de baza fara a li se aduce nici un fel de corectie .

2. Stabilirea standardelor pentru cheltuielile de regie variabile - presupune realizarea urmatoarelor etape :

v     corelarea cheltuielilor medii sau a celor din anul precedent cu volumul activitatii standard:

unde:

- cheltuieli variabile medii pe unitate de productie medie fizica;

- cheltuieli variabile totale medii ;

- volumul mediu al productiei exprimat in unitati fizice ;

- cheltuieli variabile totale corelate ;

Determinam pe baza datelor din tabelul nr.2 cheltuielile medii variabile pe feluri de cheltuieli, dupa care vom corela aceste cheltuieli cu volumul mediu al productiei, stabilit anterior, apoi le vom corela cu nivelul de activitate standard ( vezi tabel nr.3).

Bugetul cheltuielilor indirecte conform acestui procedeu este prezentat in tabelul nr.4.

v     reducerea nivelului acestora cu procentul corespunzator factorului de stimulare:

3. Stabilirea standardelor privind cheltuielile de regie cu caracter semivariabil (mixt) - presupune realizarea urmatoarelor etape :

v     separarea partii fixe de cea variabila pentru cheltuiala de regie cu caracter semivariabil, folosind unul din procedeele : procedeul celor mai mici patrate ; procedeul punctelor de maxim si de minim ; procedeul dispersiei grafice sau procedeul analitic ;

v     partea fixa, respectiv partea variabila va fi tratata conform metodologiei prezentate mai sus ;

v     se insumeaza cele doua parti dupa incheierea calculelor.

Tabel nr.2 "Bugetele cheltuielilor de regie standard pentru ultimii 5 ani"

Tabel nr.3 "Bugetele cheltuielilor de regie standard (cheltuielile variabile)pentru ultimii 5 ani"

Tabel nr.4 "Bugetele cheltuielilor de regie standard pentru anul N"

Repartizarea costurilor din bugete asupra costului standard al produselor se face in functie de numarul orelor necesare realizarii produsului, cantitatea de materie prima prelucrata sau alte criterii in functie de care se poate exprima activitatea locului de costuri.

D. Intocmirea calculatiei standard pe produs

In cazul exemplului nostru pentru anul N s-au prevazut a se prelucra materiale in valoare totala de 34.000 lei. Repartizarea cheltuielilor de regie se va realiza in funtie de valoarea materialelor prelucrate. Vom determina astfel coeficientul de repartizare (K) :

Cheltuielile indirecte ce se vor repartiza pentru acest lot de 100 bucati de produs A vor fi de:

lei

II.Calculul si analiza abaterilor de la costurile standard

Analiza si controlul costurilor prestabilite (standard) are drept scop reliefarea abaterilor costurilor efective, respectiv a diferentelor in plus (depasiri) sau in minus (economii), de la aceste costuri standard. Pornind de la aceste abateri se urmareste depistarea cauzelor care au generat acest fapt, stabilirea masurilor corective ce se impun, precum si stabilirea responsabilitatilor.

Pentru determinarea acestor abateri se va organiza corespunzator evidenta contabila, cat si cea operativa, astfel incat abaterile sa poata fi evidentiate distinct, pe baza unei documentatii rationale si la intervale cat mai mici la nivelul fiecarui loc generator de cheltuieli. Evidenta acestor abateri trebuie sa furnizeze de asemenea si informatii in legatura cu cauzele care le-au provocat, factorii de influenta pentru a se putea lua in mod corespunzator masurile de corectie sau eliminare a acestor cauze care produc abaterile. Astfel devine evidenta necesitatea organizarii evidentei operative pe fiecare loc generator de cheltuieli, iar in cadrul acestora pe articole de calculatie si pe feluri de abateri.

Abaterile pot fi determinate de factori imputabili intreprinderii, si le numim abateri propriu-zise, si abateri conjuncturale, determinate de factori exteriori intreprinderii, neimputabili acesteia. Acesta delimitare a abaterilor in abateri propriu-zise si abateri conjuncturale este necesara pe de o parte atunci cand are loc actualizarea periodica a standardelor, iar pe de alta parte solutionarea acestor categorii de abateri se realizeaza diferit : abaterile propriu-zise afecteaza direct rezultatul unitatii, pe cand abaterile conjuncturale influenteaza costul standard.

Calculul si evidenta abaterilor se va realiza la nivelul articolelor de calculatie in cadrul fiecarui sector de cheltuieli astfel :

v     abateri de la costurile standard pentru materiale ;

v     abateri de la costurile standard pentru manopera ;

v     abateri de la costurile standard de regie.

A. Abateri de la costurile standard pentru materiale

O abatere este in mod obisnuit functia a mai multe elemente, de aceea analiza ei consta in aprecierea influentei fiecarui element, considerandu-le constante pe celelalte.

Astfel abaterile de la consumul standard pentru materiale pot fi abateri de cantitate si abateri de la pretul standard pentru materiale.

Matematic cheltuialile cu materialele se exprima astfel :

Unde :

Ch.mat - cheltuieli totale cu materialele

Q - cantitatea (suprafata) totala de realizat, exprimata in unitati fizice

cs - consum specific unitar

pv - pretul unitar al materialului

Abaterea totala de la costul standard pentru materialul "i" se determina ca diferenta intre costul standard total al materialului "i" si costul efectiv total pentru materialul "i".

Unde:

st- standard (se mai noteaza si cu "0")

e- efectiv (se mai noteaza si cu "1")

Factorii care pot determina aceasta abatere sunt: cantitatea, consumul specific unitar si pretul unitar al materialului. Matematic influenta factorilor se determina astfel:

v     modificarea cantitatii efective fata de cea standard prevazuta:

v     modificarea consumului specific unitar efectiv fata de cel standard prevazut;

v     modificarea pretului unitar efectiv fata de cel standard prevazut;

Cheie de control :

Pentru exemplul nostru vom determina abaterea totala si factoriala a cheltuielilor cu materialele :

Factorii care pot determina aceasta abatere totala la materiale sunt: cantitatea, consumul specific unitar si pretul unitar al materialului. Matematic influenta factorilor se determina astfel (vom determina pentru fiecare material si pe total materiale):

Materialul M1

v     modificarea cantitatii efective fata de cea standard prevazuta:

lei

v     modificarea consumului specific unitar efectiv fata de cel standard prevazut;

lei

v     modificarea pretului unitar efectiv fata de cel standard prevazut;

lei

Cheie de control :

lei

Materialul M2

v     modificarea cantitatii efective fata de cea standard prevazuta:

lei

v     modificarea consumului specific unitar efectiv fata de cel standard prevazut;

lei

v     modificarea pretului unitar efectiv fata de cel standard prevazut;

lei

Cheie de control :

lei

Total abatere materiale :

lei

Urmarirea acestor abateri se realizeaza pe fiecare fel de material, zona de cheltuieli :

v     pe baza documentelor de eliberare, respectiv restituire a materialelor in consum. In acesta situatie se vor centraliza pe baza documentelor primare consumurile suplimentare, respectiv restituirile consemnate in documente ;

v     prin inventarierea zilnica sau la intervale scurte de timp a materialelor neconsumate ; prin aceasta evidentiem consumurile efective care se compara apoi cu cele standard;

v     procedeul debitarii cantitatilor necesare inainte de a fi date materialele in consum.

B. Abateri de la costurile standard pentru manopera

Abaterile de la consumul standard pentru manopera pot fi abateri de la eficienta muncii sau abateri din utilizarea timpului de lucru standard si abateri din variatia tarifului de retribuire efectiv fata de cel standard.

Matematic cheltuielile cu manopera se exprima astfel :

Unde :

Ch.man - cheltuieli totale cu manopera

Q - cantitatea (suprafata) totala de realizat, exprimata in unitati fizice

NT - norma de productie unitara

T - tariful unitar conform grilei de salarizare si calificarii muncitorilor

Abaterea totala de la costul standard pentru manopera pentru lucrarea "i" se determina ca diferenta intre costul standard total cu manopera pentru realizarea lucrarii "i" si costul efectiv total pentru realizarea lucrarii "i".

Unde:

st- standard (se mai noteaza si cu "0")

e- efectiv (se mai noteaza si cu "1")

Factorii care pot determina aceasta abatere sunt: cantitatea, norma de timp unitara si tariful de salarizare unitar. Matematic influenta factorilor se determina astfel:

v     modificarea cantitatii (suprafetei) efective fata de cea standard prevazuta;

v     modificarea normei de timp unitare efective fata de cea standard prevazuta;

v     modificarea tarifului unitar efectiv fata de cel standard prevazut;

Cheie de control :

In cazul exemplului nostru vom determina abaterea totala si factoriala a cheltuielilor cu manopera directa :

Factorii care pot determina aceasta abatere sunt: cantitatea, norma de timp unitara si tariful de salarizare unitar. Matematic influenta factorilor se determina astfel (vom determina pentru fiecare operatie si pe total operatii):

Pentru operatia B1

v     modificarea cantitatii (suprafetei) efective fata de cea standard prevazuta;

lei

v     modificarea normei de timp unitare efective fata de cea standard prevazuta;

lei

v     modificarea tarifului unitar efectiv fata de cel standard prevazut;

lei

Cheie de control :

lei

Pentru operatia L2

v     modificarea cantitatii (suprafetei) efective fata de cea standard prevazuta;

lei

v     modificarea normei de timp unitare efective fata de cea standard prevazuta;

lei

v     modificarea tarifului unitar efectiv fata de cel standard prevazut;

lei

Cheie de control :

lei

Total abatere manopera :

lei

C. Abateri de la costurile de regie standard

Abaterile de la costurile de regie standard pot fi:

v     abateri de volum ;

v     abateri datorate modificarii gradului de utilizare a capacitatii de productie ;

v     abateri de randament.

1. Abaterile de volum pentru cheltuielile de regie efective fata de cele standard pot fi determinate fie in raport de bugetul cheltuielilor de regie standard propriu-zis, fie in raport de bugetul recalculat.

v     abaterile de volum de la bugetul propriu-zis (A_Bs) se stabilesc ca diferenta intre cheltuielile efective (Ch_e) si cheltuielile standard (B_s), diferenta care poate fi economie sau depasire fata de cheltuielile de regie standard ;

v     abaterile de volum de la bugetul recalculat (B_sr) se stabilesc in situatia in care activitatea efectiva este diferita fata de cea standard, astfel ca cheltuielile prevazute initial in buget se coreleaza cu volumul efectiv de activitate. Recalcularea se face doar pentru cheltuielile variabile si semivariabile (partea variabila), cheltuielile fixe raman constante.Bugetul recalculat se determina cu ajutorul formulei :

Unde :

B_sr - buget standard recalculat

CF_s - costuri fixe standard

Ch_VS - cheltuiala variabila standard supusa recalcularii

Vh_e - volum de activitate efectiv, exprimat in ore efectiv realizate

Vh_s -volum de activitate standard conform bugetului initial, exprimat in ore de activitate standard

i - fel cheltuiala variabila supusa recalcularii

Recalcularea se poate face pentru fiecare tip de cheltuiala variabila in parte, dar si pentru toate cheltuielile prevazute in buget. Dupa recalculare abaterile se stabilesc ca diferenta intre datele din contabilitate si cele din bugetul recalculat, astfel :

Pentru exemplificare vom folosi bugetul pentru anul N (vezi tabel nr.4). Volumul de activitate efectiv este de 5.100 ore, iar cel standard 5.000 ore. Se determina mai intai bugetul recalculat, dupa care vom stabili abaterea de volum de la bugetul standard propriu-zis, respectiv abaterea de volum fata de bugetul standard recalculat (vezi tabel nr.5)

2. Abaterile datorate modificarii gradului de utilizare a capacitatii de productie -se mai numesc si abateri de capacitate, se determina luand drept baza cheltuielile de regie standard aferente activitatii efective. Pentru acesta trebuie sa recalculam bugetul standard in raport de activitatea efectiva, buget pe care il vom numi buget standard admisibil (B_sa). Acesta se determina astfel:

La determinarea bugetului standard admisibil se recalculeaza atat cheltuielile variabile cat si cele fixe din bugetul standard. Si aceste abateri datorate modificarii gradului de utilizare a capacitatii de productie se pot stabili fata de bugetul standard propriu-zis (A_cBs ), sau in raport de bugetul standard recalculat (A_cBsr), astfel :

v     abatere de capacitate fata de bugetul standard propriu-zis (A_cBs ):

v     abatere de capacitate fata de bugetul standard recalculat (A_cBsr):

Pentru exemplul nostru vom folosi o parte din datele din tabelul nr.5 (bugetul standard, bugetul standard recalculat) si vom determina bugetul standard admisibil. Rezultatele sunt redate in tabelul nr.6.

Tabel nr.5 "Abateri de volum de la costurile de regie standard"

Tabel nr. 6 "Abatere de capacitate de la bugetul standard"

Tabel nr.7. "Abatere de randamen a cheltuielilor de regie standard"

3. Abaterea de randament sau abaterea de productivitate (A_r) reprezinta diferenta dintre costurile standard aferente orelor efectiv lucrate (B_sa) si costurile standard pentru productia efectiv fabricata (B_sQe).

Costurile standard pentru productia efectiv fabricata se determina astfel :

unde :

Qe - volum de activitate efectiv exprimat in unitati fizice realizate

Qs - volum de activitate standard exprimat in unitati fizice previzionate

Prin urmare abaterea de randament este egala cu :

Pentru exemplul nostru am folosit datele din tabelul nr.6 (bugetul standard, bugetul standard admisibil), si am determinat costurile standard pentru productia efectiv fabricata. Datele se regasesc in tabelul nr.7. Efectiv s-au realizat 1.250 bucati, fata de cele 1.200 bucati previzionate a se realiza.

Aplicatie rezolvata nr.1:

O societate cu activitate productiva realizeaza doua produse A si B. Productia standard programata este de 800 bucati de produs A si 900 bucati de produs B.

Pentru produsul A sunt stabilite anticipat urmatoarele consumuri unitare (consumuri standard de materiale si manopera):

Pentru materiale:

Pentru manopera directa:

Efectiv s-au realizat 750 bucati din produsul A cu urmatoarele consumuri:

Pentru materiale:

Pentru manopera directa:

In legatura cu produsul B se cunosc urmatoarele: cheltuieli totale cu materialele 17.970 lei, cheltuieli cu manopera directa 10.750 lei.

Cheltuielile indirecte de productie conform cu bugetul elaborat sunt de 21.000 lei si se vor repartiza pe purtatori de costuri in functie de cheltuielile cu materialele.

Se cere:

1. Costul efectiv total si unitar al celor doua produse;
2. Pretul de vanzare al celor doua produse daca pretul de vanzare al produsului A contine o cota de profit egala cu 10% din costul sau unitar, iar profitul total pe care unitatea doreste sa-l obtina din vanzarea intregii productii este de 20.000 lei;
3. Calculul abaterilor pentru materiale si manopera (abateri totale si factoriale) aferente produsului A.

Rezolvare:

a.) Repartizam cheltuielile indirecte de productie asupra purtatorilor de costuri in functie de cheltuielile cu materialele.

A: 12.030x0,7= 8.421 lei

B: 17.970x0,7=12.579 lei (se determina prin diferenta - revezi etape de calculatie a costurilor)

Determinam costul total de productie aferent fiecarui produs:

unde:

i- sortimentul de produs

CT - cheltuieli totale

CD - cheltuieli directe

CI.rep - cheltuieli indirecte repartizate purtatorului de costuri

Determinam costul unitar aferent fiecarui produs:

unde:

q - cantitatea de produs realizata

b.) determinam pretul de vanzare unitar pentru cele doua produse:

unde:

pv- pret de vanzare unitar

r - rezultatul unitar (profit sau pierdere)

lei/buc

unde:

RT - rezultatul total (profit sau pierdere)

R_i - rezultatul total produs de sortimentul "i"

Dupa rezolvarea ecuatiei de gradul I se ajunge la rezultatul:

lei/buc

lei/buc

c. ) determinam abaterile totale pentru materiale si manopera aferente produslui A

Atentie!

La produsul A s-a dat consum efectiv total de material. Cunoscand cantitatea de produs realizata efectiv determinam consumul specific efectiv de material. Relatia de calcul este:

unde:

CS - consum total de material

Factorii care pot determina aceasta abatere totala la materiale sunt: cantitatea, consumul specific unitar si pretul unitar al materialului. Matematic influenta factorilor se determina astfel (vom determina pentru fiecare material si pe total materiale):

Materialul M1:

v     modificarea cantitatii efective fata de cea standard prevazuta:

lei

v     modificarea consumului specific unitar efectiv fata de cel standard prevazut;

lei

v     modificarea pretului unitar efectiv fata de cel standard prevazut;

lei

Cheie de control :

lei

Materialul M2:

v     modificarea cantitatii efective fata de cea standard prevazuta:

lei

v     modificarea cocsumului specific unitar efectiv fata de cel standard prevazut;

lei

v     modificarea pretului unitar efectiv fata de cel standard prevazut;

lei

Cheie de control :

lei

Total abatere materiale :

lei

Determinam abaterea la manopera:

Atentie!

La produsul A s-a dat timpul total pentru realizarea productiei. Cunoscand cantitatea de produs realizata efectiv determinam norma de timp efectiva. Relatia de calcul este:

unde

DT - durata totala pentru realizarea productiei

Factorii care pot determina aceasta abatere sunt: cantitatea, norma de timp unitara si tariful de salarizare unitar. Matematic influenta factorilor se determina astfel (vom determina pentru fiecare operatie si pe total operatii):

Pentru operatia B1:

v     modificarea cantitatii (suprafetei) efective fata de cea standard prevazuta;

lei

v     modificarea normei de timp unitare efective fata de cea standard prevazuta;

lei

v     modificarea tarifului unitar efectiv fata de cel standard prevazut;

lei

Cheie de control :

lei

Pentru operatia B2:

v     modificarea cantitatii (suprafetei) efective fata de cea standard prevazuta;

lei

v     modificarea normei de timp unitare efective fata de cea standard prevazuta;

lei

v     modificarea tarifului unitar efectiv fata de cel standard prevazut;

lei

Cheie de control:

lei

Total abatere manopera :

lei