METODA STANDARD - COST (COSTURILOR NORMATE)

METODA STANDARD - COST (COSTURILOR NORMATE)

3.1 Principii generale

Dupa cum se prevede în literatura de specialitate, aceasta metoda a aparut în prima ei forma în 1901 în S.U.A. sub denumirea de "sistemul costurilor estimative" (Estimated Cost-System).

Metoda de calculatie avea la baza, costurile de productie programate pe unitatea de produs, în baza unor costuri tehnologice fundamentate. Abaterile intervenite pe parcusrul fabricatiei erau considerate "abateri de la normal" si se treceau pe seama rezultatelor financiare ale întreprinderii.

Utilizarea în prima ei forma presupunea eliminarea postcalculului pe unitatea de produs.

Ulterior conceptia care a stat la baza sistemului costurilor estimative (conducerea stiintifica a productiei) a determinat evolutii rapide ale acestei metode, îmbracând alte forme: calculatia rigida a costurilor standard (Standard Cost Accounting), calculatia flexibila a costurilor standard având la baza costurile complete, etc.

În metoda "Standard Cost Accounting", abaterile costurilor efective fata de cele planificate erau trecute pe seama rezultatelor întreprinderii (calculatiile erau denumite "calculatii rigide").

"Calculatiile flexibile" a costului standard au primit aceasta denumire datorita înlocuirii "calculatiilor rigide" cu "costuri elastice", de unde costurile totale planificate au fost repartizate în costuri fixe si costuri variabile.

"Costruile standard" au acelasi înteles ca si notiunea de "costuri planificate" (antecalculate). "Standard" înseamna norme sau ansamblu de norme ce reglementeaza operatia de standardizare.

Notiunea de "standard" caracterizeaza aspectele tehnice , cantitative, pe când notiunea de "plan" exprima atât latura cantitativa cât si cea valorica. Astfel, costurile standard sunt costuri antecalculate stabilite în functie de conditiile procesului tehnologic si al modului de organizare al întreprinderii.

3.2 Elaborarea calculatiei costurilor standard pe produs

Standardele sunt marimi fizice sau valorice cu caracter de etalon, determinate stiintific pe baza de metode de înregistrare, urmarire, analiza a starii fenomenelor dintr-o întreprindere.

Ele se utilizeaza pentru realizarea comparatiei dintre costul etalon (prestabilit) si costul efectiv. Înlocuirea calculatiilor standard se face pe produse, pe întreprinderi, pe subdiviziuni organizatorice ale întreprinderii.

În literatura de specialitate sunt redate mai multe tipuri de standarde, clasificate în functie de anumite criterii.

Dupa forma de exprimare a marimilor pe care le reprezinta, standardele sunt:

standarde cantitative (naturale) reprezinta etalonul de masura al performantei exprimate în unitati de masura naturale. Ele sunt: standarde pentru materii prime si materiale si standarde de timp.

Standardele pentru materii prime si materiale reprezinta de fapt cantitatea necesara pentru realizarea unui reper, semifabricat, etc., în functie de conditiile tehnico-organizatorice existente.

Ele se exprima în unitati de volum, greutate, densitate, etc.

Standardul de timp reprezinta durata de timp pe operatii si pe total, necesara executarii unei piese, a unui semifabricat, etc. (se exprima în zile, saptamâni, minute, ore, etc.).

Standardele naturale se stabilesc pe baza de documentatii tehnice, de catre personal tehnic, tinându-se seama de produsul ce trebuie realizat, materialul standard de calitate necesar, utilaje, etc. standard necesar, forta de munca standard necesara executarii o 131h76b peratiilor tehnologice

standardele valorice sau financiare, reprezinta etalonul de masura exprimat în bani. Spre deosebire de cele naturale, standardele valorice se calculeaza de catre personal economic. În cadrul standardelor valorice se cuprind:

standardele valorice ce au la baza standarde cantitative (valoarea stocurilor de materii prime, valoarea semifabricatelor, valoarea produselor finite, al produselor în curs de executie, etc.);

standardele valorice care nu au la baza standarde cantitative, ele sunt calculate pe diferite elemente patrimoniale cum sunt volumul creantelor fata de terti, numerarul ce poate fi pastrat în casierie, nivelul furnizorilor, standard pentru viteza de rotatie a mijloacelor circulante, valoarea productiei executate, standardul procentual de rentabilitate, etc.

În functie de scopul pentru care se vor utiliza

standarde curente, sunt standardele determinate în functie de conditiile concrete aferente perioadei la care se refera. Ele se reactualizeaza în functie de modificarile conditiilor initiale;

standarde de baza, reprezinta obiectivele stabilite spre care se tinde. Ele ramân neschimbate pe parcursul perioadei pentru care s-au întocmit.

În functie de scopul urmarit:

standarde ideale, sunt cele stabilite în baza unor conditii ideale de desfasurare a procesului de productie

standarde normale stabilite în baza unor conditii normale

standarde reale sunt standardele ce pot fi realizabile în functie de conditiile date.

De-a lungul timpului, practica economica a demonstrat ca standardele reale sunt cele mai reprezentative deoarece ele devin instrumente de conducere eficienta a activitatii. Metoda "standard-cost" foloseste pentru structura costului pe produs, articolele de calculatie:

materiale directe

manopera

cheltuieli de regie.

3.2.1. Calculatia standardelor pentru materiale

Standardele pentru materii prime si materiale directe au la baza standardele cantitative de materiale si preturile standard de aprovizionare. Determinarea standardelor cantitative se face de catre persoane tehnice tinându-se seama de cantitatea necesara, calitate, conditiile în care se desfasoara procesul de productie, etc.

Aceste standarde odata stabilite vor fi consemnate în documentatii tehnice care constituie baza extragerilor pentru "lista standardelor cantitative".

Preturile standard de aprovizionare trebuie sa prezinte caracter de etalon.

Ele se stabilesc în functie de diverse variante:

preturi medii din ultimii 5 - 10 ani

varianta trend-ului ce tine seama de directia miscarii preturilor în perioada luata în calcul;

varianta utilizarii datelor din perioada precedenta pentru care se elaboreaza standardele.

Preturile stabilite drept standard vor fi înscrise în "listele de preturi". Costurile standard pentru materiale se obtin ponderând standardele cantitative cu preturile standard de aprovizionare, dupa modelul:

3.2.2 Calculatia standardelor pentru manopera

Costurile standard pentru manopera au la baza standardele de timp si tarifele de salarizare standard corespunzatoare.

Standardele de timp se stabilesc având la baza procesele tehnologice standard si procedeele consacrate (masurare, cronometrare, etc.) în vederea determinarii timpului de munca drept etalon.

Datele vor fi înscrise în formulare speciale pentru masurarea timpului de lucru si a stabilirii timpului standard pe operatii.

Tarifele standard de salarizare se stabilesc având la baza calificarea standard a muncitorilor, a datelor referitoare la salariile acordate anterior, a conditiilor de munca viitoare.

Costurile standard pentru manopera se obtin ponderând standardele de timp cu tariful de salarizare standard, dupa modelul:

Produsul: A

3.2.3.Calculatia standard a cheltuielilor de regie

Dat fiind continutul eterogen al acestor cheltuieli ca si comportamentul diferit fata de modificarile volumului produsului, determinarea cheltuielilor de regie presupune utilizarea de procedee cum sunt:

procedeul global;

procedeul analitic pe grupe si pe feluri de cheltuieli.

Procedeul global presupune determinarea cheltuielilor de regie standard sub forma globala astfel: cheltuielile generale de productie (ale sectiei) si cheltuielile generale de administratie si desfacere (este regia administrativa si de vânzare). Determinarea acestora se poate face în 2 modalitati:

fie în baza cheltuielilor medii determinate în functie de perioadele de gestiune anterioare;

fie luând în consideratie suma cheltuielilor din anul precedent (an de baza).

Modelul de calcul este:

în care:

Ch_s - nivelul cheltuielilor de regie standard;

Ch - cheltuiala medie (an de baza);

G - gradul de modificare al productiei.

Spre exemplificare dispunem de urmatoarele date

media anuala a cheltuielilor generale de productie din ultimii 10 ani este de 111.000 mii lei

media anuala a cheltuielilor generale de administratie si de desfacere este de 70.000 mii lei;

valoarea medie a productiei fabricate este de 550.000 mii lei;

volumul standard al productiei este de 700.000 mii lei.

Rezolvare

se va determina mai întâi cresterea procentuala a productiei standard fata de productia medie (gradul de modificare al productiei):

media cheltuielilor de regie va fi calculata cu procentul stabilit mai sus atât pentru cheltuielile generale de productie cât si cele de administratie

În cazul în care conducerea întreprinderii considera ca nivelul celor 2 categorii de cheltuieli nu sunt stimulative, cheltuielile de regie vor fi corectate corespunzator factorului de stimulare.

Spre exemplu coeficientul este 3%.

pentru cheltuielile generale de productie

pentru cheltuielile generale de administratie si desfacere

Procedeul analitic sau procedeul standardelor individuale consta în stabilirea cheltuielilor de regie standard pe sectoare (atelier, sectie, adminstratie, etc.) si pe feluri de cheltuieli.

Baza de calcul a standardelor individuale a cheltuielilor de regie este media anuala a cheltuielilor din perioada precedenta (5 - 10 ani) sau datele din perioada precedenta celei de elaborare a standardelor.

În cazul în care productia standard este egala cu cea medie (an precedent), în cazul fiecarui sector vor fi adoptate drept standarde cheltuielile medii sau cele ale perioadei precedente (corectate când este cazul cu procent de factor stimulativ).

Spre exemplificare presupunem urmatoarele: o întreprindere de confectii din piele prezinta cheltuielile generale de productie ale sectiei în evolutie (tabel nr.7.1.). Productia medie este de 216.000 mii lei si productia standard 300.000 mii lei.

S.C. ..............................

Sectia "Confectii din piele

pentru mobilier"

Tabelul nr.7.1.

Situatia cheltuielilor generale de productie în evolutie

mii lei

Ţinându-se seama de datele de mai sus modalitatea de determinare a cheltuielilor presupune

pentru cheltuielile fixe s-a elaborat si bugetul cheltuielilor generale de productie (tabelul nr.7.2.)

S.C. ..............................

Sectia "Confectii din piele pentru mobilier"

Tabelul nr.7.2.

Situatia cheltuielilor generale de productie

mii lei

Pentru cheltuielile variabile se vor efectua calculele dupa metodologia de la punctul anterior care vor fi regasite în tabelul nr.7.2.

Stabilirea standardelor cheltuielilor de regie variabile se face astfel

se determina cota cheltuielilor de regie dupa relatia

unde

- cheltuieli variabile interne

- cheltuieli medii;

- valoarea medie a productiei.

cheltuieli cu întretinerea si functionarea utilajelor:

cheltuieli energie

alte cheltuieli variabile

Se determina cheltuielile variabile fata de productia standard dupa coefcientii determinati la punctul anterior

unde

- cheltuieli variabile modificate în functie de productia standard

- valoarea productiei standard;

- cota variabila unitara.

Astfel,

cheltuieli cu întretinerea si functionarea utilajelor:

300.000.000 x 0,053 = 15.900.000 lei

cheltuieli cu energia:

= 300.000.000 x 0,075 = 22.500.000 lei

alte cheltuieli variabile:

= 300.000.000 x 0,0008 = 240.000 lei

Determinarea cheltuielilor variabile în functie de factorul de stimulare

unde

Fs - factor de stimulare.

Astfel,

cheltuieli cu întretinerea si functionarea utilajelor:

energie electrica

alte cheltuieli variabile

Bugetul de cheltuieli redat în tabelul nr.7.2. este sinteza indicatorilor pe sectii, ateliere, etc. în functie de conditiile concrete din fiecare întreprindere. Bugetul cheltuielilor generale de administratie si desfacere are aceeasi metodologie prezentata în tabelul nr.7.1. (bugetul cheltuielilor generale de productie). Presupunem ca totalul cheltuielilor medii de administratie sunt de 215.000 mii lei, iar cheltuielile standard sunt de 280.000 mii lei. Se va proceda la repartizarea acestor cheltuieli generale de administratie în functie de valoarea productiei pe total societate.

Cota astfel determinata se va aplica asupra productiei aferente sectiei "Confectii din piele pentru mobile".

unde:

- cota cheltuieli generale/sectie

- coeficient de repartizare;

- productia/sectie.

Dupa efectuarea operatiunilor de calcul se va proceda la întocmirea FIsEI COSTULUI STANDARD PE PRODUS (metodologia de la punctul anterior, acelasi capitol).

Repartizarea cheltuielilor de regie se va face în functie de manopera directa.

Coeficientul astfel determinat se va aplica asupra manoperei directe pe fiecare produs în parte.

3.3. Calculul, urmarirea, analiza si raportarea

abaterilor costurilor efective de la costul standard

Daca plecam de la ideea ca functia principala a costurilor standard este aceea de etalon permitând compararea cu costurile efective, utilizarea metodei standard-cost presupune:

compensarea cheltuielilor efective cu cele standard si stabilirea abaterilor, pe locuri de cheltuieli, pe articole de calculatie, a cauzelor care au generat aceste abateri

stabilirea masurilor în vederea înlaturarii abaterilor pentru încadrarea costurilor efective în standardele stabilite

Abaterile nu sunt altceva decât depasiri sau economii fata de costurile standard.

3.3.1. Stabilirea abaterilor de la costul standard pentru materiale

Abaterile de la costul standard pentru materiale sunt

abateri de cantitate

abateri din diferente de pret.

Abaterile de cantitate se determina pe locuri de cheltuieli si pe feluri de mat prime si mater prin

documentatia de restituire a materialelor

debitarea cantitatilor de materii si materiale înainte de eliberarea în consum

inventarierea materiilor, materialelor ramase neconsumate la locurile de munca.

Toate abaterile se reflecta direct în documente de eliberare.

Cele care nu se utilizeaza (ramân neconsumate) vor fi reflectate în documente separate.

Abaterile se vor determina prin centralizare avându-se în vedere atât solicitarile suplimentare de materii prime, cât si restituirile în cazul neconsumarii lor.

Valoarea abaterilor este data de relatia:

A_cm D_cm x P_s

A_cm - valoarea abaterilor;

D_cm abaterea cantitativa de la consumul standard

P_s - pretul de aprovizionare standard.

Procedeul debitarii cantitatilor necesare înaintea consumului presupune det dupa formula:

A_cm = (c_e - c_s) Q x P_s

c_e - consumul cantitativ efectiv pe unitatea de produs;

c_s - consumul cantitativ standard pe produs;

Q - cantitatea de produse fabricata;

P_s - pret unitar standard.

Abaterile din diferente de pret se pot calcula:

în functie de materialele intrate;

în functie de materialele consumate.

În functie de materialele intrate se vor determina în baza relatiei

A_pm = (P_e - P_s) x C_i

unde:

A_pm - abaterea din diferenta de pret;

P_e - pret efectiv

P_s - pret standard

C_i - cantitatea de materiale intrata.

În functie de materialele consumate se utilizeaza când materialele se înregistreaza în contabilitate la pret de aprovizionare efectiv

A_pm = (P_e - P_s) C_e x Q

unde:

C_e - consum efectiv pe unitatea de produs.

Cauzele înregistrarii de abateri din diferente de pret pot fi modificarea surselor de aprovizionare, a preturilor de cumparare, etc.

Pentru exemplificare presupunem ca dispunem de urmatoarele date pentru fabricarea produsului "A" consumul standard de materie prima este de 0,650 kg/buc., consumul efectiv este de 0,700 kg/buc, pretul de aprovizionare standard este de 9.000 lei, pretul de aprovizionare efectiv este de 8.000 lei; s-a procedat la debitarea efectiva de materie prima pentru 100.000 unitati de produs.

A_cm = (0,700 - 0,650) x 100.000 x 9.000 = 0,05 x 100.000 x 9.000 = + 45.000.000

În cazul diferentelor de pret presupunem ca s-au aprovizionat pentru nevoile productiei 50.000 kg materie prima.

A_pm = (8.000 - 9.000) x 50.000 = - 50.000.000 lei

3.3.2 Stabilirea abaterilor de la costul standard pentru manopera

Exista urmatoarele tipuri de abateri de la costurile standard pentru manopera

abateri ale modului de folosire al orelor productive

abateri de la tariful de salarizare.

Abaterile modului de folosire a orelor productive se pot determina în baza relatiei

Aw = (te - ts) Q x Tss

unde:

Aw - abaterea de eficienta amuncii

te - timp efectiv

ts - tip standard

Tss - tarif de salarizare standard

Q - cantitatea de rpoduse fabricata.

Abaterile timpului de salarizare se determina în baza relatiei

Atss = (Tse - Tss) Q x te

unde:

ATss - abaterea timpului de salarizare;

Tse - tarif de salarizare efectiv.

Abaterile înregistrate pot avea drept cauze utilizarea de forta de munca salarizata dupa un tarif mai mare sau mai mic, etc.

Toate abaterile constatate vor fi comunicate conducerii în vederea stabilirii masurilor care sa influenteze obiectiv procesul decizional.

3.3.3 Stabilirea abaterilor de la cheltuielile de regie standard

În acest caz abaterile spre deosebire de celelalte doua tipuri de abateri, se stabilesc lunar si se disting urmatoarele feluri de abateri

abateri de la bugetul de cheltuieli

abateri ale modificarii gradului de utilizare a capacitatii de productie

abateri de randament.

Abaterile de la bugetul de cheltuieli se stabilesc în doua variante

de la bugetul propriu-zis

de la bugetul recalculat.

Abaterile de la bugetul propriu-zis reprezinta diferenta dintre cheltuielile standard si cele efective.

Abaterile de la bugetul recalculat se determina ca urmare a necesitatii de a corela cheltuielile de regie cu volumul activitatii desfasurate ce se abate de la cel standard.

Relatia utilizata este

unde:

- cheltuieli recalculate;

- cheltuiala supusa recalcularii potrivit bugetului;

- volumul activitatii conform bugetului standard;

- volumul activitatii efective

i - felul cheltuielilor variabile supuse recalcularii.

În cazul cheltuielilor semivariabile se vor face recalcularile având la baza formula:

unde:

- cheltuieli semivariabile recalculate;

- cheltuieli semivariabile din bugetul initial;

- cota de cheltuiala variabila unitara.

Abaterile modificarii gradului de utilizare a capacitatii de productie sunt cheltuielile de regie standard corespunzatoare orelor nelucrate si se determina având drept baza cheltuielile de regie standard aferente orelor efective de activitate productiva si comparându-le cu:

cheltuielile de regie standard conform bugetului nerecalculat

cheltuielile de regie standard recalculate.

Pentru exemplificare presupunem orele standard 10.000 si cele efective 8.000 (ore nelucrate 10.000 - 8.000 = 2.000).

cheltuieli regie standard 115.000 mii lei;

cheltuieli standard aferente orelor efective de activitate:

abaterea este

(115.000.000 - 92.000.000) + 23.000.000 lei

În cazul în care avem buget recalculat

cheltuieli de regie buget recalculat 98.000 000

cheltuieli de regie aferente orelor efective de activitate

abaterea este

(98.000.000 - 92.000.000) = 6.000.000 lei

Abaterea de randament este de fapt costul de regie standard al diferentei dintre orele lucrate efectiv si cele standard stabilite prin buget.

Ea se determina în baza relatiei:

unde

Qs - productia standard;

Qe - productia efectiva

Potrivit datelor anterioare, vom avea

Qs unitati de produs

Qe 14.500 unitati de produs.

3.4 Organizarea contabilitatii costurilor în metoda standard-cost

Organizarea contabilitatii costurilor în metoda standard-cost se poare realiza prin una din variantele

metoda standard-cost partial

metoda standard-cost unic

metoda standard-cost dublu.

Metoda standard-cost partial presupune înregistrarea costurilor partiale în contul "Productie" (analitic locuri de cheltuieli) si în cadrul acestora pe articole de calculatie (materiale, manopera, cheltuieli regie, etc.).

Contul "Productie" va avea în debit cheltuielile efective, în credit costurile standard ale produselor obtinute si la finele lunii productia neterminata la costul standard.

La finele perioadei de gestiune, produsele finite, productia neterminata evaluata la costuri standard vor fi comparate cu cheltuielile efective ale productiei, diferenta reprezentând abatere de la costul standard ce se înregistreaza în "Abateri de la costul standar" (analitic pe articole de calculatie; în debit avem depasirile si în credit, economiile

Abaterile vor fi înregistrate apoi în contul de "Profit si pierdere".

Astfel, presupunem în urma calculelor ca dispunem de urmatoarele date:

Tabelul nr.7.3.

Situatia cheltuielilor efective si standard, abaterile înregistrate

mii lei

Se vor înregistra în contabilitate consumurile efective

921/materiale = 901 / 56.800 mii lei

"Cheltuielile activitatii  Decontari interne

de baza privind cheltuielie"

921/manopera 901 / 20.700 mii lei

"Cheltuielile activitatii  Decontari interne

de baza privind cheltuielie"

921/cheltuieli regie 901/11.226 mii lei

"Cheltuielile activitatii  Decontari interne

de baza privind cheltuielie"

Se va înregistra costul standard al productiei

= 901 / 85.600

Costul productieiobtinute "Cheltuielile activitatii de baza

/ materiale 57.500

manopera 18.300

regie 9.800

Decontarea productiei la costurile standard

= 921 / 85.600

"Decontari interne privind "Cheltuielile activitatii de baza"

productia obtinuta" materiale 57.500

manopera 18.300

regie 9.800

Înregistrarea abaterilor de la costurile standard

921/materiale 903 / 700 mii lei

Cheltuielie activitatii  Decontari interne privind

de baza diferenta de pret

903/manopera = 921/manopera 2.400 mii lei

Decontari interne privind Cheltuielile activitatii

diferenta de pret de baza"

903/regie = 921/regie 1.426 mii lei

Decontari interne privind Cheltuielile activitatii

diferenta de pret de baza"

Decontarea productiei obtinute la costuri efective:

901 = 931/ 88.726 mii lei

" Decontari interne  "Costul productiei obtinute"

privind cheltuielile"

/materiale 56.800

manopera 20.700

regie 11.226

Înregistrarea abaterilor aferente productiei obtinute:

903/material = 931/ 700 mii lei

"Decontari interne privind "Costul productiei obtinute"

diferenta de pret"

931/manopera = 903/ 2.400 mii lei

"Costul productiei obtinute"  "Decontari interne privind

diferenta de pret

931/regie 903/ 1.426 mii lei

"Costul productiei obtinute "Decontari interne privind

diferenta de pret

Înregistrarile de mai sus se regasesc pe conturi, în schema de mai jos

D 921/Materiale C

"Cheltuielie activitatii de baza"

D 921/Manopera C

"Cheltuielie activitatii de baza"

D 921/Cheltuieli de regie C

"Cheltuielie activitatii de baza"

D 901/ C

"Decontari interne privind cheltuielile"

D 931/Materiale C

"Costul productiei obtinute"

D 931/Manopera C

"Costul productiei obtinute"

D 931/Regie C

"Costul productiei obtinute"

D 903/Materiale C

"Decontari interne privind diferenta de pret"

D 931/Manopera C

"Costul productiei obtinute"

D 903/Regie C

"Decontari interne privind diferenta de pret"

D 902/ C

"Decontari interne privind productia"

Metoda standard-cost unic.

În cazul aplicarii acestei variante de calcul, contul "Productie" se va debita cu materiale consumate, manopera, chletuieli de regie la costuri standard si se vor credita cu costurile standard aferente produselor obtinute.

Soldul exprima costul standard al productiei neterminate.

Datele sunt cele anterioare:

Se înregistreaza în contabilitate consumul standard:

921/Materiale = 901/ 57.500

"Chletuieliel activitatii de baza" "Decontari interen privind

cheltuielile"

921/Manopera = 901/ 18.300

"Chletuieliel activitatii de baza" "Decontari interen privind

cheltuielile"

921/Cheltuieli de regie = 901/ 9.800

"Chletuieliel activitatii de baza" "Decontari interen privind

cheltuielile"

Se calculeaza si se înregistreaza din consum la materiale

= 903/ 150 mii lei

"Productie în curs de executie" "Decontari interne privind

diferenta de pret"

Se calculeaza si se înregistreaza abaterile din diferenta de pret la materiale

= 903/ 550 mii lei

"Productie în curs de executie" "Decontari interne privind

diferenta de pret"

Se calculeaza si se înregistreaza abaterile de la eficienta muncii

= 903/ 200 mii lei

"Productie în curs de executie" "Decontari interne privind

diferenta de pret"

Se calculeaza si se înregistreaza abaterile la tarifele de salarizare standard

= 931/ 2.600 mii lei

"Decontari interne privind "Productie în curs de

diferenta de pret" executie"

Se calculeaza si se înregistreaza abaterile de la cheltuielile de regie

= 931/ 1.426 mii lei

"Decontari interne privind "Productie în curs de

diferenta de pret" executie"

Înregistrarea productiei obtinute la costuri standard

= 902/ 85.600 mii lei

"Productie în curs de executie" "Decontari interne privind

productia"

Materiale 57.500

Manopera

Regie 9.800

Decontarea costurilor standard aferente productiei obtinute

= 921 85.600 mii lei

"Decontari interen privind  "Cheltuielile activitatii de

cheltuielile" baza"

Materiale 57.500

Manopera 18.300

Regie 9.800

Închiderea conturilor de la cheltuieli aferente productiei obtinute:

= 931/ 81.376 mii lei

"Decontari interne privind "Costul productiei obtinute"

productia"

Materiale 57.100

Manopera 15.900

Regie 8.376

Trecerea abaterilor asupra contului 903 "Decontari interne privind productia":

= 902/ 150 mii lei pentru

materiale consumate

"Decontari interne privind "Decontari interne privind

diferenta de pret" productia"

= 902/ 550 mii lei pentru

diferenta pret

"Decontari interne privind "Decontari interne privind

diferenta de pret" productia"

= 902/ 200 mii lei pentru

eficienta muncii

"Decontari interne privind "Decontari interne privind

diferenta de pret" productia"

903/ 2.600 mii lei pentru

tariful de salarizare

"Decontari interne   "Decontari interne privind

privind productia" diferenta de pret"

= 903/ 1.426 mii lei pentru

regie standard

"Decontari interne   "Decontari interne privind

privind productia" diferenta de pret"

Înregistrarea rezultatului perioadei prin debitarea contului 902 cu diferenta dintre sumele creditoare si debitoare

D 902 1.098 mii lei

"Decontari interne  

privind productia"

D 921/Materiale C

"Cheltuielile activitatii de baza"

D 921/Manopera C

"Cheltuielile activitatii de baza"

D 921/Cheltuieli de regie C

"Cheltuielile activitatii de baza"

D 901/ C

"Decontari interne privind cheltuielile"

D 931/Materiale C

"Costul productiei obtinute"

D 931/Manopera C

"Costul productiei obtinute"

D 931/Regie C

"Costul productiei obtinute"

D 902/ C

"Decontari interne privind productia"

D 903/Abateri material C

"Decontari interne privind diferentele de pret"

D 903/Abateri diferenta pret C

"Decontari interne privind diferentele de pret"

D 903/Abateri efective C

"Decontari interne privind diferentele de pret"

D 903/Abateri efefective C

"Decontari interne privind diferentele de pret"

D 903/Regie C

"Decontari interne privind diferentele de pret"

Din calcule rezulta ca

toate conturile de abateri se debiteaza cu depasirile stabilite fata de costurile standard

se crediteaza cu economiile.

Soldul contului se vireaza asupra rezultatelor

Metoda standard-cost dublu.

Metoda standard-cost dublu presupune înregistrarea consumurilor si decontarea acestora atât, la nivelul costurilor efective cât si la nivelul costurilor standard.

Contul utilizat este "Cont de compensare standard" utilizat numai în cazul acestei metode.

Depasirile sau economiile apar sub forma unor indici de eficienta si nu sub forma de abateri.

Acesti indici se calculeaza sub forma globala pe articole de calculatie:

unde:

I_ef - indice de eficienta

Ch_e - cheltuieli efective

Ch_s - cheltuieli standard

Atunci când:

I_ef > 1 depasiri

I_ef < 1 economii

Acesti indici vor fi înscrisi în analiticele deschise pe articole de calculatie.

În functie de cauzele care determina abaterile, acesti indici pot fi determinati pe fiecare cauza

indici de eficienta a consumului de materiale

unde

- indici din diferenta de pret

indici de eficienta din diferenta de pret

unde

V_em - valoarea eficienta a materialelor

V_sm - valoarea standard a materialelor.

În baza indicilor determinati se vor calcula abterile absolute (care nu se înregistreaza în contabilitate, fiind necesare numai în vederea efectuarii de analize).

7.1.5. Particularitati ale aplicarii metodei costurilor normate.

Avantajele si limitele metodei standard.

Metoda "costurilor-standard" se poate aplica si în întreprinderile noastre dar tinându-se seama de conditiile concrete existente.

Se elaboreaza astfel bugete de cheltuieli pe tipuri de bugete (cheltuieli generale, de productie, cheltuieli sectie, cheltuieli generale administratie).

Fundamentarea antecalculatiilor se face având la baza norme curente si pe bugete de cheltuieli indirecte.

Urmarirea costurilor de productie se face prin metoda cost unic.

Abaterile constatate au la baza documente primare de consumuri materiale si de forta de munca si se stabilesc la finele perioadei de gestiune.

În contabilitate aceste abateri apar pe sectii si pe articole de calculatie, iar decontarea productiei se face pe articole de calculatie la costuri standard.

Rezulta asadar ca prin intermediul acestei metode, controlul asupra cheltuielilor de productie se realizeaza numai la nivelul centrelor de cheltuieli, nu pe unitatea de produs, lucrare, serviciu, etc.

Faptul ca prin aceasta metoda nu se calculeaza costuri efective pe produs, etc., se reduce volumul de munca în postcalculatie, numai ca este un indicator economic sintetic foarte important (cost efectiv/produs).

Potrivit acestei metode, în continutul costurilor standard, nu se cuprind cheltuielile de desfacere (fiind încluse direct în rezultate).

De asemenea, cheltuielile de productie efective, nu cuprind abaterile acestor cheltuieli fata de cheltuielile de productie standard, fiind trecute asupra rezultatelor. În final putem aprecia ca notiunea de "cost standard" înseamna "cost planificat", "cost antecalculat" de unde rezulta ca notiunea de "standard" caracterizeaza aspecte tehnice, cantitative, de unde rezulta ca cea mai potrivita definitie a costurilor antecalculate este de "Costuri planificate".