OBIECTUL CONTABILITĂŢII (partea 1)
Teoria contabilitatii
Teorie = proces de simplificare si generalizare care faciliteaza reprezentarea realitatii
De la primele lucrari publicate de Luca Paciolo în anul 1494 si pâna în epoca contemporana, teoria C a avut o evolutie continua
Teoria a fost influentata primordial de progresele practicii contabile - C stiinta aplicativa
Teoria C trebuie înteleasa ca:
a) Ansamblu de concepte teoretice (abstracte), idei mai mult sau mai putin sistematizate, aplicabile practicii contabile
Constructie intelectuala, metodica si organizata, cu caracter ipotetic si sintetic
a) Ansamblu de tehnici de culegere, prelucrare, stocare, transmitere si utilizare a informatiilor c-bile
Sistem coerent de principii, conventii, procedee si instrumente care sta la baza practicii c-bile
Concluzie:
Teoria (paradigma) C este un cadru de referinta pt întelegerea si evaluarea practicii, un ghid pt dezvoltarea acesteia
C aplicativa înregistreaza, grupeaza, masoara si prezinta informatiile necesare pt fundamentarea deciziilor economice ale utilizatorilor
Presupune un obiect si metoda proprii
Conceptii privind obiectul contabilitatii
Pe plan mondial, în literatura si practica de specialitate exista:
Consens în privinta faptului ca prin C se reflecta situatia unei E, precum si rezultatele acesteia
Controverse privind notiunea de "situatie" care poate fi privita dpdv juridic, economic sau financiar
Caracteristici:
Prezinta realitatea economica prin prisma raporturilor juridice, a drepturilor si obligatiilor banesti ale unui titular de patrimoniu si a bunurilor si valorilor economice corespunzatoare
Acorda prioritate structurii si starii patrimoniului si drepturilor si obligatiilor E
Patrimoniu = totalitatea drepturilor si obligatiilor cu valoare economica, apartinând unui subiect de drepturi si obligatii (E, denumita titular de patrimoniu), precum si a totalitatii bunurilor si valorilor economice la care acestea se refera (obiecte de drepturi si obligatii)
I Active patrimoniale (AP) = totalitatea drepturilor de proprietate si de creanta în care se constituie bunurile si valorile economice ale titularului de patrimoniu
Drepturi de proprietate (reale) = totalitatea bunurilor economice (tangibile si intangibile) aflate în proprietatea E
Consecinte:
Exista bunuri cedate spre folosinta tertilor (închiriate) care sunt reflectate în continuare în patrimoniul proprietarului lor
Exista bunuri folosite de E (luate în chirie, leasing) care nu sunt reflectate în patrimoniul celui care le exploateaza pt ca nu-i apartin dpdv juridic
Drepturi de creanta = dreptul unei persoane (creditor) de a pretinde altei persoane (debitor) sa-si îndeplineasca o anumita obligatie asumata pe baza unui contract, conventie, alte documente
ex: dreptul de a încasa contravaloarea bunurilor livrate unui client
Obs: în categoria AP sunt incluse si elementele asupra carora entitatea nu exercita drepturi de proprietate sau de creanta (abatere de la conceptia juridica): drepturi de folosinta preluate pe o perioada determinata asupra unui brevet, concesiune, know-how
- E nu actioneaza în raporturile cu tertii prin investitori (proprietari) ci prin reprezentantii lor legali: manageri/administratori
- managerul nu actioneaza în nume propriu ci efectueaza în numele E acte de conducere, administrare, gestionare
- bunurile si valorile economice aduse de proprietari devin proprietatea E, formeaza un capital distinct de averea personala a acestora
- proprietarii nu mai au un drept real asupra patrimoniului ci un drept de creanta rezultat din calitatea lor de investitori
a) Obligatii fata de proprietari = reprezentate de capitalurile initiale investite, precum si de cele obtinute prin functionarea eficienta a E
a) Obligatii fata de terti
De naturi diferite: sociale, fiscale, comerciale
Sunt în general bine precizate ca marime si scadenta
Obs: exista si obligatii (datorii) probabile pt care nu se stie cu certitudine scadenta si marimea, considerate si ele PP, ocupând o pozitie intermediara între capitaluri proprii si datoriile propriu-zise (provizioane)
Drepturi de proprietate + Drepturi de creanta = Obligatii fata de proprietari + Obligatii fata de terti
(bunuri tangibile, intangibile) (creante) (capitaluri proprii) (datorii)
Modul specific de reflectare a patrimoniului în C
AP si PP (elemente patrimoniale: EP) sunt reflectate atât ca:
Existenta si stare
Cât si ca
a) Miscare si transformare
b) Starea EP = marimea acestora la un moment dat pe categorii (structura), domenii de activitate, faze ale circuitului economic (aprovizionare, productie, desfacere)
c) Miscarea si transformarea EP = modificari cantitative si calitative în volumul si structura acestora
Simple, complexe
b.1.) Miscari simple
Din cadrul E - nu dau nastere unor drepturi/obligatii
Ex. Intrari în gestiunea primitoare = Iesiri din gestiunea predatoare
Între E - dau nastere unor drepturi/obligatii (schimbarea proprietarului)
Ex. Bunuri intrate de la furnizori = Datorii fata de furnizori
Existente initiale + Intrari = Iesiri + Existente finale
b.2.) Miscari complexe (transformari) = Activitatile economice consumatoare de bunuri (care genereaza cheltuieli) si produc alte bunuri (care genereaza venituri)
Diferenta între venituri si cheltuieli produce modificari în volumul patrimoniului (rezultat = profit sau pierdere)
Rezultat = Venituri - Cheltuieli
. CONCEPŢIA FINANCIARĂ
Obiectul C îl constituie resursele apartinând investitorilor într-o E
Resursele se dedubleaza în:
a) Resurse financiare aduse de proprietarii E si atrase de la terti
b) Resurse economice care constituie utilizarea concreta a resurselor financiare (se mai numesc utilizari)
EP sunt structurate dupa doua criterii:
Natura, destinatia A: ex. stocuri, respectiv provenienta P: ex. datorii furnizori
Lichiditatea A: ex. stocuri si imobilizari, respectiv exigibilitatea P: ex. datorii pe termen lung/datorii pe termen scurt
Lichiditate = intervalul de timp necesar (posibil) pentru ca un A sa fie convertit în disponibilitati banesti
Exigibilitate = intervalul de timp necesar (stabilit) pentru ca o datorie sa fie achitata (scadenta)
Utilizari stabile + Utilizari temporare =Resurse stabile + Resurse temporare
C. CONCEPŢIA ECONOMICĂ
Obiectul C îl constituie capitalul apartinând investitorilor într-o E
Capitalurile sunt dedublate dupa:
a) Modul de utilizare, consum, înlocuire rezultând capitalul fix si circulant
b) Modul de procurare rezultând capitalul propriu si strain
EP sunt structurate dupa doua criterii:
Natura A: ex. capital fix de exploatare/în afara exploatarii, respectiv provenienta P: ex. capital propriu/strain
Lichiditatea A: ex. capital fix/circulant, respectiv exigibilitatea P: ex. capital strain pe termen lung/pe termen scurt
Capital fix + Capital circulant = Capital propriu + Capital strain
Concluzie privind conceptiile referitoare la obiectul C:
Nici una nu satisface toate categoriile de utilizatori
Fiecare raspunde cerintelor particulare ale unui grup de utilizatori
Exista în primul rând diferente de terminologie (patrimoniu, resurse, capital) care nu sunt întotdeauna relevante
Sunt influentate de traditiile culturii contabile si juridice nationale si de realitatile economice si sociale
Astazi exista combinatii între cele 3 conceptii pt a satisface necesitatile de informare ale unui numar cât mai mare de utilizatori
România: combinatie între conceptia juridica si cea financiara
Vizeaza: contabilitatea financiara ca ramura a C
Normalizarea contabila
Definitie: procesul de armonizare (standardizare) a documentelor de sinteza contabila raportate periodic de E (situatii financiare: SF) prin definirea terminologiei, obiectivelor si metodologiei contabile (principii, procedee, instrumente) si prin solutionarea intereselor contradictorii referitoare la continutul si structura SF
Consecinta directa sau indirecta: armonizarea tehnologiilor c-bile de culegere, înregistrare, grupare si prezentare a informatiilor c-bile
Utilitate:
Compararea informatiilor în timp si spatiu
Controlul si centralizarea informatiilor
Fundamentarea riguroasa a deciziilor utilizatorilor de informatii
Cresterea încrederii între partenerii sociali care folosesc un limbaj standardizat si inteligibil
Partenerii sociali: E si managerii lor care sunt dispuse sa ofere informatii, contabilii care le produc si controleaza, utilizatorii care au nevoie de ele pt a putea lua decizii economice
Influenta asupra:
Reglementarilor practicii contabile
Dezvoltarii teoriei c-bile = cercetarea stiintifica, fundamentarea si perfectionarea conceptelor, procedeelor si terminologiei
Obs: Normele c-bile nu trebuie confundate cu teoria C; ele asigura doar o consacrare juridica a conceptelor, principiilor, procedeelor teoriei C, asigura solutionarea unitara a unor aspecte ale practicii.
Influentata de: sfera politica si sociala, supusa presiunii grupurilor interesate în redistribuirea bogatiei
Argument: informatiile c-bile sunt un bun al pietei informatiilor; orice piata e reglementata si controlata
Pentru a fi acceptate, la elaborarea normelor participa toti cei care le aplica si principalele grupuri de utilizatori
Istoric:
Primele reglementari c-bile: sfârsitul Evului mediu (Codul comercial francez 1673)
În primele decenii ale sec XX normalizarea avea o dimensiune nationala
În ultimele decenii ale sec XX normalizarea primeste o dimensiune regionala (Directivele UE)
În primul deceniu al sec XXI, normalizarea primeste o dimensiune internationala prin normele c-bile internationale (IAS/IFRS) elaborate de IASB, organizatie înfiintata în anul 1973; azi are 143 membri
Rol:
Teoretic, doctrinar si vizeaza marile întreprinderi cotate pe pietele de capital internationale si grupurile de întreprinderi
O baza de referinta pt tarile mai putin dezvoltate care sunt invitate sa-si elaboreze propriile norme în functie de acestea
Caracteristici ale normelor:
Pot fi recomandate sau impuse
Pot fi mai generale sau mai detaliate
Sunt de 2 categorii: etice si profesionale
Cele profesionale pot fi: generale (deduse din obiectivele si principiile C), de detaliu (pt aplicarea tehnicilor c-bile si cu ocazia controlalelor de calitate exercitate asupra informatiilor c-bile de catre organisme specializate - auditori
Sunt elaborate de: organizatii profesionale, stat, în colaborare
România: stat
Modalitati de realizare:
Abordare inductiva
De la particular (cunoasterea practicii c-bile) la general (elaborarea sau perfectionarea principiilor si normelor)
Instrument: planul c-bil national care cuprinde: un ansamblu de principii, procedee si reguli privind organizarea C, o lista de conturi (plan) si recomandari privind utilizarea lor, un vocabular c-bil
Limita: nu se bazeaza pe un cadru teoretic suficient de coerent
Abordare deductiva
De la general (obiectivele C în functie de diferitele categorii de utilizatori, principiile c-bile) la particular (elaborarea de norme si proceduri care genereaza noi practici c-bile)
Instrument: cadrul conceptual (general) - "teorie c-bila normativa"
Ansamblu coerent de obiective si principii fundamentale, legate între ele, menite sa sa conduca la formularea de norme solide si sa stabileasca natura, rolul, functiile si limitele C financiare si a SF
Normele IASB se bazeaza pe un cadru conceptual
România: mai exista plan de conturi dar s-a adoptat si cadru conceptual pt într mari
Obiectivele contabilitatii
Sunt o rezultanta a:
Teoriei c-bile
Intereselor grupurilor principale de utilizatori
Normelor c-bile regionale si internationale (în contextul globalizarii economice)
Repere:
Europa:
obiectivele C financiare nu au fost stabilite explicit ci au fost incluse în formularea interpretabila "asigurarea imaginii fidele"
Pune accent pe "calitatea informatiilor"
Prezentarea imaginii fidele este obiectiv principal pt ca ea are si un scop fiscal; C trebuie tinuta în conformitate cu reglementarile în vigoare, în mod sincer si cu buna credinta
Se acorda prioritate realitatii juridice în fata celei economice
b) Normele IASB:
- obiectivul general este furnizarea de informatii despre pozitia financiara, performantele si modificarile în pozitia financiara a E, care sunt utile unei sfere largi de utilizatori în luarea deciziilor economice
- pune accent pe "utilitatea informatiilor" (calitatea si utilitatea informatiilor se completeaza reciproc)
- imaginea fidela este o conditie a asigurarii unei dintre caracteristicile calitative de baza ale informatiei si anume fiabilitatea
- se acorda prioritate realitatii economice în fata altor realitati
c) În România:
- perioada 1991-2001: în cadrul sistemului contabil de inspiratie europeana (franceza) obiectivul C era asigurarea imaginii fidele a patrimoniului, situatiei financiare si rezultatelor, fara a se da explicatii suplimentare
- reglementarile c-bile actuale cer ca informatiile c-bile sa prezinte o imagine fidela, clara si completa a pozitiei financiare, performantelor si fluxurilor de trezorerie
OBIECTUL CONTABILITĂŢII (partea a 2-a)
Prezentarea elementelor situatiilor financiare
Precizare: utilizând limbajul consacrat al conceptiei juridice privind obiectul C, dar tinând seama si de conceptia financiara care sta la baza normelor c-bile internationale/europene adoptate în România, se va folosi în continuare denumirea de elemente ale situatiilor patrimoniale
Elementele SF sunt date
Pe de o parte, de activele si pasivele patrimoniale care reflecta la un moment dat existenta bunurilor si valorilor economice detinute de un titular de patrimoniu, precum si de drepturile/obligatiile rezultate din posesia si folosirea acestora
Pe de alta parte, de cheltuielile si veniturile obtinute în urma miscarii AP si PP în cadrul TOE derulate între E si terti
Aceste elemente sunt reflectate în contabilitate pe parcursul exercitiului financiar si raportate, ca si existente la sfârsitul acestei perioade sau ca si fluxuri ale perioadei, în SF
Structura elementelor SF
Elemente patrimoniale
Active patrimoniale
Pasive patrimoniale
Elemente de rezultate
Cheltuieli
Venituri
Structura elementelor patrimoniale
Active patrimoniale
Active imobilizate
Imobilizari necorporale
Imobilizari corporale
Imobilizari financiare
Active curente
Stocuri
Creante
Investitii financiare pe termen scurt
Disponibilitati banesti
Active de regularizare
Cheltuieli în avans
Pasive patrimoniale
Capitaluri proprii
Capital
Prime legate de capital
Rezerve
Rezultat
Provizioane pentru riscuri si cheltuieli
Datorii
Pasive de regularizare
Venituri în avans
Subventii pt investitii
Pasive rectificative
Amortizare
Provizioane pentru depreciere
Activele patrimoniale
Definitie active = resurse controlate de E ca rezultat al unor evenimente trecute si care vor genera beneficii economice viitoare
Explicarea termenilor definitiei:
Resurse = cf conceptiei financiare privind obiectul C, un titular de patrimoniu detine resurse, dedublate în resurse financiare (procurate de la proprietari si terti), respectiv resurse economice (investirea, în exploatarea E, a resurselor financiare obtinute); aici e vorba de resurse economice, ca active patrimoniale
Evenimente trecute - A au fost cumparate, produse sau primite în trecut iar ulterior se pot valorifica pentru a genera beneficii economice
Beneficii economice viitoare (avantaje economice) = potentialul de a contribui direct sau indirect la intrarea de lichiditati (fluxuri de trezorerie, fluxuri de numerar, cash, disponibilitati banesti) în E
Beneficiile pot rezulta din:
Utilizarea A pentru realizarea unor active productive (obtinerea de produse care se vând si se încaseaza)
Schimbarea A cu un altul care poate fi la rândul sau valorificat
Utilizarea A pentru achitarea unei datorii (rambursarea unui credit bancar)
Repartizarea catre proprietarii E (plata dividendelor)
Distinctie între un AP si o cheltuiala
Investirea (utilizarea) unei resurse financiare e asimilata unui consum si va genera mai devreme sau mai târziu o cheltuiala; aceasta cheltuiala, efectuata în scop productiv (economic) va determina ulterior un venit
Daca venitul nu e generat într-un orizont de timp apropiat, nici cheltuiala nu trebuie înregistrata în C si raportata (recunoscuta) în SF
În acest caz, investirea resursei financiare îmbraca forma unui AP, care se va transfera treptat, în timp, la cheltuieli printr-un mecanism denumit amortizare
Distinctia între AP si cheltuieli se face cu ajutorul a doua criterii. Astfel, un A:
Este recunoscut în momentul în care este probabila realizarea beneficiilor economice viitoare
Poate fi evaluat în mod credibil
Clasificarea AP se face dupa doua criterii
Natura si destinatie
Lichiditate
Structura
A. Active imobilizate:
necorporale, corporale, financiare
B. Active curente:
stocuri, creante, investitii financiare pe termen scurt, disponibilitati banesti
C. Active de regularizare:
cheltuieli în avans
Activele patrimoniale:
A.Activele imobilizate
A. Activele imobilizate
Terminologie: bunuri de investitii, A pe termen lung, bunuri imobile
Caracterizare:
Perioada de detinere si utilizare de regula mai mare de 1 an
Participa la desfasurarea mai multor cicluri economice, nu se consuma la prima întrebuintare
Sunt fixate în activitatea E, nefiind destinate direct comercializarii
Structura:
A.1. Imobilizari necorporale
A.2. Imobilizari corporale
A.3. Imobilizari financiare
A.1. Imobilizarile necorporale
Terminologie: intangibile, nemateriale
Definitie: valori economice care nu îmbraca forma fizica de bunuri materiale concrete
Componente: cheltuieli de constituire, cheltuieli de dezvoltare, concesiuni si valori similare, fond comercial, alte imobilizari necorporale
Cheltuieli de constituire
Sunt cheltuielile ocazionate de înfiintarea sau dezvoltarea E (taxe de înscriere si înmatriculare, cheltuieli privind emisiunea de obligatiuni si actiuni, cheltuieli de prospectare a pietei, altele).
Cheltuieli de dezvoltare
Reprezinta cheltuielile ocazionate de efectuarea unor lucrari sau obiective de cercetare strict individualizate, care prezinta garantia realizarii eficientei scontate prin aplicarea lor.
Motivul activarii lor este ca, atunci când se înregistreaza un succes, activitatea de C-D este un factor de progres pentru E. Succesul se concretizeaza în înnoiri tehnologice, în cresterea ritmului de dezvoltare si al productivitatii muncii, în mentinerea nivelului de competitivitate pe piata printr-o rata constanta a profitului.
Concesiuni si valori similare
Concesiuni - contravaloarea dreptului de exploatare a unui bun sau a unei activitati aflate în proprietatea statului sau regiilor autonome, pe baza unui contract de concesiune ce prevede un termen determinat de exploatare si o remunerare periodica sub forma unei redevente (care va fi pentru concesionar o cheltuiala periodica)
Brevete - sunt titluri eliberate de Stat care confera inventatorului unui produs sau a unei tehnologii care poate avea aplicatii industriale, sau concesionarului sau, monopolul exploatarii pe o perioada determinata de timp. Proprietarul brevetului beneficiaza de exclusivitatea pentru utilizarea, fabricarea sau vânzarea produsului sau tehnologiei respective.
Marci - sunt certificate de origine, materializate în semne, care permit diferentierea produselor si serviciilor. Se diferentiaza în marci industriale (ale producatorilor) si marci comerciale (ale distribuitorilor). Sunt drepturi de proprietate industriala, care se bucura de protectie legala (prin înregistrare la OSIM). Garanteaza astfel o anumita securitate consumatorului, respectiv siguranta implantarii pe o anumita piata pentru producator sau distribuitor.
Fond comercial
Reprezinta diferenta dintre valoarea globala a întreprinderii si suma valorilor tuturor bunurilor identificabile (constructii, utilaje, brevete, stocuri, creante). Factorii care contribuie la cresterea capacitatii întreprinderii de a genera beneficii, deci care îi majoreaza valoarea sunt: calitatea echipei manageriale, retea comerciala performanta, pozitie concurentiala favorabila, reputatie financiara nepatata, altii. Luati în ansamblu, acesti factori constituie fondul comercial. Ei sunt indisociabili de întreprindere si nu pot fi vânduti separat. Din acest motiv, în contabilitate fondul comercial se înregistreaza doar când este achizitionat (adus ca aport) alaturi de elemente corporale sau necorporale identificabile.
Alte imobilizari necorporale (programe informatice)
Reprezinta ansamblul aplicatiilor destinate efectuarii unei prelucrari pe un calculator
Se diferentiaza în: programe de baza destinate facilitarii exploatarii calculatorului, care sunt livrate, de regula, odata cu acesta; programe de aplicatii, care sunt necesare rezolvarii unei probleme date.
A.2. Imobilizarile corporale
Terminologie: tangibile, fizice
Definitie: bunuri materiale de folosinta îndelungata
Componente: terenuri, amenajari de terenuri; constructii; instalatii tehnice, mijloace de transport, animale si plantatii; mobilier, aparatura birotica, echipamente de protectie
Terenuri si amenajari de terenuri
Terenurile sunt bunuri imobiliare care cuprind trei elemente: sol, subsol, suprasol. În contabilitate se diferentiaza: terenuri construite, neconstruite, agricole, silvice, cu zacaminte, altele.
Amenajarile la terenuri sunt investitiile destinate punerii în valoare a terenurilor, lacurilor, altor elemente similare, dar si sistemele de irigatii, desecare, drumuri de acces, altele.
Constructii
cladiri, indiferent de natura si destinatie, inclusiv instalatiile generale, amenajarile (încalzire, telefon) si lucarile de infrastructura (cai de comunicatie).
Instalatii tehnice, mijloace de transport, animale si plantatii, din care instalatiile tehnice cuprind:
Echipamente tehnologice - cuprind:
masini - utilizate pentru extragerea, transformarea, prelucrarea, finisarea materiilor prime si materialelor sau pentru prestarea serviciilor
utilaje - instrumente utilizate alaturi de o masina specializata pentru o lucrare determinata
instalatii de lucru - unitati care cuprind constructii, materiale, piese care, desi separabile prin natura, sunt legate tehnic în vederea functionarii lor
Aparate si instalatii de masurare, control si reglare
Observatie: atât imobilizarile necorporale cât si cele corporale pot ocupa în structura AP o pozitie intermediera denumita "imobilizari în curs" care cuprinde:
- imobilizari primite de la terti si nereceptionate
- imobilizari în curs de executie în regie proprie
A.3. Imobilizarile financiare
Terminologie: investitii financiare (pe termen lung)
Definitie: investitii financiare realizate de E în vederea dezvoltarii externe
se materializeaza în titluri de valoare achizitionate si în împrumuturi acordate altor E, ambele categorii având scadenta mai mare de un an
asigura cresterea externa a E prin aceea ca permit: exercitarea controlului sau a unei influente notabile asupra emitentului de titluri sau doar rentabilizarea excedentelor banesti prin obtinerea unor venituri financiare de la emitentul titlurilor sau beneficiarul unui împrumut.
Componente: titluri de participare, interese de participare, alte titluri imobilizate, creante imobilizate
a) Titluri de participare
sunt titluri a caror posesie durabila este estimata utila pentru întreprindere, mai ales prin aceea ca permit exercitarea unui control sau cel putin o influenta notabila asupra activitatii emitentului
În general, este vorba de actiuni achizitionate prin oferta publica, precum si actiuni care reprezinta un astfel de procent din totalul drepturilor de vot în cadrul Adunarii generale a emitentului (în cazul titlurilor de participare - o treime), încât poate influenta semnificativ luarea hotarârilor sau chiar detine o pozitie de control.
b) Interese de participare
sunt titluri de valoare pe care întreprinderea are intentia sa le pastreze durabil sau pe care nu are posibilitatea sa le revânda pe termen scurt. Ele nu-i permit cumparatorului sa influenteze activitatea emitentului, însa dau dreptul încasarii unor venituri financiare de natura dividendelor.
Este vorba de: actiuni, parti sociale.
c) Alte titluri imobilizate
sunt titluri emise de banci sau alte institutii pentru plasamente banesti.
Astfel de titluri permit doar obtinerea unor venituri financiare de natura dobânzilor.
c) Creante imobilizate
Creantele legate de participatii sau interese de participare - sunt împrumuturi acordate societatilor la care se detin titluri de participare sau actiuni care reprezinta interese de participare
De regula, sunt purtatoare de dobânzi, care pot fi mai mici (preferentiale) decât cele ale pietei.
Împrumuturi acordate pe termen lung - sunt împrumuturi acordate altor societati decât cele la care se detin titluri de participare sau interese de participare si sunt purtatoare de dobânzi.
Alte creante imobilizate - reprezinta sume lasate la dispozitia unor persoane fizice (cautiuni, garantii) sau juridice (telefoane, energie, gaz) o perioada mai îndelungata si care, uneori, sunt purtatoare de dobânzi.
B. Activele curente (circulante)
Terminologie: valori circulante, bunuri mobile
Caracterizare:
Nu ramân durabil în entitate
Perioada de utilizare de regula mai mica de 1 an
Îsi schimba continuu forma materiala si utilitatea în cadrul circuitului economic (materie prima, produs finit, creanta, bani)
Structura:
B.1. Stocuri
B.2. Creante
B.3. Investitii financiare pe termen scurt
B.4. Disponibilitati banesti
B.1. Stocurile
Definitie: bunuri materiale care pot fi:
Detinute pentru a fi vândute pe parcursul activitatii
În curs de productie în vederea unei vânzari
Sub forma de materii prime, materiale si alte consumabile ce urmeaza a fi folosite în procesul de productie sau pentru prestarea de servicii
Componente: materii prime si materiale, productia în curs de executie, produse, animale, marfuri, ambalaje
a) Materii prime si materiale
Materii prime = substanta principala a produsului finit
Materiale consumabile = participa la procesul de productie: materiale auxiliare, combustibil, piese de schimb, altele
Materiale de natura obiectelor de inventar = bunuri cu o valoare sau durata mai mica decât limitele legale: scule, mobilier marunt, unelte
b) Productia în curs de executie
Bunuri/servicii/lucrari în curs de transformare pâna la
faza de produs final
c) Produse
Produse finite = bunuri care au parcurs toate fazele procesului tehnologic
Semifabricate = pozitie intermediara între materie prima si produs finit
Produse reziduale = bunuri secundare rezultate din procesul productiv
d) Animale = cele destinate cresterii, reproducerii, productiei, îngrasarii (vitei, miei, colonii albine)
e) Marfuri = bunuri revândute ca atare sau produse în E si destinate vânzarii
f) Ambalaje = bunuri destinate protectiei altor bunuri în timpul transportului si depozitarii
B.2. Creantele
Definitie: valori economice avansate temporar de catre titularul de patrimoniu (creditor) altei persoane fizice sau juridice (debitor), pentru care urmeaza sa primeasca un echivalent valoric
Sunt cuprinse aici doar creantele cu scadenta mai mica de un an
Componente: creante comerciale, sociale, fiscale, legate de asociati, diverse
Creante comerciale
Avansuri acordate furnizorilor (furnizori-debitori) = plati anticipate catre vânzatorii de bunuri/servicii (furnizori) înainte ca acestia sa livreze marfa
Clienti = bunuri/servicii livrate cumparatorilor (clienti) si neîncasate
Efecte de primit de la clienti = creante clienti care se vor deconta prin intermediul efectelor de comert (cambie, bilet la ordin)
Creante sociale = provenite din relatiile de decontare ale E cu salariatii si organismele de asigurari si protectie sociala
Creante fiscale = provenite din impozitele si taxele pe care E le plateste administratiei publice (plati mai mari decât obligatiile fiscale)
Creante legate de asociati = provenite din relatiile de finantare cu proprietarii E (asociati, actionari): decontari cu asociatii privind capitalul (sume subscrise de acestia si neîncasate de E)
B.3. Investitiile financiare pe termen scurt
Definitie: investitii temporare concretizate în actiuni (titluri de capitaluri proprii) si obligatiuni (titluri de credit) achizitionate de pe piata de valori
Sunt cumparate în scopul revânzarii si a obtinerii unui câstig pe termen scurt, care se determina ca diferenta între pretul de vânzare, mai mare si pretul de achizitie, mai mic
Sunt pastrate în portofoliul de titluri al E o perioada mai mica de un an
Componente:
Actiuni cumparate la societati care fac parte din acelasi grup cu E
Actiuni proprii (emise de E) rascumparate si detinute temporar în vederea influentarii cursului bursier, distribuirii catre asociati/salariati
Actiuni cumparate de la alte societati (în vederea revânzarii în scop speculativ)
Obligatiuni emise de E si rascumparate ulterior în vederea stingerii obligatiei
Obligatiuni emise de alte E si cumparate pentru obtinerea de dobânzi sau în vederea revânzarii
B.4. Disponibilitatile banesti
Definitie: valori economice care îmbraca forma sau îndeplinesc functia de bani
Cu ajutorul lor se efectueaza operatii de încasari si plati care pot fi în numerar (cash) sau prin decont bancar (fara numerar)
Componente: conturi deschise la banci, numerar în casierie, valori de încasat, avansuri de trezorerie (de deplasare), alte valori de încasat cu scadenta foarte scurta
Conturi deschise la banci = mijloace banesti detinute la banca în conturi curente (pentru încasari si plati curente) sau acreditive (sume puse la dispozitia unui anumit furnizor)
Numerar în casierie = mijloace banesti pastrate în casieria proprie pâna la un prag stabilit prin lege (destinat platilor marunte si urgente)
Valori de încasat = cecuri si efecte de comert primite de la clienti si care urmeaza sa fie încasate
Avansuri de trezorerie (de deplasare) = sume acordate salariatilor care urmeaza a fi justificate sau restituite
Alte valori = timbre fiscale si postale, bilete de tratament si odihna, bonuri valorice achizitionate si detinute de o E
C.Activele de regularizare
Activele de regularizare
Categorie: cheltuieli în avans
Caracterizare:
Rezultatul aplicarii principiului independentei exercitiilor
Sunt plati anticipate privind cheltuieli viitoare, aferente exercitiilor viitoare
În exercitiul curent, când are loc plata, sunt considerate active, în exercitiile viitoare, cheltuieli
Pasivele patrimoniale
Definitie pasive = resurse financiare atrase de la proprietari si terti pentru a fi utilizate în exploatarea E sau resursele create de E din rezultatul perioadei pentru a acoperi cheltuielile si riscurile viitoare
Clasificarea PP se face dupa doua criterii
Natura si provenienta
Exigibilitate
Structura
A. Capitaluri proprii:
capital, prime legate de capital, rezerve, rezultatul exercitiului, rezultatul reportat
B. Provizioane pentru riscuri si cheltuieli
C. Datorii:
financiare, comerciale, sociale, fiscale, diverse
D. Pasive de regularizare:
venituri în avans, subventii pentru investitii
Alte pasive: pasive rectificative
(E)
A.Capitalurile proprii
Terminologie: situatie neta, activ net contabil
Definitie:
Resurse financiare atrase de la proprietarii E, precum si cele constituite în cursul functionarii E si fructificarii resurselor initiale ale proprietarilor
Interesul rezidual al proprietarilor în activele unei E dupa deducerea tuturor datoriilor sale:
Active = (Pasive) = Capitaluri proprii + Datorii
Capitaluri proprii = Active - Datorii
Structura: capital, prime legate de capital, rezerve, rezultatul exercitiului, rezultatul reportat
Capital = se constituie la înfiintarea E prin aportul personal al proprietarilor
Aportul poate fi în numerar sau natura (imobilizari, stocuri)
Poate fi subscris si nevarsat (partea de capital la care s-au angajat, au subscris proprietarii dar nu au varsat-o), respectiv capital subscris si varsat
Prime legate de capital = determinate de cresterea capitalului prin noi aporturi sau fuziuni
Categorii: prime de emisiune, de aport, de fuziune, de conversie a obligatiunilor în actiuni
Primele de emisiune si de aport se calculeaza ca diferenta între pretul noilor actiuni emise si valoarea lor nominala
c) Rezerve = constituite în principal din acumularea profitului din exercitiile anterioare
Categorii: rezerve legale, statutare, din reevaluare, alte
Rezervele legale sunt prevazute în legislatie (un procent minim din profitul exercitiului) iar cele statutare în statutul (actele de înfiintare) E
e) Rezultatul exercitiului = resursa proprie de finantare provenita din activitatea exercitiului care se încheie
Se determina ca diferenta între veniturile (V) si cheltuielile (C) perioadei îmbracând forma unui profit sau unei pierderi
Este în acelasi timp un element de rezultate si un element patrimonial (capital propriu):
R = V - C = A - D (în absenta altor intrari de capitaluri proprii)
e) Rezultatul reportat = rezultatul exercitiilor anterioare care nu a fost înca distribuit (profit), respectiv acoperit (pierdere)
OBIECTUL CONTABILITĂŢII (partea a 3-a)
B. Prezentarea elementelor contingente
Pasivele patrimoniale:
B. Provizioanele pentru riscuri si
cheltuieli
Definitie provizioane în general: datorii incerte dpdv al exigibilitatii sau al valorii; sunt determinate pe baza unor estimari contabile
Criterii de recunoastere
o E are o obligatie actuala generata de evenimente anterioare
o Exista o probabilitate mare sa aiba loc o iesire de resurse pentru a stinge datoria respectiva
o Obligatia poate fi estimata suficient de credibil
Mecanism de constituire si utilizare a provizioanelor:
se constituie pe seama cheltuielilor, iar atunci când riscul/pierderea se materializeaza sau nu mai are loc, sunt transferate la venituri în vederea anularii
Necesitatea constituirii: principiul prudentei (capitol ulterior)
Definitie provizioane pentru riscuri si cheltuieli: rezerve constituite pe seama cheltuielilor, fiind destinate acoperirii unor pierderi sau cheltuieli viitoare, ca de exemplu : litigii, garantii acordate clientilor, pensii
C. Datoriile
Definitie: obligatie actuala a E ce decurge din evenimente trecute si prin decontarea careia se asteapta sa rezulte o iesire de resurse care încorporeaza beneficii economice
Explicitarea termenilor definitiei:
o Obligatie actuala - ia nastere în urma semnarii unui contract sau receptionarii bunurilor/serviciilor primite de E
o Iesire de resurse care încorporeaza beneficii economice = resurse economice = active; decontarea obligatiei actuale se va face de regula prin intermediul unui activ:
o Plata prin intermediul disponibilitatilor banesti (în numerar sau prin conturi bancare)
o Vânzarea unor active
dar si prin:
o Înlocuirea obligatiei cu o alta
o Renuntarea din partea creditorului la drepturile sale
o Transformarea obligatiei în capitaluri proprii
Criterii de recunoastere a unei datorii în SF:
- este recunoscuta în momentul în care este probabila o iesire de resurse purtatoare de beneficii economice
- datoria poate fi evaluata în mod credibil
Structura: datorii financiare, datorii comerciale, alte datorii
a) Datorii financiare
Împrumuturi din emisiunea de obligatiuni (obligatare) = bazate pe titluri de valoare (obligatiuni) emise de E care vrea sa se împrumute si cumparate de persoane fizice sau juridice
Cumparatorii obligatiunilor primesc dobânzi sau alte avantaje (pentru acestia, obligatiunile reprezinta active financiare)
Credite bancare = sume primite de la institutii financiare pe termen scurt sau lung
Sunt purtatoare de dobânda
Datorii privind imobilizarile financiare = sume primite de la E cu care exista relatii de participatii (E din cadrul grupului sau altele)
Nu sunt întotdeauna purtatoare de dobânda
b)Datorii comerciale - izvorâte din relatiile comerciale ale entitatii
Furnizori = datoria unei E care s-a aprovizionat cu bunuri si servicii, plata urmând sa se faca ulterior
Avansuri primite de la clienti = sume încasate anticipat de la clienti, carora urmeaza sa li se livreze B/S cuvenite
Efecte de plata = datorii fata de furnizori care se deconteaza prin intermediul efectelor de comert (cambii, bilete la ordin)
c) Alte datorii = obligatii ale E fata de personal, organismele de asigurari si protectie sociala, bugetul de stat si cele locale, asociati, creditori diversi
Creditori - persoanele fizice sau juridice fata de care E are obligatii banesti izvorâte din alte operatii decât cele comerciale
D. Pasivele de regularizare
Pasivele de regularizare
Categorii: venituri în avans, subventii pentru investitii
Caracterizare generala:
Rezultatul aplicarii principiului independentei exercitiilor
Sunt încasari anticipate privind veniturile viitoare, aferente exercitiilor urmatoare
În exercitiul curent, când are loc încasarea, sunt considerate pasive, în exercitiile viitoare, venituri
- Subventii pentru investitii = sume primite cu titlu nerambursabil de la bugetul statului si destinate finantarii investitiilor E (imobilizari)
E. Pasivele rectificative
Sunt structuri patrimoniale de pasiv
Rectifica - prin scadere - valoarea unor AP
Reflecta astfel pierderi de valoare (diminuarea valorii initiale de intrare în patrimoniu a unor active)
Pierderile de valoare se pot datora:
Unei deprecieri fizice - uzura fizica si morala a AI - definitive, ireversibile - forma amortizarii
Unei deprecieri valorice - preturi pe piata mai mici decât cele platite initial la intrarea în patrimoniu a A, reversibile (preturile fluctueaza) - forma provizioanelor pt depreciere
Categorii: amortizari, provizioane pentru depreciere
E.1. Amortizarile
Obiect: AI, din care necorporale si corporale
Imobilizarile financiare nu sufera pierderi definitive de valoare ci cel mult reversibile
Mecanism:
Are loc investitia initiala în AI la valoarea bruta contabila (VBC)
Sumele platite sunt recunoscute ca si un A (vezi caracteristicile imobilizarilor)
În timp, A sufera deprecieri fizice (morale)
Aceasta depreciere fizica se dedubleaza în:
Constatarea unei cheltuieli corespunzatoare pierderii de valoare în urma uzurii
Constatarea recuperarii unei parti din investitia initiala (A) pe masura înregistrarii cheltuielii cu amortizarea (cheltuiala cu amortizarea - costul bunurilor vândute - încasarea contravalorii lor), obtinându-se valoarea neta contabila (VNC)
VNC = VBC - A
E.2. Provizioanele pentru depreciere
Obiect: AI, AC (mai putin disponibilitatile banesti)
Mecanism:
Are loc investitia initiala în A (VBC)
La sfârsitul perioadei de gestiune preturile pietei (valoare de piata sau alta valoare curenta) sunt mai mici decât VBC
Rezulta o depreciere valorica reversibila (daca s-ar vinde în acel moment A, nu s-ar recupera investitia initiala); ulterior, preturile pietei se pot modifica în sensul cresterii sau scaderii
Aceasta depreciere se dedubleaza în:
Constatarea unei cheltuieli corespunzatoare pierderii de valoare
Constatatrea unei resurse (rezerve) (P) constituita la sfârsitul perioadei de gestiune din care sa se acopere pierderea, daca ea va avea loc; acesta va diminua investitia initiala, obtinându-se VNC:
VNC = VBC - P
Observatie:
Pentru AI necorporale si corporale se pot constata si amortizari si provizioane pentru depreciere
Se constituie provizioane daca pierderea de valoare este sigura si se poate estima credibil marimea ei
Cheltuielile
A. Definitii:
b) expresia valorica a TOE referitoare la cumpararea si utilizarea bunurilor economice
a) diminuari ale beneficiilor economice înregistrate pe parcursul exercitiului financiar sub forma de iesiri sau scaderi ale valorii activelor sau cresteri ale datoriilor, care se concretizeaza în reduceri ale capitaluri proprii, altele decât cele rezultate din distributia acestora catre actionari
|
Patrimoniul la |
sfârsitul exercitiului |
Rezultatul |
exercitiului |
|
AP |
PP |
Cheltuieli |
Venituri |
|
(-) A |
(-) CP | ||
|
(+) D |
Pierdere |
Profit (Beneficiu) |
|
|
CP = A - D | |||
|
- A + D = - (A |
-D) = - CP |
Exemple
(-A): plata unor amenzi, a unor dobânzi datorate
(+ D): înregistrarea cheltuielii cu munca personalului si a datoriei de plata a salariilor, primirea de la terti a unor bunuri nestocabile (apa)
B. Etapele de formare a cheltuielilor (ex unei aprovizionari)
a) Angajarea = obtinerea de la furnizori a aprovizionarilor (bunuri, servicii)
b) Plata = achitarea în bani sau în natura a contravalorii aprovizionarilor
c) Consumul = utilizarea aprovizionarilor pentru satisfacerea unei nevoi (productive) a E
d) Încorporarea (etapa strict contabila) = transferul cheltuielilor la rezultatul exercitiului
b) Observatii:
a) De regula, aceste etape se succed
b) Exista si simultaneitate
a) Aprovizionarile sunt platite în momentul angajarii (pe loc, în numerar): a = b
b) Consumul de bunuri nestocabile are loc simultan cu angajarea: a = c
c) Suprapunerea platii cu consumul (plata dobânzilor bancare): b = c
c) Exista si inversare a ordinii
a) Aprovizionari consumate înainte de a fi platite: a, c, b, d
d) Exista cheltuieli calculate, scriptice, care nu au ca si corespondent o plata (amortizari, provizioane): c, d
Veniturile
A. Definitii:
b) expresia valorica a productiei obtinute si stocate, respectiv livrate, a subventiilor pentru investitii primite, altele
a) cresteri ale beneficiilor economice înregistrate pe parcursul exercitiului financiar sub forma de intrari sau cresteri ale valorii activelor sau descresteri ale datoriilor, care se concretizeaza în cresteri ale capitaluri proprii, altele decât cele rezultate din contributiile actionarilor
|
Patrimoniul la |
sfârsitul exercitiului |
Rezultatul |
exercitiului |
|
AP |
PP |
Cheltuieli |
Venituri |
|
(+) A |
(+) CP | ||
|
(-) D |
Pierdere |
Profit (Beneficiu) |
|
|
CP = A - D | |||
|
+ A - D = + (A |
+D) = + CP |
Exemple
(+A): vânzarea de bunuri generatoare de venituri si încasarea cval lor în bani; primirea unui activ prin donatie si înregistrarea unui venit
(- D): anularea unei datorii si constatarea unui venit; reducerea datoriilor prin discount primit de la furnizor, materializata într-un venit
B. Etapele de formare a veniturilor (ex ofertei unei E productive)
a) Obtinerea, uneori stocarea ofertei (bunuri, servicii, lucrari)
b) Facturarea ofertei (livrarea) = transferul dreptului de proprietate de la vânzator la cumparator
c) Încasarea = primirea în bani/natura a cval ofertei vândute
d) Încorporarea (etapa strict contabila) = transferul veniturilor la rezultatul exercitiului
b) Observatii:
a) De regula, aceste etape se succed
b) Exista si simultaneitate
a) Oferta livrata este încasata pe loc: b = c
b) Productia nestocabila parcurge simultan obtinerea si facturarea: a = b
c) Exista venituri calculate, scriptice, care nu au ca si corespondent o încasare (subventii pt. investitii, provizioane): d
Cheltuielile si veniturile
A. Structura:
Cheltuielile si veniturile, alaturi de rezultatul pe care îl determina (profit sau pierdere) sunt structurate dupa criteriul naturii pe urmatoarele activitati:
a) Activitatea de exploatare: TOE care au un caracter repetitiv; sunt legate de activitatea principala a E
ex: cheltuieli cu materiile prime consumate, venituri din livrarea produselor
a) Activitatea financiara: TOE cu caracter obisnuit, repetitiv sau întâmplator dar care au natura financiara
ex: cheltuieli cu dobânzile, venituri din reduceri primite la plata anticipata a unor aprovizionari
a) Activitatea extraordinara: TOE cu caracter întâmplator, nerepetitiv
ex: cheltuieli generate de calamitati naturale (inundatii)
B. Contabilitatea de angajamente aplicata cheltuielilor si veniturilor
În timp, s-au conturat doua tipuri de contabilitati, clasificate dupa momentul în care sunt recunoscute cheltuielile si veniturile în contabilitate: contabilitate de casa (trezorerie) si contabilitate de angajamente
Cele doua tipuri de contabilitati se constituie în premise contabile apartinând metodologiei contabile
a) Contabilitatea de casa: înregistrarea cheltuielilor numai în momentul platii iar a veniturilor doar în momentul încasarii
b) Contabilitatea de angajamente: înregistrarea cheltuielilor în momentul în care au loc (sunt angajate sau consumate) indiferent de momentul platii iar a veniturilor în momentul în care au loc (obtinerea ofertei E ) indiferent de momentul încasarii
Consecinta: ofera informatii privind tranzactiile trecute (aprovizionari, consumuri) care au ocazionat sau nu plati si încasari, precum si despre tranzactiile viitoare (încasari viitoare = drepturi de creanta actuale, respectiv platile viitoare = obligatii actuale)
Prezentarea elementelor contingente
Aceste elemente nu sunt recunoscute în SF
Apar sub forma unor creante si datorii contingente care iau nastere în urma unor evenimente trecute
Nu sunt reflectate în contabilitate pentru ca:
Depind de survenirea unui eveniment viitor incert, necontrolat în totalitate de catre E
Nu este sigur ca vor cere resurse pentru a fi decontate sau vor genera intrari de resurse
Nu poate fi estimata credibil valoarea lor
Exemple: garantii acordate tertilor sau primite de la terti pentru plata unor operatii viitoare
|
