Organizarea auditului intern
In conformitate cu prevederile legale in domeniu auditul intern se organizeaza in mod obligatoriu de catre urmatoarele entitati:
companii si societati nationale
regii autonome
societati comerciale
banci
societati de asigurare si reasigurare
societati de valori mobiliare
alte societati care opereaza pe piata de capital.
Auditul intern se organizeaza respectand obligatoriu urmatoarele reguli:
independenta si obiectivitate
competenta si raspundere profesionala
asigurarea calitatii si indeplinirea conformitatii.
In detaliu regulile de organizare a auditului intern se refera la obligativitatea managementului din cadrul entitatilor de a tine seama de:
Scopul, autoritatea si responsabilitatea activitatii de audit intern sa fie definit in concordanta cu definitia auditului intern si sa fie aprobate de organele de conducere a entitatilor.
Activitatea de audit intern va fi independenta de management, iar auditorii interni vor fi obiectivi in exercitarea meseriei lor.
Auditorii interni raporteaza in cadrul organizatiei,la nivelul la care le permite sa isi indeplineasca responsabilitatile.
Auditorii interni sunt liberi de orice interferenta in determinarea scopului auditului intern si in exercitarea profesiei lor.
Auditorii interni trebuie sa aiba o atitudine impartiala, o atitudine corecta si vor evita conflictele de interese.
Daca independenta si obiectivitatea sunt subminate in fapt sau aparent, detaliile subminarii vor fi dezvaluite partilor implicate. Natura dezvaluirilor va depinde de situatie.
Auditorii interni vor evita evaluarea unor operatiuni specifice pentru care ei au raspuns anterior.
Obiectivitatea se presupune a fi subminata daca un auditor furnizeaza servicii in decursul unui an pentru o activitate de care a raspuns anterior.
Auditorii interni vor raporta unui management independent, alternativ, daca exercita activitati pentru structuri organizatorice pentru care seful executiv al auditului are responsabilitati operative.
Auditorii interni trebuie sa posede cunostintele, aptitudinile si competenta necesara pentru a exercita responsabilitatile care le revin.
Seful executiv al auditului sau auditorul intern, dupa caz, va trebui sa obtina indrumare competenta si asistenta daca personalul de audit intern este lipsit de cunostinte, aptitudini sau competente pentru a exercita o parte sau intregul angajament.
Auditorii interni trebuie sa aiba suficiente cunostinte pentru a identifica indiciile ce arata ca a fost comisa o frauda. Aceasta presupune ca auditorii interni sa cunoasca caracteristicile fraudei, tehnicile folosite pentru comiterea fraudei si tipurile de frauda legate de activitatea auditata. Auditorii interni nu se substituie persoanelor care au ca prima responsabilitate detectarea si investigarea fraudei.
Auditorii interni isi exercita raspunderea profesionala luand in considerare:
- dimensionarea adecvata a volumului de munca pentru atingerea obiectivelor angajamentului;
complexitatea relativa si pragul de semnificatie, supuse procedurilor de
audit intern al problemelor relevante;
conformitatea controlului si proceselor de management al riscului
conducerii;
posibilitatea unor nereguli sau abateri semnificative;
costul activitatii de audit intern in raport cu beneficiile potentiale.
- Procedurile de audit, chiar atunci cand sunt indeplinite cu raspundere profesionala, nu garanteaza ca fraudele vor fi depistate. In orice caz, auditorii interni vor fi atenti la riscurile si expunerile ce pot permite frauda. Atunci cand controlul nu reduce aceste riscuri, auditorul va trebui sa investigheze in continuare existenta fraudelor. Daca exista suficiente indicii privind comiterea unei fraude, auditorul intern va recomanda o investigare, dupa caz.
Cea mai mare parte a auditului intern se desfasoara, asa cum prevad normele legale in vigoare, in entitatile cu caracter public, auditul purtand denumirea de audit public intern. Unitatile din domeniul proprietatii private asupra capitalului pot sa-si organizeze audit financiar intern cu respectarea regulilor obligatorii pentru auditul public intern.
1. Obiectivele auditului public intern
Modul de utilizare a resurselor publice de catre entitatile care au la dispozitie asemenea resurse, potrivit legii, trebuie abordat sub doua aspecte, si anume: cel al legalitatii alocarii si utilizarii lor si in al doilea rand din punct de vedere al performantei utilizarii.
Dupa cum este in principiu acceptat legalitatea alocarii si utilizarii resurselor publice are in vedere criterii referitoare la respectarea prevederilor legale, a normelor si regulilor in acest domeniu.
Performanta utilizarii resurselor publice priveste, conform teoriei si practicii de audit de pe plan international dar si national, indeplinirea unor criterii de eficienta, eficacitate si economicitate legate de procesul de management din cadrul entitatilor publice. Cu cat criteriile de eficienta, eficacitate si economicitate sunt realizate la un nivel cat mai aproape de maxim deci cu cat performanta utilizarii resurselor publice este mai ridicata cu atat se poate aprecia ca procesul de management din cadrul entitatii publice este mai performant. De aceea entitatile publice care privesc cu responsabilitate performanta in procesul de management organizeaza activitati de audit in cadrul structurilor lor, activitati care au ca obiectiv principal exercitarea auditului asupra eficientei, eficacitatii si economicitatii utilizarii resurselor puse la dispozitie de catre societate.
Auditul public intern in Romania are o organizare piramidala avand o coordonare unitara la nivel national si compartimente de audit mai mici sau mai mari la nivelul entitatilor publice.
Astfel auditul public intern la nivel national are urmatoarele structuri:
a. Comitetul pentru Audit Public Intern (CAPI);
b. Unitatea Centrala de Armonizare pentru Auditul Public Intern (UCAAPI);
c. Compartiment de audit public intern la nivelul entitatilor publice.
Obiectivele auditului public intern sunt:
a. asigurarea obiectiva si consilierea, destinate sa imbunatateasca
sistemele si activitatile entitatii publice;
b. sprijinirea indeplinirii obiectivelor entitatii publice printr-o abordare sistematica si metodica, prin care se evalueaza si se imbunatateste eficacitatea sistemului de conducere bazat pe gestiunea riscului, a controlului si a proceselor administrarii;
Sfera de cuprindere a auditului public intern se refera la:
a. activitatile financiare sau cu implicatii financiare desfasurate de entitatea publica din momentul constituirii angajamentelor pana la utilizarea fondurilor de catre beneficiarii finali, inclusiv a fondurilor provenite din asistenta externa;
b. constituirea veniturilor publice, respectiv autorizarea si stabilirea titlurilor de creanta, precum si a facilitatilor acordate la incasarea acestora;
c. administrarea patrimoniului public, precum si vanzarea, gajarea, concesionarea sau inchirierea de bunuri din domeniul privat/public al statului ori al unitatilor administrativ – teritoriale;
d. sistemele de management financiar si control, inclusiv contabilitatea si sistemele informatice aferente.
2. Organizarea si atributiile structurilor de audit intern
Unitatea Centrala de Armonizare pentru Auditul Public
Intern (UCAAPI)
Ministerul Finantelor a creat in cadrul sau o structura care sa coordoneze activitatea de audit public intern la nivel national numita Unitatea Centrala de Armonizare pentru Auditul Public Intern (UCAAPI). Ea este structurata pe compartimente de specialitate si se subordoneaza direct ministrului finantelor publice.
Conducerea UCAAPI este asigurata de catre un director general numit de ministrul finantelor publice cu avizul Comitetului pentru Audit Public Intern (CAPI).
Directorul general este functionar public si trebuie sa aiba o inalta calificare profesionala in domeniul financiar – contabil si al auditului, cu o competenta profesionala corespunzatoare si sa indeplineasca cerintele Codului privind conduita etica a auditorului intern.
UCAAPI are urmatoarele atributii principale:
a. elaboreaza, conduce si aplica o strategie unitara in domeniul auditului public intern si monitorizeaza la nivel national aceasta activitate;
b. dezvolta cadrul normativ in domeniul auditului public intern;
c. dezvolta si implementeaza proceduri si metodologii uniforme, bazate pe standardele internationale, inclusiv manualele de audit intern;
d. dezvolta metodologiile in domeniul riscului managerial;
e. elaboreaza Codul privind conduita etica a auditorului intern;
f. avizeaza normele metodologice specifice diferitelor sectoare de activitate in domeniul auditului public intern;
g. dezvolta sistemul de raportare a rezultatelor activitatii de audit public intern si elaboreaza raportul anual, precum si sinteze, pe baza rapoartelor primite;
h. efectueaza misiuni de audit public intern de interes national cu implicatii multisectoriale;
i. verifica respectarea normelor, instructiunilor, precum si a Codului privind conduita etica a auditorului intern de catre compartimentele de audit public intern si poate initia masurile corective necesare, in cooperare cu conducatorul entitatii publice in cauza;
j. coordoneaza sistemul de recrutare si de pregatire profesionala in domeniul auditului public intern;
k. avizeaza numirea/destituirea sefilor compartimentelor de audit public intern din entitatile publice;
l. coopereaza cu Curtea de Conturi si cu alte institutii si autoritati publice din Romania;
m. coopereaza cu autoritatile si organizatiile de control financiar public din alte state, inclusiv din Comisia Europeana.
2.2. Comitetul pentru Auditul Public Intern (CAPI)
Comitetul pentru Audit Public Intern (CAPI) functioneaza pe langa Unitatea Centrala de Armonizare pentru Auditul Public Intern (UCAAPI). Este organism cu caracter consultativ, pentru a actiona in vederea definirii strategiei si a imbunatatirii activitatii de audit in sectorul public.
Este format din 11 membri, astfel:
a. presedintele Camerei Auditorilor Financiari din Romania;
b. profesori universitari cu specialitate in domeniul auditului public intern – 2 persoane;
c. specialisti cu inalta calificare in domeniul auditului public intern – 3 persoane;
d. directorul general al UCAAPI;
e. experti din alte domenii de activitate, respectiv contabilitate publica, juridic, sisteme informatice – 4 persoane;
Membrii CAPI, cu exceptia directorului general al UCAAPI, nu pot face parte din structurile Ministerului Finantelor Publice.
CAPI este condus de un presedinte ales cu majoritate simpla de voturi dintre membrii comitetului, pentru o perioada de 3 ani.
Regulamentul de organizare si functionare al CAPI este aprobat de plenul acestuia, cu o majoritate de jumatate plus unu din voturi iar secretariatul tehnic al CAPI asigurat de UCAAPI.
Membrii CAPI primesc o indemnizatie de sedinta egala cu 20% din nivelul echivalent salariului brut al secretarilor de stat; indemnizatia se suporta din bugetul statului, prin bugetul Ministerului Finantelor Publice.
CAPI are urmatoarele atributii principale:
a. dezbate planurile strategice de dezvoltare in domeniul auditului public intern si emite o opinie asupra directiilor de dezvoltare a acestuia;
b. dezbate si emite o opinie asupra actului normativ elaborat de UCAAPI in domeniul auditului public intern;
c. dezbate si avizeaza raportul anual privind activitatea de audit public intern si il prezinta Guvernului;
d. avizeaza planul misiunilor de audit public intern de interes national cu implicatii multisectoriale;
e. dezbate si emite o opinie asupra rapoartelor de audit public intern de interes national cu implicatii multisectoriale;
f. analizeaza importanta recomandarilor formulate de auditorii interni in cazul divergentelor de opinii dintre conducatorul entitatii publice si auditorii interni, emitand o opinie asupra consecintelor neimplementarii recomandarilor formulate de acestia;
g. analizeaza acordurile de cooperare intre auditul intern si cel extern referitor la definirea conceptelor si la utilizarea standardelor in domeniu, schimbul de rezultate din activitatea propriu – zisa de audit, precum si pregatirea profesionala comuna a auditorilor;
h. avizeaza numirea si revocarea directorului general al UCAAPI;
2.3. Organizarea si atributiile auditului public intern la nivelul
entitatilor publice
La nivelul entitatilor publice auditul intern se organizeaza in compartimente de audit public intern in subordinea directa a conducerii. El nu trebuie sa fie implicat in elaborarea procedurilor de control intern si nici in desfasurarea activitatilor supuse auditarii.
Compartimentul de audit public intern se organizeaza astfel:
a. conducatorul institutiei publice sau, in cazul, altor entitati publice, organul de conducere colectiva are obligatia instituirii cadrului organizatoric si functional necesar desfasurarii activitatii de audit public intern;
b. la institutiile publice mici, care nu sunt subordonate altor entitati publice, auditul intern se limiteaza la auditul de regularitate si se efectueaza de catre compartimentele de audit public intern ale Ministerului Finantelor Publice;
c. conducatorul entitatii publice subordonate poate stabili si mentine un compartiment functional de audit public intern, cu acordul entitatii publice de la nivelul ierarhic imediat superior, iar daca acest compartiment nu se infiinteaza, auditul entitatii respective se efectueaza de catre compartimentul de audit public intern al entitatii publice de la nivelul ierarhic imediat superior;
Conducatorul compartimentului de audit public intern este numit/destituit de catre conducatorul entitatii publice, cu avizul UCAAPI. Pentru entitatile publice subordonate/destituirea se face cu avizul organului ierarhic superior.
Conducatorul compartimentului de audit public intern este responsabil pentru organizarea si desfasurarea activitatilor de audit.
Functia de auditor intern este incompatibila cu exercitarea acestei functii ca activitate profesionala orientata spre profit sau recompensa.
Compartimentul de audit public intern are urmatoarele atributii:
a. elaboreaza norme metodologice specifice entitatii publice in care isi desfasoara activitatea, cu avizul UCAAPI sau al organului ierarhic superior, in cazul entitatilor publice subordonate;
b. elaboreaza proiectul planului de audit public intern;
c. efectueaza activitati de audit public intern pentru a evalua daca sistemele de management financiar si control ale entitatii publice sunt transparente si sunt conforme cu normele de legalitate, regularitate, economicitate, eficienta si eficacitate;
d. informeaza UCAAPI despre recomandarile neinsusite de catre conducatorul entitatii publice, auditate , precum si despre consecintele acestora;
e. raporteaza periodic asupra constatarilor, concluziilor si recomandarilor rezultate din activitatile sale de audit;
f. elaboreaza raportul anual al activitatii de audit public intern;
g. in cazul identificarii unor iregularitati sau posibile prejudicii, raporteaza imediat conducatorului entitatii publice si structurii de control intern abilitate.
|
