Organizarea contabilitatii in societatile comerciale

Organizarea contabilitatii in societatile comerciale

Continutul si principiile organizarii contbilitatii

Continutul organizarii contabilitatii din Romania utilizata de toti agentii economici, indiferent de profilul activitatii pe care o desfasoara, are ca sursa de inspiratie atat Directiva a IV-a a Uniunii Europene, in special in ce priveste conturile anuale, cat si standardele internationele de contabilitate.

Actele normative de baza ce reglementeaza modalitatile de organizare a contabilitatii sunt Legea contabilitatii nr. 82/1991, republicata in mai multe randuri si Ordinul nr. 3055/2009 al M.F.P publicat in M.Of nr.766 din 10-11-2009.

Conform Ordinului nr.3055/2009 pentru aprobarea reglementarilor contabile conf 232i82c orme cu directivele europene, entitatile contabile sunt impartite in doua categorii:

entitati mari si foarte mari;

entitati mijlocii si mici.

Criteriile de departajare intre cele 2 categorii sunt criterii de marime si anume:

total active: 3.650.000 euro

cifra de afaceri: 7.300.000 euro

numar mediu de salariati pe parcursul exercitiului financiar: 50.

Potrivit ordinului mentionat, entitatile care la data bilantului depasesc 2 dintre cele 3 criterii de marime, sunt obligate sa intocmeasca situatii financiare anuale care cuprind: bilant, cont de profit si pierdere, situatia modificarilor capitalului propriu, situatia fluxului de numerar, note explicative la situatiile financiare anuale (Ordinul nr.3055/2009, p.1.).

Persoanele juridice care la data bilantului nu depasesc limitele a 2 dintre cele 3 criterii de marime intocmesc situatii financiare anuale simplificate, folosind cu precadere conturile sintetice de gradul I simbolizate cu 3 cifre si un bilant contabil simplificat (cu un numar mai mic de posturi bilantiere), adica intocmesc bilant prescurtat; cont de profit si pierdere, note explicative la situatii financiare anuale simplificate si optional, situatia modificarilor capitalului propriu si /sau situatia fluxului de numerar.

Clasificarea entitatilor ( unitatilor patrimoniale), in care se conduce si organizeaza contabilitatea, se poate face dupa mai multe criterii (sectorul in care activeaza – primar, secundar, tertiar; tipul de proprietate – private, publice si mixte; modul de organizare a productiei – cu productie industriala, cu productie de serie, cu productie de masa; sau uneori dupa marime – mari si foarte mari, mijlocii si mici).

Potrivit Legii 31/1990 privind societatile comerciale, republicata, avem urmatoarea categorisire:

Regii autonome

Entitati Societati comerciale:

societati in nume colectiv

societati in comandita simpla

societati in comandita pe actiuni

societati pe actiuni

societati cu raspundere limitata.

In afara de entitatile economice, enumerate mai sus, obligatia organizarii si conducerii contabiltatii o mai au si :

institutiile publice – organizatii de stat create pentru realizarea si sustinerea

activitatilor social culturale, educative, etc, fara activitate direct productiva.

organizatiile obstesti – constituite pe principiul asocierii sau participarii

libere, ce desfasoara activitati politice, social-culturale, legislative si anumite activitati economice (partide politice, sindicate, asociatii profesionale, culte, societati de caritate, fundatii, etc).

Contabilitatea din Romania este organizata in dublu circuit: contabilitatea financiara (sau generala) si contabilitatea de gestiune.

Organizarea si conducerea contabilitatii entitatilor patrimoniale, este reprezentata in special de Legea contabilitatii nr. 82/1991 republicata, care stabileste, intre altele:

— persoanele juridice conduc contabilitatea, de regula, in compartimente distincte

conduse de directorul economic, contabilul sef, sau alta persoana imputernicita sa indeplineasca aceasa functie (persoane cu studii economice superioare);

— contabilitatea poate fi condusa pe baza de contract de prestari servicii in

domeniul contabiltatii, incheiate cu persoane fizice sau juridice autorizate.

Raspunderea pentru aplicarea necorespunzatoare a reglementarilor contabile revine directorului economic, contabilului sef, sau persoanei imputernicite cu aceasta functie, impreuna cu personalul din subordine, sau, in cazul conducerii pe baza de contract de prestari servicii de contabilitate, persoanelor fizice sau juridice autorizate potrivit legii, membre ale corpului Expertilor Contabili si Contabililor Autorizati.

Contabilitatea trebuie sa asigure o inregistrare fidela a situatiei si miscarii patrimoniului pe parcursul exercitiului financiar ceea ce se poate asigura prin utilizarea metodelor si procedeielor contabile bazate pe principiile contabile, despre care am scris pe larg in primul capitol.

Organizarea contabilitatii in societatile comerciale agricole

Agricultura reprezinta ramura productiei materiale ce are ca obiect cultura

plantelor si cresterea animalelor, lucrarile si metodele intrebuintate pentru obtinerea din aceste activitati a unor produse alimentare si materii prime.

Urmatoarele caracteristici specifice o deosebesc de celelate ramuri ale productiei materiale: — pamantul este principalul mijloc de productie;

— activitatea de productie se afla in mod semnificativ sub

influenta conditiilor naturale;

— in cadrul exploatatiilor agricole, anumite bunuri rezultate constituie atat produse finite, dar pot fi utilizate si ca semifabricate pentru obtinerea altor produse;

— activitatea in exploatatiile agricole este puternic afectatata de sezonalitate si asemenea lor sunt afectate si veniturile agricultorilor;

— cererea si oferta de produse agricole au particularitati fata de alte produse, in timp ce cererea este relativ stabila, putin elastica, oferta este elastica, variabila;

— exista decalaje, uneori mari, de ani de zile, intre momentul investitiilor in agricultura si momentul recuperarii cheltuielilor, ceea ce ridica o serie de dificultati in contabilitate in ce priveste situatia productiei in curs de exercitiu, evaluarea sau inventarierea.

6.2.1. Conceptul de exploatatie agricola

Conceptul de exploatatie (de la fr. „exploitation”), se refera la o intreprindere economica care exploateaza terenuri, paduri, mine, etc.

Pentru prima data dupa 1989, legislatia romaneasca a definit o exploatatie agricola drept o forma complexa de organizare a proprietatii prin care se pun in valoare pamantul, animalele si celelalte mijloace de productie in vederea executarii de lucrari, prestari de servicii si obtinerii de produse agricole si agroalimentare (Ordonanta de urgenta nr.108/2001 privind exploatatiile agricole, M.Of. nr.352/2001).

Potrivit Ordinului Ministerului Agriculturii, Padurilor si Dezvoltarii Rurale nr.302/2005, publicat in M.Of. nr.401/2005), exploatatia agricola este o unitate tehnico-economica care isi desfasoara activitatea sub o gestiune unica si are ca obiect exploatarea terenurilor agricole, cuprinzand una sau mai multe ferme. Ferma este totalitatea organizatorica a factorilor de productie constituita in scopul obtinerii de produse agricole vegetale sau/si animale si este condusa de un singur administrator.

Potrivit Standardelor Internationale de Contabilitate, in speta, potrivit standardului specific IAS 41 „Agricultura”, activitatata agricola (cu sensul de exploatatie agricola), reprezinta „administrarea de catre o intreprindere, a transformarii activelor biologice, in scopul vanzarii, in productie agricola sau in active biologice aditionale” (IAS 41, paragraful 5 – dupa Sorin Constantin Deaconu, Particularitati ale contabilitatii entitatilor, Editura C.H. Beck, Buc., 2012, p.31 si urm).

6.2.2. Clasificarea exploatatiilor agricole

Exploatatiile agricole se clasifica dupa mai multe criterii dintre care enumeram cateva cu impact asupra contabilitatii:

a) Dupa statutul juridic deosebim:

— Exploatatii/ gospodarii agricole individuale;

— Unitati agricole cu personalitate juridica;

— Societati/asociatii agricole;

— Societati comerciale agricole;

— Unitati agricole ale administratiei publice;

— Unitati cooperatiste etc.

Dupa destinatia produselor:

— Exploatatii pentru consum propriu;

— Exploatatii ce produc in principal pentru piata.

Dupa specificul productiei:

Exploatatii cu suprafete agricole si animale;

Exploatatii numai cu suprafete agricole;

Exploatatii numai cu efective animale.

Dupa modul de detinere a terenului deosebim:

Exploatatii numai in proprietate;

„ — numai in concesiune;

„ — numai cu teren in arenda;

„ — cu teren utilizat cu titlu gratuit;

„ — in proprietate si concesiune;

„ — in proprietate si in arenda;

„ — in proprietate si luat in parte;

„ — in proprietate si utilizat cu titlu gratuit, etc.

Dupa clasa de marime a suprafetei agricole:

Dupa tipul constructiilor agricole detinute:

Dupa masinile si echipamentele utilizate:

— exploatatii agricole ce utilizeaza tractoare;

— exploatatii agricole ce utilizeaza combine, semanatori pe tractiune mecanica;

— exploatatii agricole ce utilizeaza combine si semanatori cu tractiune animala.

Dupa tipul general de activitate agricola:

i) Dupa marimea economica si dimensiunea exploatatiilor agricole, potrivit Ordonantei nr.108/2001 privind exploatatiile agricole, se disting:

- exploatatii agricole familiale;

- exploatatii agricole comerciale;

(Prelucrare dupa Sorin Constantin Deaconu, op.cit., p.34-35).

6.2.3. Notiunea de activ in cadrul exploatatiei agricole ca entitate contabila

Notiunea de activ a fost pe larg dezbatuta in capitolele 1 si 2. In cele ce urmeaza ne vom referi la activul agricol.

Conform standardului specific de contabilitate IAS 41 „Agricultura”, notiunea de activ biologic se refera la un animal viu sau la o planta vie, iar un grup de active biologice reprezinta o grupare de animale sau de plante vii similare.

In general notiunea de activ in agricultura, inglobeaza notiunea de activ biologic.

Totodata, din recoltarea activelor biologice rezulta produse agricole, care, la randul lor reprezinta active.

In optica juridica, activele biologice sunt elemente cu valoare economica pozitiva pentru exploatatiile agricole si care genereaza beneficii mai mari sau mai mici in conditiile riscurilor ce pot aparea.

Asadar activele biologice se delimiteaza de produsele agricole, care sunt elemente tot de activ, delimitare ce are implicatii sub aspect contabil, caci produsele agricole sunt din categoria stocurilor si nu se supun amortizarii, in timp ce o parte din activele biologice sunt supuse uzurii si vor trebui sa fie amortizate

In tabelul de mai jos redam cateva elemente de active agricole:

(Sursa: IAS 41 „Agricultura”, paragraful 4)

6.2.4. Documente contabile utilizate la nivelul exploatatiilor agricole

In cadrul entitatilor agricole se utilizeaza documente specifice ca:

actul de cantarire a animalelor – se intocmeste cu ocazia evidentierii

sporului de greutate al animalelor;

actul de vanzare – moarte-taiere- se foloseste ca document de

inregistrare a iesirilor din efectivul de animale;

bon de recoltare zilnica – utlizat de exploatatiile agricole vegetale, pentru

evidentierea activelor recoltate (fructe, cereale, furaje).

fisa consumului de furaje – evidentiaza furajele consumate pe specii de

animale si categorii de varsta;

actul de fatare- document de inregistrare a produsilor vii din productia

proprie;

actul de mutatie - document intocmit cu ocazia trecerii animalelor de la o

categorie inferiora la alta superioara, sau la modificarea destinatiei acestora;

jurnalul de mulsori - se intocmeste in cadrul fermei zootehnice pentru

inregistrarea productiei de lapte;

Pe baza documentelor justificative, datele brute sunt preluate in contabilitate si sistematizate prin formule contabile.

Referinte bibliografice

Bojian, Oct., Bazele contabilitatii, Edit. Eficient, Buc., 1997.

Calin, O., Ristea, M., Bazele contabilitatii, Edit. Did. Si Ped., RA. Buc., 2003.

Calin, O., Vaduva, I., Ristea, M., Neamtu, N., Bazele contabilitatii, Edit. Did. Si Ped., Buc., 2000.

Cretu, D., David, N., Dictionar economic-Contabilitate, Management, Marketing, Edit. ALAS, Calarasi, 2001.

Coord. Pantea, P.I., Pop, A., Contabilitatea generala a economiei de piata, Edit. Dacia, Cluj-Napoca, 1992.

Coord. Calin, O., Contabilitatea de gestiune, Edit. Tribuna Economica, Buc., 2001.

Coord, Ionascu, I.,Control de gestiune, Editura ASE, Buc., 2002.

Colectiv, Contabiiate, Monografii contabile, Auxiliar Curricualar, Edit., NICULESCU, Buc., 2007.

Dumitru, C. Gr., Contabilitate, Teste grila rezolvate si lucrare practica monografica, Edit. Universitara, Buc., 2004.

Lefter, Ch., Curs complet de contabilitate si fiscalitate, vol I, Edit.Ec., Buc., 1999.

Negescu, I., Logica inregistrarilor contabile, Edit. Ec., Buc., 1997.

Ristea, M., Dumitru, C.-Gr., Bazele contabilitatii, Notiuni de baza, probleme, studii de caz, teste grila si monografie., Edit. Universitara, Buc., 2006.

Ristea, M., Dumitru, C.-Gr., Contabilitate financiara, Edit. Margaritar, Buc., 2002.

Sendroiu, Cl., Bazele contabilitatii, Caiet de lucrari practice, ASE. Buc., 1999.

Legea 31/1990 privind societatile comerciale, republicata in M.Of. al Romaniei, nr.33/29-01-1998.

Legea contabilitatii nr.82/1991 modificata si republicata.

Ordinul nr.3055/2009 pentru aplicarea Reglementarilor contabile conf 232i82c orme cu directivele europene, publicat in M.Of. nr. 766/10-11-2009.