Organizarea contabilitatii patrimoniului

I.4.1. Atributii în organizarea serviciului contabil.

n   - Contabilitatea patrimoniala se organizeaza de regula pe compartimente distincte , conduse de directorul financiar-contabil, contabilul sef sau alta persoana împuternicită 515e48f ; sa îndeplineasca aceasta functie. Aceste persoane trebuie sa aiba studii superioare si raspund împreuna cu personalul din subordine de organizarea si conducerea contabilitatii.

I.4.1. Atributii în organizarea serviciului contabil.

n   - Contabilitatea poate fi condusa si de persoane juridice sau fizice autorizate - membrii ai Corpului expertilor contabili si contabililor autorizati din România (CECAR).

n   Conform legii, raspunderea pentru organizarea si tinerea contabilitatii revine administratorului (directorului sau managerului) în cazul societatilor comerciale.

n   - Daca organizarea si tinerea contabilitatii este facuta de persoane juridice autorizate raspunderea revine acestor persoane.

Aceste persoane trebuie sa asigure conditiile necesare pentru:

q  întocmirea documentelor justificatoare privind operatiile economico - financiare;

q  organizarea si tinerea corecta si la zi a contabilitatii;

q  organizarea si efectuarea inventarierii patrimoniului si valorificarea rezultatelor acesteia;

q  respectarea normelor de întocmire si publicare a situatiilor financiare;

q  pastrarea documentelor.

Sectiunile contabilitatii care raspund cerintelor obiectului sau, sunt urmatoarele:

n         Contabilitatea operatiunilor de capital;

n         Contabilitatea activelor imobilizate;

n         Contabilitatea stocurilor si a productiei în curs de executie;

n         Contabilitatea tertilor;

n         Contabilitatea trezoreriei;

n         Contabilitatea cheltuielilor, veniturilor si rezultatelor;

n         Contabilitatea angajamentelor si altor elemente nepatrimoniale;

n         Contabilitatea interna de gestiune.

I.4.2. Documentele si registrele contabile.

Materialul documentar cuprinde, pe de o parte, documentele justificative financiar-contabile, iar pe de alta parte, registrele contabile obligatorii.

Doua principii trebuie respectate obligatoriu în efectuarea lucrarilor contabile :

nici o operatie economico-financiara fara documente;

nici o înregistrare contabila fara document.

Documentele sunt acte scrise, ce cuprind informatii letrice în etalon valoric, natural sau de munca, care se întocmesc în momentul înfaptuirii operatiilor economice si stau la baza înregistrarilor în contabilitate.

Importanta documentelor rezulta din faptul ca:

pe baza datelor pe care le contin, documentele fac dovada înfaptuirii operatilor economico-financiare, constituind baza înregistrarii lor în contabilitate;

prin intermediul lor se înfaptuieste controlul economic si financiar pentru pastrarea averii, constituind mijlocul pentru descoperirea unor nereguli în gestiunea patrimoniului si asigura respectarea disciplinei financiare si contractuale;

având caracter de acte justificative, au importanta juridica. În cazul litigiilor sunt folosite ca mijloc de proba în justitie pentru stabilirea adevarului.

Clasificarea documentelor

dupa modul de întocmire si rolul lor în cadrul sistemului informational decizional

documente justificative (sau documente primare),cf. Legii Contabilitatii Nr. 82/91, "orice operatiune patrimoniala se consemneaza în momentul efectuarii ei într-un act scris care sta la baza înregistrarii în contabilitate, devenind astfel act justificativ".

documente de sinteza si raportare sunt reprezentate conform Legii contabilitatii nr. 82/1991 de Bilantul Contabil, Contul de profit si pierdere, Fluxul de trezorerie, Modificarile capitalului propriu, Anexe la bilant, Raportul de gestiune al administratorului,

Evaluarea trebuie sa se efectueze în urmatoarele momente:

n         la intrarea în unitate, când bunurile se evalueaza si înregistreaza în contabilitate la valoarea de intrare(valoare contabila) care se stabileste astfel

n          pentru intrari din aport la capital, la valoarea de aport stabilita în urma evaluarii;

n          pentru bunuri obtinute cu titlu gratuit, la valoarea justa;

n          pentru bunuri procurate cu titlu oneros, la cost de achizitie;

n          pentru bunuri produse în unitate, la cost de productie

b)  la inventariere - evaluarea elementelor de activ si pasiv se face la valoarea actuala a fiecarui element devenita valoare de inventar, stabilita în functie de utilitatea bunului, starea acestuia si pretul pietei. În cazul creantelor si datoriilor, aceasta valoare se stabileste în functie de valoarea lor probabila de încasat, respectiv de plata.

n         la încheierea exercitiului, elementele de activ si pasiv (de natura datoriilor) se evalueaza si se reflecta în situatiile financiare anuale simplificate la valoarea de intrare, respectiv valoarea contabila pusa de acord cu rezultatele inventarierii.

n         la data iesirii din unitatea patrimoniala sau la darea în consum bunurile se evalueaza si se scad din gestiune la valoarea lor de intrare.

Unitatea patrimoniala trebuie sa foloseasca aceleasi metode de evaluare pe tot parcursul exercitiului, precum si de la un exercitiu la altul. Se pot folosi metode de evaluare cum sunt: FIFO (primul intrat - primul iesit), LIFO (ultimul intrat - primul iesit), CMP (cost mediu ponderat) - acestea în cazul în care unitatea patrimoniala aplica metoda inventarului permanent. Pentru unitatile patrimoniale ce aplica metoda inventarului intermitent, evidenta stocurilor se tine la cost standard

CAPITOLUL II
CONTABILITATEA CAPITALURILOR

n     II.1. Delimitari si structuri privind capitalurile

n     În contabilitatea europeana notiunea de capitaluri desemneaza sursele de provenienta, de finantare pe termen lung=stabile.

n     "Stabil" desemneaza termenul lung, mai mare de un an. Din acest motiv mai sunt denumite "capitaluri permanente", sau prin recurs la contabilitatea anglo-saxona, "capitaluri angajate".

n     Facând referire la cadrul IASB asociem capitalului propriu, notiunea de capital financiar si capitalului permanent, notiunea de capital fizic.

n     Capitalul propriu: conform O.M.F.P. 1752/2005, ca structura descrisa în situatiile financiare reprezinta interesul rezidual al actionarilor (investitorilor) în activele întreprinderii dupa deducerea tuturor datoriilor .

n     Capitalul propriu cuprinde: capitalul social, prime de capital,actiuni proprii rascumparate, rezerve din reevaluare, legale, statutare, rezultatul exercitiului (repartizarea rezultatului), rezultat reportat.

n    Capitalul social reprezinta aportul la capital al proprietarilor si este format din parti sociale la S.R.L si actiuni la S.A.

Actiunile si partile sociale sunt fractiuni din capitalul social cu valori egale prin statut, valoare denumita si valoare nominala.

n    Ca forma concreta de manifestare, actiunile sunt hârtii de valoare negociabile care se tranzactioneaza. Actionarul este coproprietar, iar actiunile constituie titluri de proprietate.

n    Actiunile si partile sociale asigura un venit anual proprietarilor numit dividend, repartizat din profitul net al societatii.

Tranzac-tionarea actiunilor implica doua feluri de operatiuni: de plasament si operatiuni speculative. Operatiunile de plasament au loc atunci când proprietarul investeste pe o perioada lunga de timp, mai mare de un an, în scopul obtinerii de dividende. Operatiunile speculative au loc atunci când investitorul cumpara actiuni de la bursa pentru a le revinde în scop speculativ

n    Primele de capital reprezinta excedentul dintre valoarea de emisiune si valoarea nominala a actiunilor si partilor sociale cu ocazia operatiunilor de crestere a capitalului si îmbraca formele:

n    prime de emisiune: diferenta dintre valoarea de emisiune si valoarea nominala (VE >VN);

n    prime de aport: excedentul dintre valoarea aporturilor în natura la capitalul social subscris si valoarea nominala a actiunilor emise;

n    prime de fuziune: diferenta dintre valoarea matematica (contabila) sau intrinseca a actiunilor si valoarea lor nominala;

n    prime de conversie a obligatiunilor în actiuni: excedentul dintre valoarea obligatiunilor investite si valoarea nominala a actiunilor.

n    Rezervele din reevaluari sunt date de diferenta dintre valoarea actuala (reevaluata) a elementelor de activ si valoarea înregistrata în contabilitate.

n    Rezervele reprezinta profiturile afectate în mod durabil si sunt:

n    rezerve legale, constituite conform Legii 31/1990 din repartizarea profitului (5% pâna ce atinge 20% din capitalul social);

n    rezerve statutare: se constituie anual din profit net si alte rezerve.

n    Rezultatul exercitiului se determina la sfârsitului anului financiar ca diferenta între venituri si cheltuieli si, când este pozitiv desemneaza profit, si când este negativ desemneaza pierdere.

n    Rezultatul reportat, ca element de capital propriu reprezinta pierderea reportata din anii anteriori sau profitul nerepartizat înca si reportat în exercitiul urmator.

II.2. RECUNOAsTERE sI REEVALUARE

n     Capitalurile se evalueaza de regula la o valoare de referinta (valoare nominala) înscrisa pe titlul de valoare determinata prin relatia:

V.N. = valoare nominala=Csocial:Nactiuni

n     Evaluarea pe baza datelor din bilant stabileste valoarea contabila a titlurilor care poate fi de doua feluri: valoare matematica contabila (VMC)=Activ net contabil/Nr.actiuni

n     si valoare intrinseca (Vi)=Activ net corijat/Nr. actiuni

n     ANC corijat = Activ real - Datorii = Total activ - Activ fictiv - Datorii

Activ fictiv = Active nonlichide care nu se pot vinde: cheltuieli de constituire, active de regularizare(cheltuieli în avans).

n     Pasiv fictiv = Capitaluri proprii

n     Valoarea de lichidare este valoarea care se obtine prin vânzarea fortata a întreprinderii.

n     Pornind de la beneficiu se pot calcula alte valori:

n     b)Valoarea de rentabilitate, care se regaseste sub forma valorii financiare si a valorii de randament.

b1)Valoarea financiara (VF) exprima echivalentul corespunzator capitalizarii

dividendului anual pentru o actiune la o rata medie a dobânzii pe

piata:Vf=dividend mediu distribuit pe auctione / rata

medie a dobanzii pe piata

Rata dobânzii este cea corespunzatoare titlurilor de valoare cu venituri fixe (obligatiuni) majorate în functie de riscurile de curs (riscuri care sunt nesemnificative pentru o actiune).

n     Dividendul luat în calcul este cel distribuit în exercitiul prezent, sau

n     media ultimelor cinci exercitii.

n     B2)Valoarea de randament (VR) este valoarea corespunzatoare profitului

net pe o actiune care se poate capitaliza în cursul exercitiul financiar la

o rata medie a dobânzii pe piata.

Venitul titlurilor este egal cu dividendele plus cota parte unitara din

profit încorporata în rezerve.

n     VR=dividend mediu distribuit pe actiune+cota parte pe actiune incorporata in rezerve / rata mrdie a dobanzii pe piata SAU 

n     VR= rezultat unitar(profit aferent unei actiuni) / rata mrdie a dobanzii pe

n     piata

3. CONTABILITATEA CAPITALULUI SOCIAL

n     Evidenta capitalului social se realizeaza prin contul de pasiv 101 "Capital social". În creditul contului se înregistreaza constituirea si cresterea capitalului, iar în debitul lui, micsorarea capitalului .Soldul contului este creditor si reprezinta capitalul social existent..

n     Contul sintetic de gradul I, 101 "Capital social" se desfasoara pe doua conturi sintetice de gradul II, 101.1 "Capital subscris nevarsat" si 101.2 "Capital subscris varsat" care ajuta la punctarea celor doi pasi necesari în constituirea capitalului social - subscriere si varsare.

n     Aportul adus de asociati este evidentiat prin contul 456 "Decontari cu actionarii/asociatii privind capitalul" În debitul acestui cont, se înregistreaza capitalul social subscris de asociati, precum si sumele achitate acestora cu ocazia retragerii ; în creditul contului se reflecta valoarea aporturilor varsate în numerar si/sau natura precum si capitalul retras de asociati. Soldul debitor al contului reprezinta capitalul subscris nevarsat de asociati, iar cel creditor datoria din capitalul de rambursat. Evidenta analitica a contului se dezvolta pe fiecare actionar sau asociat în parte.

3.1. CONTABILITATEA CONSTITUIRII CAPITALULUI SOCIAL

Aportul poate fi în natura si/sau în numerar. La societatile pe actiuni capitalul social este obligatoriu de varsat la început, în felul urmator: cel în numerar 50%, iar cel în natura integral. Aporturile în creante nu sunt admise.

n    Exemplu: Se constituie S.C. VIsA S.A.

Aport:numerar 12.000 lei depus la început 50%;

n     natura (mijloc de transport) 8.000 lei;

n     capital subscris 20.000 lei Numar actiuni: 20 titluri

n     Cheltuieli de constituire platite prin casa: 300 lei

n     VN = 20.000: 20 = 1.000 lei/actiune

n    a) Înregistrarea cheltuielilor de constituire:

201 = 5311 300

n    b) Subscrierea celor 20 actiuni × 1.000 lei/actiune = 20.000 lei

456 = 1011 20.000

n    b) Varsarea capitalului social

n    Eliberarea a 50% din capitalul social subscris prin depunerea de numerar la banca:

5121 = 456 6.000

c) Aducerea ca aport a mijlocului de transport subscris, în valoare de 8.000 lei:

2133 = 456 8.000

d) Trecerea capitalului subscris nevarsat în capital subscris varsat în limita aportului adus:

1011 = 1012 14.000

e) La sfârsitul anului (sau conform contractului) se varsa si restul.

5211 = 456 6.000

f) Trecerea restului de capital subscris nevarsat în capital subscris varsat la sfârsitul anului

1011 = 1012 6.000