Universitatea Spiru Haret

FACULTATEA DE CONTABILITATE SI INFORMATICA DE GESTIUNE

PROIECT PRACTICA

CONTABILITATEA TREZORERIEI

Studiu de caz: S.C. DISTRS.R.L.

CUPRINS

I.              Regimul juridic,profilul de activitate,organizarea activitatii S.C. DISTRS.R.L;

II.           Organizarea generala a contabilitatii la S.C. DISTRS.R.L;

III.         Contabilitatea trezoreriei-elemente teoretice

1.   Contabilitatea operatiilor privind titlurile de plasament;

2.   Contabilitatea decontarilor in numerar;

3.   Contabilitatea operatiunilor efectuate prin conturi la banci;

4.   Contabilitatea acreditivelor si a altor operatiuni de trezorerie;

IV.         Monografie.

I. REGIMUL JURIDIC, PROFILUL DE ACTIVITATE, ORGANIZAREA ACTIVITATII S.C. DISTRS.R.L.

S.C. DISTRS.R.L. este o persoana juridica romana, avand forma juridica de societate cu raspundere limitata ale carei obligatii civile sunt garantate cu patimoniul social, asociatii fiind raspunzatori in cadrul societatii numai in limita aportului lor social. Societatea a fost inmatriculata la Registrul Comertului sub numarul de J40/003451/2000.

Aceasta isi desfasoara activitatea in conformitate cu prevederile din contractul de societate, ale statului de organizare si functionare si ale legislatiei romane.

Sediul societatii este in Bucuresti, b-dul Constantin Brancoveanu 114, sector 4, putandu-si organiza puncte de lucru in Bucuresti, in tara, precum si in strainatate.

Durata societatii esre nelimitata incepand cu data inregistrarii societatii la Registrul Comertului din Romania.

Capitalul social este de 100.000.000 lei divizat in 4.000 actiuni nominative a cate 25.000 lei fiecare, el fiind subscris in intregime de asociati si este constituit din aport in numerar, potrivit bilantului.

Administratia societatii este asigurata de catre unul dintre asociati numit prin statut, acesta avand puteri depline.

Structura manageriala a S.C. DISTRSRL este constituita din 5 specialisti :

1.       Manager sau Director General;

2.       Director tehnic si de Productie;

3.       Director Marketing;

4.       Director Comercial;

5.       Director Economic.

Directorii executivi, inclusiv Directorul General sunt in aceasta calitate functionari ai societatii. Directorii executivi conduc cele 4 directii:

1.     Directia Tehnica si de Productie;

2.     Directia Marketing – Control;

3.     Directia Comerciala;

4.     Directia Economica.

Directorul General are in subordine directorii executivi.

In subordinea Directorului Economic se gasesc 3 servicii:

1.     Serviciul Contabilitate;

2.     Serviciul Financiar;

3.     Serviciul Personal.

Exercitiul financiar incepe la 1 ianuarie si se incheie la 31 decembrie al fiecarui an.

Profiturile se stabilesc pe baza bilantului si a contului de profit si pierdere.

Plata dividentelor cuvenite asociatilor se face in conditiile legii, in cel mult doua luni de la aprobarea bilantului de Adunarea Generala a Asociatilor cu respectarea dispozitiilor legale.

Obiectul de activitate inscris in statutul societatii comerciale DISTRSRL este urmatorul:

Comert cu marfuri generale , bunuri de consum de orice tip, industriale si agro-alimentare din import sau indigene, cu ridicata si cu amanuntul (en-gross sau en-detail), prin propria retea, in nume propriu sau prin intermediere, inclusiv in regim de consignatie;

Import-export de bunuri de consum, marfuri si produse de orice tip, industriale, agro-alimentare naturale si prelucrate, materii prime si materiale;

Activitati generale de turism, intern si internationaL, agentii de turism, servicii hoteliere, agrement si jocuri mecanico-electronice, servicii de alimentatie publica de toate tipurile, transport de marfuri si persoane, interne si internationale;

Productia si prelucrare produselor si bunurilor generale de consum in toate domeniile, de tip industrial, agro-industrial;

Prelucrarea si colectarea lemnului, metalelor, a materiilor prime si a materialelor de constructii, activitati de constructii, montaj si instalatii;

Prestarii de servicii de toate tipurile catre populatie;

Activitatea publicistica, editare, tipografie, difuzarea presei, beletristica, impresariat artistic, sportiv, sau de alta natura, reclama generala, intermedieri de vanzari sau cumparari, cumparari imobile, terenuri, oficii de schimb valutar, librarie, papetarie, anticariat.

Activitatea SC DISTRSRL a fost profitabila in perioada 2000-2002 atat pe ansamblu cat si la nivelul activitatii de exploatare.

Rata mare a profitului permite societatii sa-si creeze surse pentru dezvoltare.

Profitabilitatea in descrestere se datoreaza nivelului tot mai ridicat al cheltuelilor si se manifesta in contextul cresterii sustinute a volumului activitatii. Astfel in perioada 2000 – 2002 cifra de afaceri a S.C. DISTRS.R.L. a avut urmatoarea evolutie:

- mil.lei -

Cesiunea partilor sociale. Transmiterea partilor sociale intre asociati sau catre alte persoane, din afara societatii si inregistrarea acestor operatiuni se fac in conditiile prevazute de lege.

Marirea capitalului social. Marirea capitalului social se poate realiza pe baza hotaririi Adunarii Generale a Asociatilor prin crearea de noi parti sociale rezultate din marirea contributiei financiare prin transferarea in capitalul social total sau partial din fondul de rezerva sau beneficii cuvenite asociatilor.

Reducerea capitalului social se va hotari de Adunarea Generala a Asociatilor si se va pune in aplicare numai dupa trecerea a doua luni din ziua in care hotararea a fost publicata in Monitorul Oficial. Capitalul astfel redus nu va putea fi mai mic de 100.000.000 lei, iar prin hotararea Adunarii Generale a Asociatilor, se vor arata motivele pentru care se face reducerea si procedeul ce va fi utilizat pentru efectuarea ei.

Controlul societatii se realizeaza oricand, de oricare dintre asociati, administratorul fiind obligat sa puna la dispozitia acestora tote informariile si actele necesare.

II. ORGANIZAREA GENERALA A CONTABILITATII

LA S.C. DISTR S.R.L.

S.C. DISTRS.R.L. conduce contabilitatea in partida dubla, iar forma de inregistrare in contabilitate a operatiilor economice si financiare este “maestru sah” . Principalele formulare utilizate sunt: Registru jurnal, Registru inventar, Cartea mare, Balanta de verificare.

Pentru inregistrarea cronologica a tuturor operatiunilor economice si financiare consemnate in documentele justificative se utilizeaza Registrul Jurnal. In vederea inregistrarii in Registrul Jurnal, documentele justificative sunt supuse verificarii contrarii.

Pentru inregistrarile care care nu au la baza doumente justificative se intocmesc note de contadilitate. Daca exista mai multe documente justificative acestea se totalizeaza zilnic sau lunar cu ajutorul documentelor cumulative.

Pe masura inregistrarii in Registrul Jurnal a documentelor justificative, documentelor cumulative si notelor de contabilitate li se atribuie un numar de ordine, corespunzator datei la care au fost inregistrate.

Cartea mare (sah) este documentul de sistematizare a inregistrarilor contabile in conturi sintetice. Inregistrarile in cartea mare (sah) se fac pe baza documentelor cumulative si a metodelor de contabilitate, cronologic si ori de cate ori este nevoie. Acest document este deschis pentru fiecare cont sintetic. Inregistrarea in acest document este precedat de inregistrarea in Registrul Jurnal.

La sfarsitul lunii pentru fiecare cont sintetic din cartea mare se stabilesc totaluri la rulajul contului debitor sau creditor si ale conturilor corespondente. Contabilitatea analitica se tine cu ajutorul formularelor tipizate comune: fila de cont pentru operatii diverse, foi de cont analitic pentru valori materiale.

Balanta de verificare se intocmeste lunar pe baza totalurilor preluate din Cartea mare-sah.

Procedurile interne privind organizarea si conducearea contabilitatii sunt stabilite de directorul financiar contabil. Aceste proceduri constau in:

asigurarea de personal calificat de specialitate;

 stabilirea documentelor justificative si contabile pe baza unor scheme propice de calculatie;

s        intocmirea documentelor cu caracter fiscal privind impozitul pe profit, TVA, impozitul pe salarii etc., taxe si varsaminte asimilate la Bugetul de stat, la Bugetul asigurarilor sociale.

s        intocmirea bilantului contabil.

Contabilitatea de gestiune serveste ca instrument in luarea deciziilor catre managerii firmei, nefiind publicate in exterior, nudivulgabile.

Organizarea contabilitatii de gestiune la SC DISTRSRL are ca scop:

- determinarea costurilor de produse, activitati si pe unitati organizationale;

- determinarea diferitelor marje si a rezultatelor analitice pe produse;

- furnizarea informatiilor necesare intocmirii bugetelor si conturilor previzionale;

- producerea informatiilor destinate masurarii performantelor (rentabilitate, productivitate) la nivelul sectoarelor de activitate si al produselor;

- inregistrarea operatiilor privind colectarea si repartizarea cheltuelilor pe distinatii, decontarea productiei si calculul costului de productie al produselor fabricate, lucrarilor executate si serviciilor prestate.

Datorita marelui volum de operatii ce trebuie prelucrate si urmarite prin contabilitate la S.C. DISTRS.R.L. s-a recurs la utilizarea echipamentului de prelucrare automata a datelor, privind mijloacele fixe, materialele, retributiile, postcalculul. Ciclul contabil de prelucrare automata are la intrarea in calculator formula contabila. Pe baza ei se cladeste intregul sistem de stocare si prelucrare a datelor. Pe baza datelor introduse in calculator se editeaza obligatoriu Registrul jurnal care constitue evidenta sistematica si lunara a balantelor.

Calculatia stocurilor de productie se efectueaza la aceasta societate dupa metoda costurilor standard.

Metoda costurilor standard consta in determinarea cu anticipatie fata de punerea in fabricatie a produselor, atat a cheltuelilor directe cat si a celor indirecte, cuprinse in costul de productie sub forma unor calculatii.Abaterile de la costurile standard se inregistreaza in conturi distincte.

S.C. DISTRSRL foloseste urmatoarele tehnici contabile:

Documente justificative in care se comsemneaza in momentul efectuarii lor operatiile economico-financiare. Asa cum prevede art. 6, alin.2 din Legea contabilitatii “orice operatie patrimoniala se consemneaza in momentul efectuarii intr-un inscris care sta la baza inregistrarilor in contabilitate, dobandind astfel calitatea de document justificativ”. Pe aceasta cale se asigura datele de intrare in sistemul informational contabil si se fundamenteaza inregistrarea proprie contului.

Planul de conturi general. Prevederile Planului general de conturi si ale normelor de utilizare a acestuia constituie temei legal pentru efectuarea unor operatiuni economico-financiarece servesc la inregistrarea in contabilitate a acestora.

Operatiunile economico-financiare supuse inregistrarii in contabilitate trebuie efectuate in concordanta stricta cu prevederile actelor normative carele reglementeaza.

III. CONTABILITATEA TREZORERIEI LA

S.C. DISTRS.R.L

Desi conceptul de trezorerie este considerat un element determinant in gestiunea firmei,nu exista un consens in ceea ce priveste definirea si elementele constitutive ale trezoreriei interprinderii.

Contabilitatea trezoreriei are ca obiect evidenta existentei si miscarii titlurilor de plasament, disponibilitatilor din conturilor la banci, disponibilitatilor din casa, creditelor bancare pe termen scurt si a altor valori de trezorerie .

Instrumentarea contabila a operatiilor de trezorerie

1.Contabilitatea operatiilor privind titlurile de plasament

Titlurile de plasament sunt titluri achizitionate de intreprindere in vederea realizarii unui castig pe termen scurt.

Ele se deosebesc de titlurile imobilizate,deoarece acestea din urma reprezinta titluri achizitionate cu intentia de a le conserva in mod durabil,pe cand titlurile de plasament sunt achizitionate pe termen scurt,fiind o componenta a activului circulant.

In structura titlurilor de plasament sunt incluse:actiuni (cotate sau necotate),obligatiuni(cotate sau necotate),actiuni si obligatiuni emise si rascumparate de societate,alte titluri de plasament si creante asimilate (cum sunt bonurile de tezaur pe termen scurt,titlurile institutiilor financiare specializat,certificatele de depozit etc.)

Costul de achizitie a titlurilor de plasament este pretul de cunparare a acestora sau valoarea determinata potrivit contractelor.

Achizitionarea titlurilor de plasament se inregistreaza cu ocazia transferului de proprietate a titlurilor.Indferent daca titlurile de plasament sunt imediat eliberate(varsata contravaloarea) sau nu:

• pretul de achizitie(sau de subscriere) este inregistrat pentru marimea sa totala(partea eliberata+varsamintele de efectuat) in debitul conturilor 50 „Titluri de plasament”, prin creditul:
• contului de disponibilitati vizat ,daca plata se face imediat:5121 „Conturi la banci in lei”,5311 „Casa in lei” etc;
• contului de terti 462 „Creditori diversi”,daca plata se face ulterior ,pentru partea care a fost eliberata (varsata )a titlurilor de plasament (inainte de ultima achizitie)
• contul de datorii 509 „varsaminte de efectuat pentru titluri de plasament” ,pentru partea ramasa neeliberata a acestor titluri.

La inchiderea exercitiului ,pierderile temporare de valoare aferente titlurilor de plasament sunt contabilizate sub forma provizioanelor pentru depreciere:

6863 „ Chelt finan pv provizioane pt depreciere”=590 „Provizioane pt deprecierea titlurilor de plasament

Atunci cand provizionul este excedentar in raport cu deprecierea constatata sau a devenit fara obiect,acesta este virat la venituri astfel:

590”Provizioane pt deprecierea titlurilor de plasament” =7863”Venituri din provizioane pt deprecieri”

In principiu,oricare dintre cesiunile de titluri de plasament se realizeaza prin intermediul unei societati specilalizata(agent de schimb).Iesirea titlurilor de plasament din patrimoniu se inregistreaza cu ocazia transferului de proprietate a titlurilor.

Conform normelor contabile romanesti,diferenta intre valoarea contabila a titlurilor de plasament si pretul lor de cesiune se inregistreaza in contul 664 „Cheltuieli privind titlurile de plasament cedate”,cand exista o diferenta nefavorabila dearece pretul de cesiune este inferior valorii contabile,sau in contul 764 „Venituri din titluri de plasament”,in situatia inversa.

Cheltuielile de cesiune sunt inregistrate prin intermediul contului 627 „Cheltuieli cu serviciile bancare si asimilate”.

Cu ocazia cesiunii,eventualul provizion aferent titlurilor de plasament cedat este anulat,prin virarea la contul 7863 „Venituri din provizioane pentru depreciere.

2.Contabilitatea decontarilor in numerar

Activitatea de trezorerie are la baza respectarea Regulamentului operatiunilor de casa si a normelor stabilite de Banca Nationala a Romaniei.

Sumele in numerar,in lei si in valuta,de care dispune o unitate patrimoniala sunt pastrate in casieria unitatii,cu gestionarea lor distincta.

La S.C. DISTRS.R.L numerarul si alte valori, precum si documentele de casa ale societatii se pastreaza intr-o casa de fier situata intr-un spatiu securizat. Persoana care efectueaza operatiunile de incasari si plati a fost desemnata in scris. Casierul stabileste zilnic prin regisrul de casa soldul de numerar pe baza documentelor justificative care indeplinesc conditiile cerute de lege.

Regula de baza inactivitati casierului este ca pentru toate sumele incasate sa elibereze chitante din chitantierul oficial, iar platile sa nu se faca decat in documente justificative aprobate de catre conducatorul societatii sau inlocuitorului acestuia anume delegat cu aceasta raspundere.

Intrarile de numerar in caserie se relizeaza pe doua cai:

- inregistrarea integrala a numerarului ridicat din conturile deschise la banci. Orice iesire de numerar din contul dechis la banca trebuie sa aiba echivalent ointrare de numerar care se inscrie in registrul de casa. Controlul se executa atat prin verificarea extraselor de cont de la banci cat si prin verificarea cotoarelor de la cecurile intocmite pentru ridicarea numerarului.

- operarea tuturor chitantelor eliberate de catre casier pentru numerarul incasat. Chitantierele avand regimul formurarealor cu regim special, de stricta justificare se procura de la organele fiscale teritoriale sau de la unitatile agreate de acestea, care tin evidenta chitantierelor vandute pe serii. Dupa ce se inscriu in evidenta formurarelor cu regim special , chitantierele nefolosite care se gestioneaza de catre compartimentul contabil, se numeroteaza, se stampileaza si se sigileaza inainte de a fi predate casierului, dupa ce acesta a justificat carnetul de chitante anterior. Chitantele primesc numar de ordine in fiecare unitate incepand cu cifra 1 si continuind pana la sfarsitul anului. In anul urmator numerotarea chitantelor incepe tot cu cifra 1.

O problema deosebita o constituie platile pentru cheltuelile marunte, care nu sunt comensurabile pana ce nu sunt definitiv realizate. Practic aceasta problema se rezolva prin acordarea de avansuri pentru cheltueli marunte unor salariati cu aprobarea conducatorului unitatii patrimoniale. Odata cu eliberarea numerarului catre titularul de avans pe baza referatului aprobat, casierul inregistreaza suma la plati. Dupa efectuarea cheltuelilor, titularul de avans intocmeste un decont care se supune aprobarii conducerii, iar contabilitatea opereaza cheltiuiala in creditul contului 542 “Avansuri de trezorerie”

Prin legea de aprobare a O.G. numarul 26/1997, publicata in M.O. nr.169/1998, s-a stabilit ca platile in numerar catre persoane juridice se fac pana la un plafon maxim de 30.000.000 lei, iar suma aflata in numerar in caseria proprie nu poate depasi la sfarsitul fiecarei zile plafonul de 20.000.000 lei. lei. Acest plafon se poate depasi numai cu sumele aferente platii salariilor, a altor drepturi de personal, precum si a altor operatiuni cu persoane fizice pentru perioada de 3 zile lucratoare de la data prevazuta pentru plata acestora.

Prin H.G. publicata din M.O. nr.302/1998 s-a aprobat ca depunerile in numerar in contul persoanelor juridice dechis la banci sa fie facut si de alte persoana juridice, in baza documentelor de livrare legal intocmite, si in situatia in care sumele respective reprezinta cumparari de marfuri, prestari de servicii, achitari de taxe, care nu au putut fi platite, prin instrumente de plata fara numerar. Aceste plati sunt neplafonate.

In afara numerarului in lei si in valuta, incasarile se pot pastra si alte valori printre care:

-timbre fiscale si postale;

-bile de tratament si odihna;

-tichete si bile de calatorie;

alte valori.

Existentul si miscarea sumelor de care dispune intreprinderea sunt reflectate de contul 531 “Casa” care este un cont de activ, cele mai obisnuite operatiuni de debitare provenind din:

ridicari de numerar de banca pentru plata salariatilor si a altor cheltuieli;

sumele reprezentand incasari in numerar de la clienti;

sumele depuse in numerar de catre asociari;

numerarul depus ca aport la capitalulu social;

numerarul incasat de la debitori;

incasarile de la creditori;

restituirile de numerar din avansurile de trzorerie nefolosite;

incasarile in numerar din redevente, chirii;

incasari in numerar din vanzarea marfurilor.

In creditul contului se inregistreaza:

sumele depuse in numerar la banci;

platile in numerar pt. Constituirea societatii;

plati in numerar catre furnizori;

plata drepturilor de personal;

avansurile acordate in numerar personalului;

avansurile de trezoreriein numerar;

plata creditelor in numerar;

restituirile in numerar catre asociati;

alte plati

Soldul debitor al contului, regasit in registrul de casa al unitatii patrimoniale ca diferenta intre incasarile si platile in numerar, reprezinta numerarul existent in caserie.

Depunerile de numerar la banci, pana la confirmarea prin extras a operatiunii, se inregistreaza in contul 581 „Viramente interne”. Pe baza foii de virament – chitanta eliberata de de banca la depunerea numerarului de catre unitate, se face operatiunea:

581 “Viramente interne”= 531 “Casa”

La sosirea estrasului de cont in care apare suma depusa se face operatiunea:

512 “Conturi curente la banci” = 581 “Viramente interne”

Daca caseria unitatii se pastreaza in sold devize, este posibil ca, de la data achizitionarii devizelor sa aibe loc modificari de curs:

in cazul cresterii cursului;

531 “Casa” = 756 “Venituri din dif. de curs valutar”

in cazul scaderii cursului;

655 “Ch. cu dif. de curs valutar = 531 “Casa”

Cu privire la contabilitatea altor valori, retinem operatiunea de procurare a acestora prin caserie

531 “Alte valori” =531 “Casa”

Utilizarea altor valori se inregistreaza pe seama cheltuelilor:

624 “Ch. cu trans. Sau 626,658 = 532 “Alte valori”

3.Contabilitatea operatiunilor efectuate prin conturi la banci.

Conturile la banci cuprind:

• disponibilitati in lei si in devize;
• cecurile si efecte comerciale depusa la bani;
• carnetele de cecuri;
• creditele bancare pe termen scurt;
• dobanzile aferente disponibiltatilor

Conturile bancare se evidentiaza analitic pe fiecare banca in parte.Dobanzile de incasat se inregistreaza la venituri financiare, iar cele de platit la cheltueli financiare

Agentii economici isi pot pastra disponibilitatile la una sau mai multe banci, cu conditia sa-si declare conturile la unitatea fiscala teritoriala de care apartin.

Pentru zilele in care au avut loc operatiuni de incasari si plati, bancile elibereaza titularilor de conturi extrase inpreuna cu documentele justificative care au stat la baza inregistrarilor.

Odata ridicat extrasul de la banca impreuna cu documentele justificative, contabilitatea verifica:

daca soldul de la inceputul zilei este egal cu cel de la sfarsitul zilei precedente;

daca sumele din extras corespund cu documentele justificative anexate;

Evidenta disponibilitatilor in lei si in devize aflate in conturi la banci, a carnetelor de cecuri si a sumelor in curs de dezvoltare se face cu ajutorul contului 512 “Conturi curente la banci”.

Operatiuni contabile privind contul 512:

1.       Incasarea unui debitor:

5121 “Conturi la banci in lei” = 461 “Debitori diversi”

2.       Depunerea la banca a numerarului din vanzari:

5121 “Conturi la banci in lei” = 581 “Viramente interne”

3.       Incasari de la clienti:

5121 “conturi la banci in lei”= 411 “Clienti”

4.       Dobanzi incasate de la finele exercitului:

5121 “Conturi la ban. in lei” = 5187 “Dobanzi de incasat”

5.       Plata furnizori:

401 “Furnizori” = 5121 “Cont. la banci in lei”

6.       Plata impozitului pe salarii:

444 “Impozit pe salarii” = 5121 “Conturi la banci in lei”

7.       Plata comisionului bancar:

627 “Ch. cu serv. bancare” = 5121 “Cont. la banci in lei”

8.       Prime de asigurare:

613 “Ch. cu primele de asig.” =5121 “Cont. la banci in lei”

9.       Diferente nefavorabile de curs valutar:

665 “Ch. din dif. de curs valutar” =5121 “Con. la banci in lei”

Modul traditional utilizat pentru efectuarea platilor este plata in numerar. Pentru suma care depaseste plafoanele zilnice stabilite privind operatiunile cu numerar, stingerea obligatiunilor banesti se realizeaza prin instrumente de plata fara numerar emise pe hartie, magnetic sau electronic. Dintre aceste acestea enumeram:

- cecul – este definit ca o instructiune scrisa data bancii de aplati cuva valoarea mentionata in acea instructiune;

- ordinul de plata – este o dispozitie neconditionata catre o unitate bancara, data de un titular de cont, de a pune la dispozitia unui beneficiar, o anumita suma de bani la o anumita data stabilita;

- biletul la ordin – este un titlu de credit sub semnatura privata prin intermediul caruia se pun in legatura doua persoane: emitentul si beneficiarul;

- cambia – este un titlu de credit si un instrument de plata in acelasi timo, care pune in legatura trei persoane: tragatorul, trasul, beneficiarul.

4.Contabilitatea acreditivelor si a altor operatiuni de trezorerie

a)          Acreditivele bancare reprezinta disponibilitati banesti ale unitatii,aflate intr-un cont bancar,la dispozitia unui tert (de regula furnizor),si destinate platii acestuia pe masura indeplinirii conditiilor aferente acreditivului (livrarii de marfuri,prestarii de servicii etc.)

Operatiunile de deschidere a acreditivelor,platile din acreditivele constituite,lichidarea acreditivelor la incetarea valabilitatii folosirii lor etc. sunt reflectate de contul 541 „Acreditive”,cont de activ,desfasurat pe doua subconturi:5411 „Acreditive in lei” si 5412 „Acreditive in devize”.

Contul 541 „Acreditive” se debiteaza cu sumele depuse la banca cu acest titlu,la deschiderea acreditivului,cat si cu diferentele favorabile de curs valutar aferente existentului in conturile de acreditive in devize;se crediteaza cu platile efectuate din acreditive sau cu sumele retrase ca urmare a incetarii folosirii acreditivelor (anularea acreditivului) ,cat si cu diferentele nefavorabile de curs valutar aferente acreditivelor in devize.

Soldul debitor reprezinta acreditivele deschise la banci si neutilizate.

b) Avansurile de trezorerie     reprezinta sume acordate cu anticipatie unor furnizori prestari de servicii sau executanti de lucrari pentru a se inlesni achitarea cu grad sporit de certitudine in timp mai scurt a lucrarilor executate in cadrul prevederilor contractuale.Avansurile de trezorerie se pot acorda in numerar salariatilor delegati sa rezolve sarcini stabilite de unitatea patrimoniala care reclama cheltueli prin plati in numerar.

Operatiunile cu aceste sume sunt contabilizate in contul 542 „Avansuri de trezorerie”,cont de activ.

Se debiteaza cu sumele acordate ca avansuri de trezorerie si se crediteaza cu sumele justificate (plata unor furnizori,cheltuieli de deplasare)

Soldul debitor reflecta sumele acordate ca avansuri de trezorerie.

b)         Operatiunile de viramente interne reprezinta viramente de disponibilitati dintr-un cont de trezorerie in alt cont de trezorerie sau,mai generel,a operatiunilor care trebuie sa faca obiectul unei inregistrari in mai multe registre auxiliare.Aceste operatiuni sunt inregistrate in contul de tranzit 581 „Viramente interne” cont de activ,destinat sa permita contabilizarea fara risc de dubla folosire a viramentelor de disponibilitati dintr-un cont de trezorerie la alt cont de trezorerie.

Se debiteaza cu sumele virate dintr-un cont de trezorerie in alt cont de trezorerie,in momentul dispunerii efectuarii viramentului ,si se crediteaza cu aceleasi sume,in momentul confirmarii efectuarii operatiunii de virament.

IV. MONOGRAFIE

privind inregistrarea in contabilitate a operatiunilor economice de baza

S.C. DISTRS.R.L. prezinta urmatoarea situatie initiala la 01.01.2005:

In luna ianuarie au loc urmatoarele operatiuni economico-financiare:

1. In 05.01.2005 se achizitioneaza marfuri pe baza de factura (583/05.01.2005) in valoare de 1.000 (T.V.A. 19%) pentru a caror contravaloare se emite un billet la ordin scadent in 30.01.2005.

2. In 06.01.2005: se vand marfuri pe baza de factura (1/06.01.2005) in valoare de 1.500 (T.V.A. 19%) pentru a caror contravaloare se primeste un billet la ordin scadent in 15.01.2005. Costul de achizitie a marfurilor vandute este de 900.

3. In 10.01.2005: se sconteaza la banca biletul la ordin primit. Taxa scontului 20% pe an. Comision bancar 43.000 lei.

Valoarea efectului scontat 1.785 lei

Taxa scontului 20 %

Perioada pana la scadenta 5 zile

Taxa de scont = (17.850.000 x 20% / 365) *5 = 48.904 lei

4. In 15.01.2005: se primeste factura de chirie nr. 6584/15.01.2005 pentru spatial de depozitare inchiriat. Factura cuprinde urmatoarele elemente:

- chirie luna ianuarie                               50

- chirie luna februarie (avans) 50

- energie electrica ianuarie                   20

- T.V.A. 19%

5. In 16.01.2005: se inregistreaza factura Romtelecom nr. 15/16.01.2005 in valoare de 500.000 (T.V.A. 19%)

6. In 16.01.2005: se plateste cu ordinul de plata nr. 1 factura 6584 (chirie)

7. In 16.01.2005: pe baza cecului de numerar, se ridica de la banca 300 si in aceeasi zi, pe baza ordinului de deplasare nr. 2, se acorda salariatului Popescu suma de 200 pentru participarea la targul expositional de la Constanta.

8. In 17.01.2005: pe baza statului de plata pentru luna decembrie, se achita cu numerar contravaloarea salariilor, in suma de 110.

9. In 18.01.2005: se vand marfuri cu amanuntul pe baza bonului fiscal in suma de 5.950.000 (cu T.V.A.). Costul de achizitie pentru marfurile vandute este de 2.000.000.

10. In 18.01.2005: salariatul Popescu deconteaza avansul primit. Decontul cuprinde urmatoarele elemente:

- diurnal 1 zi                          25 lei/zi

- cazare 1 noapte-hotel Turist (fact. 531/17.01.2003)           50 (T.V.A. 19%)

- benzina auto (bon fiscal Shell)                        95 (cu T.V.A.)

Avansul neutilizat se restituie la caserie.

Valoare fara TVA TVA

Diurna 25

Cazare 500 95

Benzina 80 152

TOTAL 1.325.000 247

11. In 20.01.2005: pe baza listei de avans chenzinal se achita avansul pentru luna ianuarie in suma de 100.

12. In 21.01.2005: se primesc marfuri pe baza avizului de expeditie 585/21.01.2005 in valoare de 500 (T.V.A. 19%)

13. In 22.01.2005: se vand marfuri pe baza de factura (nr.2/22.01.2005) in valoare de 6.000.000 (T.V.A. 19%). Costul de achizitie al marfurilor vandute este de 4.000.000.

14. In 24.01.2005: se primeste factura nr. 597/24.01.2005 pentru marfurile primite pe aviz.

15. In 24.01.2005: se incaseaza pe baza extrasului de cont factura nr. 2/22.01.2005.

16. In 25.01.2005: se achita cu ordinul de plata nr. 2/25.01.2005 in avans furnizorului de tichete de masa (Sodexhopass), suma de 100.

17. In 28.01.2005: se primesc tichetele de masa pe baza facturii nr. 85/28.01.2005. Continutul facturii:

- tichete de masa 100 (T.V.A. 0%)

- comision de editare                             20 (T.V.A. 19%)

In aceeasi zi se achita pe baza chitantei nr. 3/28.01.2005, diferenta de factura neachitata in avans.

18. In 30.01.2005: se achita biletul la ordin emis pentru factura 583/05.01.2005, pe baza extrasului de cont.

19. In 30.01.2005: se achizitioneaza un autoturism in valoare de 1.000 (T.V.A. 19%), pe baza facturii nr. 685/30.01.2005.

20. In 30.01.2005: se inregistreaza amortizarea constructiilor pentru luna ianuarie 200.000. Documentul: nota contabila nr. 1/30.01.2005.

21. In 31.01.2005: se inregistreaza statul de salarii pentru luna ianuarie 2005. Acesta cuprinde urmatoarele informatii:

a) salarii cuvenite 310

b) taxe salariati

- CAS 9.5%

- CASS 6.5%

- somaj 1%

- impozit salarii 19

c) taxe sociale:

- CAS 22%

- CASS 7%

- somaj 3%

- fond boli profesionale 0.5%

- fond camera de munca 0.75%

d) avansul acordat 100

e) retineri pe stat 20

f) rest de plata

22. In 31.01.2005: se achita o amenda in suma de 30 la garda financiara, pe baza chitantei nr. 5/31.01.2005.

REPARTIZAREA PROFITULUI:

A)    Acoperirea pierderii din exercitiul precedent:

B)     Rezerve legale (5% din profitul brut):

Profit ramas de repartizat:     195

Dividende: 145

Participarea salariatilor la profit: 49

Alte rezerve:           44

Situatia in conturi se prezinta astfel:

D 121 “Profit si pierdere” C

D 2133 “Mijloace de transport” C

D 2812 “Amortizarea constructiilor” C

D 3711 “Marfuri in depozit” C

D 401 “Furnizori” C

D 403 “Efecte de platit” C

D 404 “Furnizori de imobilizari” C

D 408 “Furnizori –facturi nesosite” C

D 409 “Furnizori-debitori” C

4111 “Clienti”

D 421 “Personal-remuneratii datorate C

D 425“Avansuri acordate personalului” C

D 4311 “Contributia unitatii la asigurarile sociale” C

D 4312 “Contributia personalului la asig sociale” C

D 4313 “CASS angajator” C

D 4314 “CASS angajat” C

D 4371 “Contributia unitatii la fondul de somaj” C

D 4372 “Contributia personalului la fondul de somaj” C

D 4424 “TVA de recuperat” C

D 4426 “TVA deductibila” C

D 4427 “TVA colectata” C

D 4428 “TVA neexigibila” C

D 444 “Impozitul pe salarii” C

D 447 „Fonduri speciale-taxe si varsaminte asimilate” C

D 4481 “Alte datorii fata de bugetul statului” C

D 461 “Debitori diversi” C

D 471 „Cheltuieli inregistrate in avans” C

D 5113 „Efecte de incasat” C

D 5121 „Conturi la banci in lei” C

D 5311 „Casa in lei” C

5328 „Alte valori” C

D 542 „Avansuri de trezorerie” C

D 581 „Viramente interne” C

D 605 „Chelt privind energia si apa” C

D 607 „Cheltuieli privind marfurile”        C

D 612 „Chelt cu redeventele,locatiile si chiriile” C

D625 „Chelt cu deplasari,detasari si transferuri” C

D 626 „Chelt postale si taxe de telecomunicatii” C

D 627 „Chelt cu serviciile bancare si asimilate” C

D 628 „Alte chelt cu servicii prestate de terti” C

D 635 „Chelt cu alte impozite,taxe si vars. asim.”                                       C

D641 „Chelt cu remuneratiile personalului” C

D 6451 „Chelt privind contrib unitatii la asig soc” C

D6452 „Chelt privind contrib unitatii pt ajutor somaj”   C

D6453 „Chelt privind contrib unitatii la fd sanatate” C

D6581 „Despagubiri,amenzi si penalitati”   C

D 667 „Chelt privind sconturile acordate”     C

D 6811 „Chelt de expl privind amortizarea imobilizarilor”                                        C

D 707 „Venituri din vanzarea marfurilor” C

BIBLIOGRAFIE:

N. Feleaga,

I.Ionascu …………. „Tratat de contabilitate financiara”, vol. I-II,

o  Editura Economica, 1998

Ministerul Finantelor ……Sistemul contabil al alegerilor economici,

Editura Economica, 1994

*** …………..Legea contabilitatii nr. 82/1991, republicata in M.O.

nr.27.12.1991

***…………..Ordinul ministrului finantelor nr. 2388/1995 pentru aprobarea normelor privind organizarea si efectuarea inventarierii

***………….Ordinul nr. 94/2001 al ministrului finantelor publicate pentru aprobarea reglementarilor contabile armonizate cu Directia a IV-a a Comunitatii Economice Europene si cu Standardele Internationale de Contabilitate, publicat in Monitorul Oficial nr. 85/20.02.2001

***…………Ordinul ministrului finantelor nr. 425/1998 pentru aprobarea Normelor Metodologice de intocmire si utilizare a formularelor tipizate comune pe economie, care nu au regim special privind activitatea financiara si contabila prcum si modelele acestora

*** …………Legea nr. 414/2002 privind impozitul pe profit, in M.O.

nr.456/27.06.2002