Proiect s.c. „andoser” s.a. baza de studiu privind elaborarea si analiza bilantului contabil

S.C. „ANDOSER” S.A. BAZA DE STUDIU PRIVIND ELABORAREA SI ANALIZA BILANTULUI CONTABIL

1. Istoric, obiect de activitate, forma juridica

Denumirea: S.C.”ANDOSER”S.A. Arad;

Forma juridica: S.C.”ANDOSER”S.A. este persoana juridica romana, avand forma juridica de societate pe actiuni;

Durata societatii: Durata societatii este nelimitata, cu incepere de la 

data inregistrarii la Camera de Industrie si Comert – 3.01.1991;

Capitalul social: Este impartit in actiuni nominative si este

detinut in procent majoritar de statul roman.

Capitalul social al S.C.”ANDOSER”S.A. inregistrat la Oficiul Registrului Comertului si publicat in Monitorul Oficial este de 219.90375 lei.

Capitalul social initial este in intregime subscris de statul roman, in calitatea sa de actionar unic si varsat in intregime la data constituirii societatii.

Obiectul de activitate al societatii este:

producerea si comercializarea de locomotive, motoare Diesel, compresoare, utilaje complexe, piese turnate si forjate;

promovarea si punerea in aplicare a initiativelor de interes national in domeniul fabricatiei de locomotive si motoare Diesel;

prestari servicii, asistenta tehnica;

efectuarea operatiunilor de comert exterior;

desfasoara activitati cu caracter social, cultural;

comercializarea de bunuri de larg consum in favoarea salariatilor.

Performantele intreprinderii

Pentru descrierea evolutiei activitatii unei firme se recomanda utilizarea unui sistem de indicatori valorici, care fiecare, prin continut si mod de determminare, avand o putere informationala, caracterizeaza anumite aspecte ale activitatii unei firme.

Cifra de afaceri reprezinta un indicator esential pentru precizarea locului societatii comerciale in sectorul de activitate, a pozitiei acesteia pe piata, a capacitatii de a lansa si dezvolta activitatii profitabile.

Analiza dinamicii si structurii cifrei de afaceri sesizeaza cauzele care au determinat evolutia acestui indicator si modificarile structurale, in vederea stabilirii masurilor corespunzatoare pentru reglarea activitatii.

Pe baza datelor din contul de profit si pierdere se constata ca fata de perioada precedenta veniturile din exploatare-totale au inregistrat cresteri substantiale (112 %), ceea ce va influienta pozitiv cifra de afaceri. Grafic evolutia cifri de afaceri este prezentata in figura 1:

Fig. 1. Evolutia cifrei de afaceri

Concluzia finala este aceea ca evolutia cifrei de afaceri se inscrie pe o linie ascendenta, intreprinderea dispunand de un potential care-I permite sa-si consolideze pozitia pe piata.

3. Modul de organizare a contabilitatii

La S.C.”ANDOSER”S.A. contabilitatea este organizata intr-un compartiment distinct- Departamentul financiar-contabil- condus de catre un contabil sef care raspunde pentru modul de organizare si tinere a contabilitatii impreuna cu persoanele din subordine si pentru organizarea controlului preventiv si a celui operativ curent asupra operatiilor patrimoniale.

S.C.“ANDOSER” S.A. a optat pentru forma de contabilitate “pe jurnale” din nevoia de a raspunde la volumul mare de operatii financiare.

Aceasta asigura inregistrarea operatiilor economice in mod cronologic si sistematic, direct din documentele primare si cetralizatoare in jurnal, care constituie instrumentul de lucru de baza in aceasta forma de inregistrare contabila.

3.1. Registre contabile utilizate

Principalele registre ce se folosesc in contabilitatea S.C.“ANDOSER” S.A. sunt:

a) Registrul jurnal - care se intocmeste obligatoriu. In acest jurnal se opereaza zilnic toate operatiile economice in ordinea efectuarii lor. Se completeaza coloanele acestuia referitor la:

- ziua inregistrarii (data)

- documentul (fel, numar, data)

- explicatie

- conturi corespondente debitor/creditor

- sume

Acest registru se numeroteaza si se snuruieste.

b) Registrul inventar - document contabil obligatoriu de inregistrare anuala si de 939d33j grupare a rezultatelor inventarierii patrimoniului. Unitatea il intocmeste la sfirsitul anului pe baza datelor cuprinse in listele de inventariere a elementelor patrimoniale, prin gruparea acestora pe conturi sau grupe de conturi. Ca si Registrul - Jurnal are regim de inregistrare la organele fiscale.

d) Cartea mare - se intocmeste la sfirsitul lunii, prin preluarea datelor din fisele conturilor cu defalcarea pe conturi corespondente. Acest registru se foloseste la intocmirea balantei de verificare.

3.Contabilitatea imobilizarilor

Este tinuta pe urmatoarele categorii;

- imobilizari necorporale (cheltuieli de constituire si publicitate);

- imobilizari corporale:

a)     mijloace fixe;

b)     imobilizari corporale in curs;

a)     Mijloacele fixe (cont 212) au un sold debitor de 196.501.255 lei la 31.107.

Prin decizia nr.21/15.09.07 conducerea S.C.”ANDOSER”S.A. a dispus inventarierea imobilizarilor corporale din dotare. In urma inventarierilor faptice si scriptice s-a constatat un plus de inventar in valoare de 20.390.317 lei si o amortizare de 11.327.952 lei care au fost inregistrate cu N.C. nr. 196/31.107.

Nu s-au constatat minusuri de inventar.

b)     Imobilizari corporale in curs. Contul 231”Imobilizari

corporale in curs de executie” are un sold debitor de 5162918 lei si se compune din:

utilaje si instalatii:2956285 lei;

constructii montaj:2002327 lei;

proiectare:204306 lei.

3.3. Contabilitatea stocurilor si a productiei in curs de executie

Evidenta conabila a materiilor si materialelor este tinuta cu ajutorul tehnicii de calcul, iar lunar se face confruntarea sub aspect cantitativ intre evidenta contabila si cea operativa. Pe parcursul anului s-au facut controale si inventarieri a caror plusuri au fost inregistrate in evidenta (007 lei). Inventarierea a fost organizata pe baza Deciziei 6/6.02007, rezultatele fiind inregistrate in Registrul de inventar.

In privinta conturilor de materiale, produse finite,produse in curs de executie, soldurile din balanta concorda cu cele din bilant.

Raportul de gestiune intocmit de S.C.’ANDOSER’S.A. oglindeste in amanunt situatia stocurilor fara miscare, a produselor finite in stoc care sunt de valori importante si asupra carora trebuie intreprinse masuri de diminuare sau lichidare.

Efectul negativ al inflatiei este inlaturat prin actualizarea stocurilor cu ajutorul indicilor generali ai preturilor.

3.4. Contabilitatea tertilor

Contul 401 “Furnizori” are un sold creditor de 3560.061 lei. Din acest total – 28.530.531 lei sunt furnizori restanti cu urmatoarea vechime:

20.959.446 lei.…peste 30 zile;

6.125.778 lei.…peste 90 zile;

1.445.307 lei.…peste 1 an.

“Furnizori din imobilizari”- 404 – are sold creditor de 431.157 lei format din obligatii de plata catre furnizorii din imobilizari corporale si necorporale.

Contul 408 “Furnizori facturi nesosite” are un sold de 730.585 lei, inregistrand o crestere de 1.097.728 lei

Contul 409 “Furnizori debitori’ are sold de 11.317.917 lei inregistrand o crestere de 7.26167 lei fata de inceputul anului.

Contul 411 “Clienti” prezinta urmatoarea situatie:

Sold 26.691.760 lei din care:

7.404.750 lei….mai vechi de 30 zile;

3.889.939 lei….mai vechi de 60 zile;

1.094.065 lei….mai vechi de 90 zile;

3.865.682 lei….mai vechi de 1 an.

Contul 416 “Clienti incerti” are un sold de 354.428 lei.

Contul 419 “Clienti creditori” prezinta un sold conform balantei de verificare la 31.107 de 20.285.709 lei.

Obligatii de plata – in anul 2007, S.C.”ANDOSER”S.A. are urmatoarea situatie de plata fata de stat:

Datorat Restante

Bugetul de stat 31.359.038 3.526.901

Bugete locale 1.574.038 10.621

Bugetul fond special 3.039.518 491.840

CAS 26.861.884 919.101

Altele 3.390.625 1.321.805

66.280.001 6.270.268

Contul 473 “Decontari din operatii in curs de lamurire are un sold de 715.116 lei, in crestere fata de inceputul anului cu 245.877 lei, impunandu-se din partea S.C.”ANDOSER”S.A. masuri de clarificare cat mai urgente.

3.5. Contabilitatea trezoreriei

In anul 2007 societatea s-a confuntat cu o lichiditate financiara cronica – datorita in principal datoriilor pe termen scurt si blocajului financiar. Soldurile de trezorerie corespund cu extrasele bancare si cu registrele contabile.

3.6. Contabilitatea de venituri, cheltuieli si rezultate

Veniturile si cheltuielile perioadei raportate sunt contabilizate si reflectate in bilantul contabil si anexele aceuia. Din acestea, rezulta ca in cursul anului 2007 s-au realizat venituri de 261.149.285 lei, provenind din:

exploatare 248.855.619 lei;

operatii financiaree 6.856.732 lei;

operatii exceptionale 5.436.934 lei.

Grafic aceasta situatie poate fi redata astfel (fig 2):

Fig Ponderea celor trei categorii de venituri in total venituri

Comparativ cu veniturile programate prin B.V.C. de 283.483.000 lei, rezulta o realizare de 92,12 % a acestora in anul 2007 (fig 3.).

Fig 3. Gradul de realizare a veniturilor

Situatia cheltuielilor inregistrate, aferente veniturilor pe anul 2007 se prezinta astfel:

- total cheltuieli 258.159.858 lei provenind din:

- exploatare 24091.067 lei;

- operatii financiare 11.22917 lei;

- operatii exceptionale 4.845.874 lei.

Urmatorul grafic (fig 4) evidentiaza ponderea acestor cheltuieli in total cheltuieli:

Fig 4. Ponderea celor trei categorii de cheltuieli in total

Fata de programul pe anul 2007 de 264.646.000 lei s-a inregistrat o nerealizare a cheltuielilor cu 4.26 % (fig 5).

Fig 5. Gradul de realizare a cheltuielilor

Prin compararea totalului veniturilor realizate cu totalul cheltuielilor efectuate, rezulta un profit brut de 989.427 lei.

Profitul realizat provine din:

- exploatare 6.764.522 lei;

- operatii financiare -4.366.185 lei;

- operatii exceptionale 591.060 lei.

Rezultatul negativ inregistrat in activitatea financiara este consecinta directa a ratei mari a dobanzilor practicate de banci asupra creditelor angajate, precum si a diferentelor de curs valutar.

Din profitul brut se scade impozitul pe profit (38 %) rezultand profit net de:  989.427 –

1.818.803

4. Elaborarea bilantului contabil la S.C. „ANDOSER” S.A. la sfarsitul anului 2007

4.1 Lucrari preliminare intocmirii bilantului contabil

Intocmirea bilantului cu intreaga suita de documente de sintezaa reprezinta un proces complex de agragare a datelor in vederea construirii indicatorilor economico-financiari privind situatia patrimoniului si rezultatele obtinute.

Derularea acestui proces se concretizeaza intr-o suita de lucrari, dintre care unele cu caracter preliminar, iar altele referitoare la redactarea sau completarea proprizisa a bilantului.

Lucrarile preliminare sunt denumite lucrari contabile de inchidere a exercitiului, fiind structurate astfel:

1. Stabilirea balantei conturilor inainte de inventariere.;

Inventarierea generala a patrimoniului.;

3. Contabilitate operatiilor de regularizare privind:

a) Diferentele la inventar;

b) Amortizarile;

c) Provizioanele pentru deprecieri;

d) Provizioanele pentru riscuri si cheltuieli;

e) Diferente de conversie si de curs valutar;

f) Delimitarea in timp a veniturilor si cheltuielilor.

4. Stabilirea balantei conturilor dupa inventariere;

5. Determinarea rezultatului exercitiului;

6. Distribuirea profitului sau finantarea pierderii;

7. Redactarea bilantului contabil.

Balanta de verificare inainte de inventarierea patrimoniului se intocmeste pentru centralizare si controlul exactitatii datelor inregistrate in conturi.

Controlul datelor inregistrate in conturi a evidentiat daca s-au intocmit documente justificative pentru toate operatiile economice si s-au inregistrat in contabilitate toate documentele primare si centralizatoare (control realizat prin punctare) referitoare la operatiile economice ale intreprinderii care au avut loc in perioada pentru care se intocmeste bilantul.

Aspecte depistate cu ocazia acestor verificari:

- au fost inregistrate toate facturile de intrare si iesire in conturile de terti;

- au fost inregistrate toate operatiile de intrari si iesiri de mijloace fixe pentru care exista documente pimare si nu exista operatii pentru care nu au fost intocmite documente primare.

- amortizarea mijloacelor fixe s-a inregistrat pe categorii de mijloace fixe in functie de gradul de utilizare;

- balanta costurilor inainte de inventariere poate fi abordata ca un inventar contabil;

Relatiile de control proprii balantei, sunt cele dintre debitul si creditul conturilor, inregistrarea cronologica si sistematica, inregistrarea sintetica si analitica.

Dintre acestea, cea care ofera informatia de control privind inregistrarea in conturi a tuturor documentelor justificative, este aceea ca totalul rulajului debitor sau creditor din balanta trebuie sa fie egal cu totalul rulajului calculat in registrul jurnal general.

4.2 Inventarierea generala a patrimoniului

Aceasta reprezinta lucrarea preliminara prin care se stabileste situatia reala a patrimoniului. Reala - in sensul de constatare a mari faptice a elementelor patrimoniale si evaluarea lor la nivelul valorii actuale.Relatia proprie inventarului prin care se determina situatia reala a patrimoniului la un moment dat este data de formula:

SITUATIA NETA ACTIVUL DATORII

NETA = INVENTARIAT _ INVENTARIATE

A PATRIMONIULUI LA VALOAREA LA VALOAREA

ACTUALA ACTUALA

Pregatirea inventarierii.

Scopul principal al inventarierii il constituie stabilirea situatiei reale a patrimoniului S.C.”ANDOSER”S.A. avind in vedere toate elementele patrimoniale, precum si bunurile obtinute cu orice titlu, apartinind altor persoane fizice sau juridice.

Prin inventariere se constata existenta fizica a tuturor elementelor patrimoniale de activ si de pasiv, din punct de vedere cantitativ si valoric sau numai valoric (in cazul gestiunilor cu evidenta global valorica) in cadrul unitatii.

Pregatirea inventarierii cuprinde o serie de masuri premergatoare inventarierii propriu zise care au menirea de a asigura reusita deplina, potrivit legii, a inventarierii ce urmeaza a se efectua. Unele din aceste masuri sunt de natura organizatorica si se refera la: stabilirea obiectivului inventarierii si sferei de cuprindere; numirea prin dispozitie scrisa a conducatorului unitatii, la propunerea conducatorului compartimentului financiar si a comisiei de inventariere. In decizia de numire a comisiei de inventariere se arata obligatoriu:

- componenta; responsabilul comisiei, modul de organizare a inventarierii (pe fabrici, sectii, subunitati, depozite), data de incepere a operatiilor.

- instruirea, supravegherea si controlul modului de efectuare a operatiilor de inventariere de catre conducatorul compartimentului financiar-contabil.

- sortarea si gruparea bunurilor supuse inventarierii , separarea valorilor materiale in stare buna de cele degradate, a celor proprii de cele primite in custodie sau spre prelucrare.

- verificarea metodologica a instrumentelor si aparatelor de masurat si cantarit ce vor fi folosite in cursul inventarierii.

Atributii ale comisiei centrale de inventariere in cadrul S.C.”ANDOSER”S.A.

- Coordoneaza si centralizeaza activitatile subcomisiilor de inventariere.

- Arbitreaza eventualele diferente intre subcomisiile de inventariere si persoanele gestionare pe linie de acordare de perisabilitati , compensari de plusuri si minusuri in conditiile indeplinirii cumulative a urmatoarelor: plusurile si minusurile numai la sorturile aceleiasi grupe de produse, plusurile si minusurile sa fie produse in gestiune de catre aceileasi persoane responsabile, lipsa si plusul sa se produca in aceeasi perioada gestionara, egalitatea cantitativa intre plusuri si minusuri se obtine prin eliminarea din calcul a cantitatilor ce depasesc egalitatea, diferentele valorice se stabilesc intre totalul valorii sorturilor constatate in plus si totalul valorii constatate in minus din cadrul aceleasi compensari fara a se diminua valoric patrimoniul societatii.

- Aproba propunerile subcomisiilor de inventariere de recuperare a minusurilor constatate in conditiile legii.

Printre masurile premergatoare de natura contabila se inscriu: intocmirea de documente justificarive pentru toate operatiile economice si inregistrarea lor in contabilitate, stabilirea soldului scriptic a tuturor gestiunilor de valori materiale.

Efectuarea inventarierii.

Organizarea si efectuarea inventarierii patrimoniului S.C.”ANDOSER” S.A. pe anul 2007 s-a efectuat conform prevederilor Legii Contabilitatii nr. 82/1991, al Regulamentului de Aplicare a Legii Contabilitatii precum si a Ordinului Ministrului de Stat, pentru aprobarea normelor privind organizarea si efectuarea inventarierii patrimoniului.

Inventarierea patrimoniului a avut ca scop principal stabilirea situatiei reale a patrimoniului, a situatiei financiare si a rezultatelor obtinute.

Avand in vedere specificul activitatii S.C.”ANDOSER”S.A. inventarierea anuala a fost organizata in doua etape, asigurandu-se valorificarea si cuprinderea rezultatelor inventarierii in bilantul contabil pe anul 2007.

In prima etapa, in baza Deciziei nr. 6/6.02007 a fost efectuata inventarierea gestiunilor de materii prime, materiale, obiecte de inventar in depozit, marfuri in depozit, actiune complexa si de volum care s-a efectuat in perioada februarie-august 2007

In etapa a doua in baza Deciziei nr. 27/15.09.2007 a fost efectuata inventarierea elementelor corporale si necorporale ale patrimoniului, respectiv mijloace fixe, obiecte de inventar in folosinta, investitii in curs de executie, planul tehnic, produse finite, productie in curs de executie.

Aceasta actiune complexa si de volum a fost efectuata de catre Comisiile de inventariere Operative numite de catre conducerea fabricilor, coordonate de catre Comisiile Centrale de Inventariere numite prin deciziile mentionate mai sus.

In urma actiunii de inventariere s-au constatat plusuri de mijloace fixe 20.390 lei, iar la celelalte elemente patrimoniale conform procesului verbal de inventariere nu s-au constatat diferente si nici probleme deosebite.

In baza proceselor verbale de inventariere, rezultatele inventarierii patrimoniale pe anul 2007 au fost consemnate in Registrul Inventar, prin inregistrarea tuturor elementelor de activ si pasiv, inventariate potrivit legislatiei mentionate si grupate dupa natura lor conform posturilor din bilontul contabil.

Nu se poate concepe un bilant, adica nu se poate determina patrimoniul, situatia financiara si rezultatele unei intreprinderi la un anumit moment in si pe o anumita perioada de timp, fara sa se alcatuieasca in prealabil inventarul. Numai printr-un bilant alcatuit pe baze reale intreprinzatorul se poate orienta si mentine intr-o economie (de piata) insotita de variatia preturilor si puterii de cumparare a banilor.

4.3 Intocmirea balantei si incheierea exercitiului financiar

Dupa inregistrarea in conturi a sumelor corespunzatoare pentru operatiunile de regularizare,se intocmeste balanta conturilor dupa inventariere, document pe baza caruia se intocmeste bilantul contabil.

4.3.1. Determinarea rezultatului cu ajutorul contului de profit si pierdere

Pe langa determinarea lunara, globala a rezultatului se impune si o reflectare centralizata pe un exercitiu financiar anuala acestuia.

Bilantul reflecta rezultatul intreprinderii (soldul contului 121), dar nu ofera cunoasterea operatiilor care au permis, au condus la constituirea lui.

Pentru a obtine aceste informatii contabilitatea utilizeaza contul de

profit pierdere care recapituleaza operatiile ce au influentat rezultatul final.

Rezultatul exercitiului este constituit din:

- Operatii provenind din activitatea normala a intreprinderii;

- Operatii exceptionale care nu intra direct in cadrul activitatii normale.

Contul de profit si pierdere este un tablou al veniturilor si cheltuielilor unei perioade avand ca sold rezultatul net. Acesta este determinat in cascada pe urmatoarele nivele: rezultatul curent (alcatuit din rezultatul din exploatare si rezultatul financiar); rezultatul exceptional si impozitul pe profit.

Veniturile si cheltuielile clasificate dupa natura sunt prezentate sub forma de lista cu date comparative pentru exercitiul incheiat si cel precedent.

Intocmirea contului de profit si pierdere se realizeaza plecand de la soldurile claselor 6 si 7 din ultima balanta de verificare sintetica.

Ordinea posturilor contului de profit si perdere nu coincide cu cea a simbolurilor din Planul de conturi. Acestea sunt regrupate in rubrici semnificative: venituri din exploatare, cheltuieli pentru exploatare, rezultatul din exploatare, etc.

Contul de profit si pierdere ca si bilantul se poate intocmi intr-o forma dezvoltata sau simplificata, in functie de marimea intreprinderii.

Determinarea rezultatului net este prezentata in relatiile:

REZULTAT NET = REZULTAT BRUT - IMPOZIT PE PROFIT

1170624 = 2989427 - 1818803

unde

REZULTATUL BRUT = REZ. CURENT + REZ. EXCEPTIONAL

2989427 = 2398367 + 591060

si

REZ. CURENT = REZ. DIN EXPLOATARE + REZ. FINANCIAR

2398367 = 6764552 + (-4366185)

4.3. Repartizarea profitului

Profitul brut este de 989.427 lei.

Conform Declaratiei pentru impoxitul pe profit intocmita in baza legislatiei in vigoare, impozitul pe profit datorat pe anul 2007 insumeaza 1.818.803 lei, ramanand astfel un profit net in suma de 1.170.624, care a fost repartizat, conform prevederilor legale astfel:

-rezerve legale 5% - 149471 lei;

-fond de dezvoltare 50% - 510517 lei;

-fond stimulare 10% - 102115 lei;

-cota manager 10% - 102115 lei;

-dividende totale 30% - 306346 lei din care:

-impozit dividende 10%- 30635 lei;

-dividende de plata – 275711 lei.

4.4 Redactarea si certificarea bilantului contabil

Bilantul contabil propriu-zis poate fi prezentat ca un tablou, care cuprinde in forma sintetizata si in expresie valorica, mijloacele economice patrimoniale, sursele de constituire ale acestora, precum si rezultatele financiare ale activitatii unui agent economic la un moment dat

Dat fiind ca in bilant se prezinta aceleasi elemente ale capitalului, pe de o parte sub aspectul componentei - activ-, iar pe de alta parte sub aspectul provenientei -pasiv- rezulta ca obligatoriu, suma totala a activului trebuie sa fie agala cu suma pasivului.

Bilantul, cu cele doua parti egale intre ele, -activul si pasivul- este un model economic ideal, care se completeaza pe baza de reguli precise, ce se pot observa din insasi tehnica de completare.

Prima constatare, ce se desprinde din carcetarea schemei se bilant, se refera la caracterul sau atotcuprinzator patrimonial si total cunoscut, in grupe diferite de detaliere conform unui scop informational prestabilit.

In acest fel, patrimoniu este sistematizat dupa componanta si participarea sa la procesul economic, inclusiv obligatiile corespunzatoare, totul finalizat in rezultatele economice ale activitatii deafasurate si concretizate, in final, in profit sau pierdere.

Alta constatare se refera la modul de evaluare a mijloacelor, resurselor prezentate prin bilant la costul efectiv al acestora. Potivit acestui principiu, indiferent de valorile la care sunt inregistrate mijloacele patrimoniale in evidenta curenta, ele trebuie sa fie reflectate in diferite posturi ale bilantului numai daca sistemul de contabilitate este corect si judicios organizat.

Aceasta cerinta presupune ca, atunci cand derularea operationala a proceselor sau tehnicilor de inregistrare impun ca evidenta mijloacelor patrimoniale sa se tina la alte preturi, diferentele sa se evidentieze separat.

In final, constatam ca fiecariu post din bilant ii corespunde un cont din contabilitatea curenta, astfel ca majoritatea soldurilor debitoare sau creditoare ale conturilor, se trec in bilant preluate direct din conturi. Dar, respectarea regulilor de reflectare patrimoniala prin bilant, impune si o serie de prelucrari ale soldurilor si conturilor, de genul cumularilor, defalcarilor, translocarilor, etc.

Cerintele evaluarii mijloacelor si surselor, ca si caracterul foarte omogen al diverselor categorii de mijloace sau surse, atrag dupa sine cumularea aritmetica a soldului mai multor conturi. In acest proces se produc si translocari de conturi in sensul ca, desi ele ar trebui trecute dupa sold in pasivul bilantului, se trec la activ, reflectand prin scadere un anume post de baza. Mentinand relatia “activ = pasiv”, care constituie o regula a egalitatii, un post poate fi trecut din stanga in dreapta si invers a egalitatii, dar schimbandu-i semnul algebric.

Exista si cazuri, cand este necesar ca soldul unor conturi sintetice sa se defalce pe conturi analitice corespunzatoare lor, fapt pentru care, deseori, se apeleaza nu numai la conturile sintetice din balanta, ci si la evidenta analitica, prin aceasta imbogatindu-se capacitatea de informare a bilantului.

Intocmirea corecta a bilantului, respectindu-se toate principiile metodologice impuse de cerintele practice si regulile generale de organizare financiar-contabila, fac din acest document o bogata sursa de informatii pentru analiza si controlul situatiei economice generale a regiei sau societatii comerciale pentru verificarea respectarii legislatiei fiscale si bugetare, dar si pentru fundamentarea hotararilor adunarii generale sau consiliului de administratie, cu privire la orientarea productiei, a activitatii comerciale, a relatiilor financiare, etc., ca premise ale ridicarii competitivitatii si cresterii continue a profitului.

In cursul anului 2007, comisia de cenzori a S.C “ANDOSER”S.A. si-a desfasurat activitatea conform prevederilor legii nr. 31/1990, respectind prevederile Statutului societatii, referitoare la atributiile ce-i revin.

Constatarile rezultate in urma verificarilor si analizelor efectuate, au fost aduse la cunostinta Consiliului de Admnistratie.

In efectuarea verificarii s-a tinut seama de prevederile cuprinse in Precizarile privind Masurile Referitoare la Intocmirea Bilantului Contabil pentru anul 2006 nr. 1415120/05.007, a Deciziei M.F nr. 2/14.03.2007 si N.M M.F si C.N.S/18845/1224/2007.

In conformitate cu prevederile Legii contab. 82/91, comisia de cenzori a verificat bilantul contabil, contul de profit si pierderi si analiticile sale, constatind ca au avut la baza balanta de verificare a conturilor sintetice si analitice intocmite la 31.12007 si documentele contate si inregistrate sistematic si cronologic.

Posturile inscrise in bilant, corespund cu datele inregistrate in contabilitate si sunt puse de acord cu situatia reala a elementelor patrimoniale.

Comisia de cenzori, conform obligatiilor stabilite de Legea 31/90, a efectuat periodic si sistematic controlul gestiunii “Casierie”, neconstatind diferente intre soldul faptic si scriptic.

Fata de cele prezentate mai sus, comisia de cenzori, in urma verificarilor efectuate, certifica bilantul contabil si contul de profit si pierderi si propune A.G.A aprobarea bilantului contabil.

Bilantul contabil a fost intocmit conform reglementarilor legale in vigoare, operatiunilor economico-financiare au fost consemnate in documente legale si contabilizate corect si la zi.

Preturile inscrise in bilantul contabil corespund cu cele inregistrate in contabilitate si sunt puse de acord cu situatia reala a elementelor patrimoniale.

5. Analiza performantelor intreprinderii pe baza indicatorilor bilantieri

5.1. Analiza situatiei generale a patrimoniului pe baza structurii activului si pasivului bilantului intreprinderii

Analiza structurii patrimoniale are ca obiectiv dinamica acestuia precum si raporturile dintre diferitele elemente patrimoniale si schimbarile intervenite in situatia mijloacelor si surselor, determinate de activitatea desfasurata in cursul exercitiului 2007.

Potrivit bilantului contabil la 31.12007 situatia patrimoniului S.C.”ANDOSER”S.A. se prezinta astfel (tabelul 1.).

Pe baza acestor date, se formuleaza concluzii referitoare la pozitia particulara a firmei in raport de situatia generala a ramurei din care face parte, si a concurentei.

Analizand datele de mai sus trebuie subliniat in primul rand faptul ca s-a inregistrat o crestere a activului cu 32,7 %, ceea ce in principiu constituie un rezultat pozitiv, acesta marcand si dezvoltarea activitatii intreprinderii.

In ceea ce priveste pasivul, ca fenomen pozitiv, poate fi marcata sporirea capitalului propriu.Dar in contrapondere se inregistreaza o majorare a datoriilor totale.

Tabelul 1.

Fig 6 Evolutia activelor, a capitalului si a datoriilor fata de anul precedent

5. Analiza patrimoniului net (propriu) si a resurselor de finatare

Patrimoniul net reprezinta averea S.C.”ANDOSER”S.A. la 31.12007, iar analiza lui presupune determinarea acestuia pe baza de bilant si explicarea modificarilor intervenite prin prisma elementelor componente potrivit datelor din tabelul urmator (tabelul ):

Tabelul

Redam in graficul 6. evolutia patrimoniului net in anul 2007 fata de anul 2006.

Fig 6. Evolutia patrimoniului net

Rezulta o crestere a patrimoniului net cu 25,2 %, determinat in principal de majorarea elementelor de activ. In ceea ce priveste modul de finantare al patrimoniului net, acesta se prezinta astfel (tabelul 3.):

Tabelul 3.

5.3. Structura patrimoniului pentru calculul fondului de rulment la 31.12007 si stabilirea echilibrului financiar

Nevoile de finantare sunt antrenate de cicluri de exploatare sau “utilizarile ciclice” corespunzand avansurilor de fonduri pe care intreprinderea este constransa sa le efectueze pentru a-si constitui stocurile.

NFR = Utilizari ciclice - Resurse ciclice

Componentele nevoii de fond de rulment (NFR) sunt legate de

activitatea curenta si mai ales de activitatea de exploatare.

Structura patrimoniului pentru aceasta analiza este prezentata in tabelul 4.

Tabelul 4

Grafic aceasta structura este prezetata astfel (fig 7 si fig 8):

Fig 7. Structura activului

Fig 8. Structura pasivului

Indicatorii folositi in aceasta analiza sunt prezentati in tabelul 4.:

Tabelul 4.

Fondul de rulment reprezinta partea din capitalul permanent destinata si utilizata pentru finantarea activitatii curente de exploatare.

Nevoia de fond de rulment este un element de activ si reprezinta activele circulante care trebuie sa fie finantate din fondul de rulment.

Trezoreria neta este partea din fondul de rulment care depaseste nevoia de fond de rulment.

6. Analiza situatiei financiare

Mentinerea echilibrului echonomico-financiar, care atesta starea de sanatate a firmei este conditionata de corelatia dintre factorii de succes si cei care conduc spre faliment (insolvabilitate). El constituie o premisa dar si o consecinta a desfasurarii normale a activitatii firmei, in conformitate cu obiectivul sau.

Pentru exprimarea multiplelor corelatii implicate de echilibrul economico-financiar, literatura de specialitate ofera mai multi indicatori.

In practica se folosesc cu precadere urmatorii indicatori:

a) Indicatori de diagnostic financiar (tabelul 5.):

Tabelul 5.

Desi rata lichiditatii generale este buna situandu-se la un nivel de 3,0 % datorita volumului mare al activelor circulante, iar rata lichiditatii relative de 1,2 % este si ea buna, influentata de inregistrarea unor reduceri aproximativ egale la creante si datorii pe termen scurt, rata lichiditatii imediate, pe fondul blocajului financiar existent inca, se situeaza la un nivel total nesatisfacator, respectiv 0,23 %, indicand un volum redus al disponibilitatilor in conturile de trezorerie, care au si generat, de altfel, datoriile cu care se inregistreaza S.C.”ANDOSER”S.A. la finele anului 2007, situatie reflectata si in valorile inregistrate de rata datoriilor.

Rata solvabilitatii se mentine la cote satisfacatoare, capitalul propriu mentinandu-se in proportie de ¾ din total pasiv.

Rata profitului inregistreaza un nivel de 1,4 % - nesatisfacatoare, cauzata in principal de impactul negativ al includerii amortizarii integrale in costurile de exploatare.

b) Indicatori sintetici economico-financiari (tabelul 6.):

Tabelul 6.

Rata rentabilitatii economice de 1,9 % masoara eficienta activului economic. Pentru obtinerea cifrei de afaceri de 215.739.581 lei, societatea a dispus de mobilizarea unui activ de 351.270.259 lei obtinand un excedent de exploatare de 6.764.552 lei.

Rata rentabilitatii financiare de 0,5 % este satisfacatoare, caracteristica industriei constructoare de masini, unde in general rata profitului este de cca. 5,0 %, iar capitalul social in urma reevaluarilor se situeaza la cote ridicate. Rata poate fi imbunatatita atat prin cresterea acumularilor (cresterea productiei si a vanzarilor in special la export) cat si prin cresterea rotatiei capitalului economic si a cifrei de afaceri, prin reducerea nivelului stocurilor si prin practicarea unor politici de investitii stricte.

Solvabilitatea financiara inregistreaza 64,7 %, imbunatatita fata de nivelul programat, situandu-se in limite satisfacatoare pe fondul general in care a evoluat activitatea in anul 2007.

Perioada de recuperare a creantelor de 45,7 zile, se situeaza sub 90 zile, scadenta specifica industriei constructoare de masini, si este inferioara duratei de rambursare a datoriilor exigibile (70,8 zile). Aceste doua rate trebuie privite in stransa concordanta cu ratele de apreciere a creditului clienti-furnizori. Durata de incasare a clientilor este de 46,3 zile, iar durata de achitare a furnizorilor este de 59,7 zile. Aceasta asigura atragerea unor surse, fara dobanda, deoarece s-au diminuat creditele acordate clientilor, dar s-a prelungit cu 13,4 zile achitarea obligatiilor catre furnizori.

Rotatia stocurilor de 2,9 rotatii, imbunatatita fata de anul precedent (2,5 rotatii), dar situata sub nivelul programat – este satisfacatoare, fiind determinata de mentinerea unui stoc de produse finite – factor negativ – dar si de nivelul stocului de productie neterminata care se situeaza si el la cote ridicate dar din motive obiective. Ciclurile de fabricatie medii caracteristice fabricatiei socieetatii, tind in continuare prin structura sortimentala sa creasca datorita cresterii produselor cu grad mare de complexitate.

Pe baza celor trei documente de sinteza: bilant, cont de profit si pierdere si anexa, se obtine o serie de informatii si de situatii necesare luarii deciziilor.Bilantul are un caracter static. El face comparatie la un moment dat intre utilizari si resurse; se pot face comparatii intre bilanturi succesive (comparatii momentane).

O metoda de analiza - o reprezinta raporturile inre doi termeni ai bilantului, raporturi care dau nastere indicatorilor economico-finaciari.

Se pot calcula si studia raporturi financiare intre posturi sau grupe de posturi semnificative de activ, pasiv sau ale contului de rezultate.

Este vorba despre un raport static - atunci cand termenii raportului sunt douaa stocuri si raport dinamic cand termenii sunt un stoc si un flux (post din contul de profit si pierdere).

Calculul si aprecierea situatiei de fapt a unei intreprinderi prin intermediul indicatorilor obtinuti cu ajutorul datelor bilantului este o metoda folosita des in tarile cu economie liberala.

Tehnica indicatorilor constituie un instrument de decizie financiara cu anumite conditii:

- sa se dispuna de mai multe bilanturi si conturi de rezultate care sa ofere posibilitatea de a contura tendinta de evolutie a indicatorilor;

- sa se stabileasca o baza de referinta semnificativa ceea ce presupune precizarea domeniului de activitatea si a dimensiunii organismelor de urmeaza a se compara.

CAPITOLUL III

REMARCAREA VALENTELOR DE INFORMARE ALE LUCRARILOR DE SINTEZA IN CONTEXTUL UTILIZARII TEHNICII MODERNE DE CALCUL

3.1. Particularitati ale utilizarii tehnicii de calcul in lucrarile contabile

Dupa cum este cunoscut, contabilitatea reprezinta o componenta insemnata in sistemul informational al unitatilor economice. Prin maniera sa de prelucrare a datelor, contabilitatea ofera informatii exacte privind existenta si miscarea elementelor patrimoniale.

Acest deziderat este infaptuit prin intocmirea unor documente de sinteza ce prezinta intr-o maniera sintetica, fidela, clara si completa ansamblul aspecelor economico-financiare ale intreprinderii.

Suportul puterii de informare al lucrarilor de sinteza este dat de cuprinderea in prelucrare a tuturor operatiunilor economico-financiare ce au loc in unitatile patrimoniale.

Ca o concluzie la cele relatate se poate aprecia ca forta de informare de care dispune situatiile financiare, datorita amplorii datelor cuprinse in prelucrare, a conceptiei si logicii de inregistrare, face din acestea o componenta de baza ce contribuie la desfasurarea in conditii optime a activitatii unitatii patrimoniale.

La toate cele mentionate se poate pune intrebarea, de ce nu intotdeauna sunt valorificate la maximum valentele de informare ale lucrailor de sinteza. Raspunsul este unul singur, si anume, volumul de munca.

In contextul prelucrarii manuale, multe dintre valentele de informare ale situatiilor financiare raman nevalorificate datorita faptului ca intarzierea in prelucrarea unui volum mare de date face ca informatiile obtinute sa depaseasca termenul optim, astfel ca eficienta lor este mica sau fara valoare decizionala.

Progresele remarcabile pe linia constructiei si programarii calculatoarelor electronice apar ca o solutie valoroasa in preocuparea valorificarii, in toata complexitatea lor, a valentelor de informare ale lucrarilor de sinteza

Progresele, in ceea ce priveste tehnica de calcul, sunt pe masura necesitatilor de prelucrare a datelor in conditii optime. Lucrul in retele de calculatoare, simplificarea activitatii de programare, apelarea la siatemele de gestiune a bazelor de date, asigurarea unui dialog firesc cu utilizatorul, sporirea puterii de validare a datelor sunt doar cateva dintre aspectele ce caracterizeaza tehnica de calcul. Si aici se poate adauga faptul ca prin modul de oferire a produselor informatice, prin cursurile aparute la un nivel accesibil de intelegere, a facut sa sporeasca iteresul pentru informatica, nu numai din partea celor ce se ocupa direct, ci si din partea utilizatorilor.

Din cele relatate se poate aprecia ca sunt create conditiile de apelare in mai mare masura la tehnica de calcul in prelucrarea datelor contabile, cu implicatii favorabile in bunul mers al activitatilor unitatilor economice.

In situatia in care sunt create conditiile pentru o mai buna utilizare a tehnicii de calcul, apare ca firasca intrebarea: care sunt aspectele esentiale de care sa se tina seama? Fara pretentia de a epuiza aceasta problema, sugeram unele aspecte pe care le apreciem ca importante.

Un aspect major, de la care pornesc si alte aspecte ce trebuie avute in vedere, este acela de a considera lucrarile contabile de sinteza ca o sursa puternica de informare, si nu ca o modalitate de a prelucra date in scopul urmaririi existentei si miscarii elementelor patrimoniale. Sigur, si aceste aspecte sunt importante, a limita insa procesul de valorificare a informatiilor economico-financiare numai la aceste aspecte credem ca nu este bine, atat din punct de vedere teoretic cat si practic.

Tehnica de calcul nu vine sa sporeasca valentele de informare ale lucrarilor de sinteza, ci sa remarce aceste valente, sa le valorifice. Pentru a atinge acest tel major este necesara codificarea optima a indicatorilor care sa asigure o prelucrare complexa a datelor, prelucrarea multilaterala a acestora si oferirea informatiilor direct celor interesati, adancirea evidentei analitice pe considerentul ca volumul mare de prelucrare este compensat de viteza sporita a calculatoarelor, intocmirea la cerere, in scopul informarii interne, a lucrarilor care prin traditie se intocmeau si se intocmesc la anumite perioade, existenta permanenta a preocuparii ca prin calculator sa se asigure o prelucrare a datelor in timp real.

Un interes aparte pentru informatiile contabile oferite prin lucrarile de sinteza vine din partea utilizatorilor externi. Unora le sunt necesare numai o parte din informatiile din documentele de sinteza, apare si situatia in care documentele de sinteza nu reusesc sa satisfaca toate cerintele utilizatorilor.

Respectand principiul unicitatii lucrarilor de sinteza, si in cazul calculatoarelor electronice apare contradictia ca, desi se dispune de facilitatile de prelucrare complexa a datelor, nu se valorifica suficient valentele de informare a datelor contabile. Apar si afirmatii mult mai dure precum ca rapoartele financiare au devenit documente pregatite de contabili pentru contabili.

In acest context este nefiresc a nu beneficia de facilitatile unei prelucrari complexe si a se oferi imagini ale lucrarilor de sinteza corespunzator cu cerintele utilizatorilor.

Pentru a nu deranja principiul unicitatii lucrarilor de sinteza, cu avantajele sale, paralel cu lucrarile de sinteza obisnuite se pot intocmi, ca alternative, imagini de lucrari de sinteza adaptate necesitatilor diversilor utilizatori. Acest lucru nu presupune organizarea de contabilitati separate, ci apelarea la baze de date, la utilizarea unor sisteme de codificare a indicatorilor, adecvate la realizarea unei prelucrari complexe.

Prin valorificarea complexa a datelor din lucrarile de sinteza se poate contribui la o desfasurare optima a activitatii de productie, de desfacere; la asigurarea unei concordante intre marfurile oferite si cerintele pietei; la asigurarea unei uttilizari eficiente a capacitatilor de productie si a fortei de munca etc. Altfel spus, valorificarea complexa a datelor din lucrarile de sinteza contribuie substantial la fundamentarea deciziilor de conducere in scopul asigurarii unei activitati eficiente.

3. Imbunatatirea sistemului informatic al S.C.”ANDOSER”S.A.

Imbunatatirea sistemului informatic in anul 2007 a constat in urmatoarele:

- dotarea cu tehnica de calcul, in special cu PC-uri, numarul lor crescand de la 96 buc. la 117 sisteme de calcul, cele 21 calculatoare achizitionate fiind de ultimul tip precum si cele 7 imprimante ce au completat infrastructura la punctele de lucru izolate cat si pe retea unde au fost necesare;

- dotarea cu programe corespunzatoare s-a realizat cu adaptarea de aplicatii prin efort propriu in ceea ce priveste accesul la retelele de calculatoare si a securitatii datelor, cu software realizate de MEGA, inclusiv pentru modificarile in aplicatiile existente cerute de noul mecanism ce impune urmarirea activitatii pe centre de profit;

- personalul care executa lucrarile si aplicatiile implementate de sistemele PC, a fost instruit atat pe probleme de exploatare care survin, cat si pentru a perfectiona cunostintele in privinta softului de baza si a noilor programe;

- realizarea analizei privind starea si costurile la care sunt exploatate copiatoarele societatii, cu propuneri de mentinere a lor la parametrii normali de functionare;

- propunerea de realizare a uniu sistem informatic integrat, prin achizitionarea si implementarea in intreaga societate a unui “SISTEM INTELIGENT DE MANUFACTURARE”.

In cadrul tipic al economiei de piata, cu toate dificultatile intampinate, S.C.”ANDOSER”S.A. a reusit sa se adapteze la noile realitati facand eforturi deosebite in vederea rezolvarii principalelor probleme.

CONCLUZII SI PROPUNERI

O mai buna cunoastere a situatiei patrimoniului este strict necesara pentru a participa cu succes la viata economica si chiar sociala a unei intreprinderi. Prezenta lucrare urmareste stabilirea si analiza bilantului contabil, intrucat acesta este cel mai important si cel mai complex document al contabilitatii, care „oglindeste” activitatea agentului economic. Titularul unui patrimoniu trebuie sa verifice situatia lui la o anumita perioada de timp, iar bilantul contabil este metoda prin care comerciantul evalueaza intreaga sa activitate pe parcursul unui exercitiu financiar.

Obiectul lucrarii de fata il constituie bilantul contabil al societatii comerciale „ANDOSER S.A.” Arad. Este, deci, o lucrare cu precadere practica.

Tabloul de finantare este documentul financiar de sinteza cu caracter complementar, care explica variatia patrimoniului intreprinderii, evidentiind fluxurile financiare care au avut loc in cursul perioadei analizate. El constituie un instrument extrem de eficient in diagnosticarea financiara a unei intreprinderi.

In elaborarea tabloului de finantare se utilizeaza in principal datele din doua bilanturi succesive, precum si cele din contul de rezultate. Tabloul de finantare se delimiteaza ca o „punte” intre bilantul de deschidere si bilantul de inchidere al unui exercitiu.

Tabloul de finantare prezinta fluxurile de utilizari si de resurse ale unei perioade date (de obicei un an), de o maniera sintetica, descriind modul in care resursele intreprinderii au permis finantarea necesitatilor perioadei considerate. El permite, de asemenea, sa se aprecieze politica de investitie sau de dezinvestitie, de repartizare a profitului, de indatorare sau de rambursare de gestiune a ciclului de exploatare, de evolutie a trezoreriei.

Necesitatea utilizarii tabloului de finantare se intemeiaza pe faptul ca acesta furnizeaza utilizatorilor informatii utile privind evolutia globala a trezoreriei ceea ce permite acestora sa evalueze capacitatea intreprinderii de a genera lichiditati, sau, dupa caz, necesitatile in materie de disponibilitati.

Informatiile privind fluxurile financiare servesc necesitatii evaluarii schimbarilor produse in structura financiara a intreprinderii ( inclusiv in solvabilitatea si lichiditatea sa), iar pe aceasta baza, creeaza conditii concrete modificarii valorilor si datelor calendaristice ale intrarilor de fonduri si previzionarii trezoreriei.

Aprecierea starii si evolutiei echilibrului financiar, precum si a indatorarii intreprinderii constituie informatii utile in activitatea de analiza si previziune atat pentru managerii acesteia, cat si pentru imprumutatori. Pe baza informatiilor oferite de acest document, conducerea intreprinderii trebuie sa se asigure ca dispune de resurse financiare suplimentare pentru realizarea investitiilor prevazute, iar daca acestea sunt insuficiente, sa poata evalua din timp alte posibilitati de procurare.

Tabloul de finantare permite, de asemenea, aprecierea riscului de nerambursare la scadenta a imprumuturilor contactate. Capacitatea de autofinantare degajata constituie o sursa stabila care permite finantare investitiilor, rambursarea imprumuturilor financiare contractate si plata dividendelor. Daca aceasta nu este suficienta, intreprinderea poate sa-si prevada si alte surse proprii interne, ca de exemplu, cesiunea unor imobilizari.

Concluzia este aceea ca acest document financiar de sinteza constituie nu numai un instrument util conducerii intreprinderii, dar si o forma de satisfacere a cerintelor informationale ale utilizatorilor externi.

Desi pana in prezent nu exista un consens in ceea ce priveste „modelul tip” al tabloului de finantare, teoria si practica financiara internationala recomanda utilizarea tabloului „utilizari-resurse” si a tabloului fluxurilor de trezorerie.

Tabloul de finantare sau tabloul „utilizari-resurse” explica modul de formare si utilizare a fondului de rulment net global (FRNG) a necesarului de fond de rulment (NFR) si a componentelor lor.

Tabloul fluxurilor de trezorerie analizeaza variatia trezoreriei, considerata ca o variabila strategica.

Baza de date pentru intocmirea tabloului de finantare o formeaza bilantul, contul de profit si pierdere , precum si o serie de informatii complementare . Cu toate ca intocmira tabloului de finantare are, in general, un caracter facultativ in diagnosticul financiar, in special al marilor firme, prezinta o importanta deosebita atat pentru a stabili modul in care au fost realizate obiectivele strategice pentru perioada expirata, cat in special pentru a previziona sursele de finantare necesare pentru amplificarea activitatii firmei.

Se poate afirma ca intocmirea tabloului de finantare are rolul de a explica formarea fondului de rulment si relatia acestuia cu soldul de trezorerie prin intermediul fluxurilor monetare.

In esenta, tabloul de finantare reflecta fluxurile de surse financiare permanente si temporare si modul lor de utilizare.

Avandu-se in vedere faptul ca FR= Ac –Dc, modificarea activelor circulante si a datoriilor pe termen scurt, fata de perioada precedenta, determina variatia FR.

O crestere a fondului de rulment inseamna, in fapt, un plus de capital permanent, ceea ce echivaleaza cu o investitie suplimentara, intrucat activele circulante nu pot fi diminuate sub limita minima care asigura functionalitatea intreprinderii. Aceasta limita are in vedere volumul creditului comercial oferit de furnizori, imprumutul pe termen scurt care se acorda de banci in anumite conditii, precum si asa-numitele pasive minime permanente.

Cele mentionate pun in evidenta problema alocarii rationale a surselor financiare, care trebuie solutionata in concordanta cu anumite reguli.

O prima regula este aceea ca activele cu caracter permanent trebuie finantate din surse permanente, stabile, in timp ce activele cu caracter aleator, cu surse corespunzatoare. Aceasta grupare nu se suprapune cu impartirea activului in fix si circulant, intrucat o parte din activele circulante au caracter de permaneta.

A doua regula are in vedere continuitatea procesului de productie, care impune existenta in permanenta de stocuri minime, din care unele cu caracter de siguranta.

Corespunzator surselor de finantare, pe langa cele permanente, distingem si pe cele „minime” cu caracter de „permananta”.

Aceasta grupare a ctivelor circulante si pasivele exigibile pe termen scurt permite realizarea compatibilitatii dintre sursele de finantare pe termen scurt si plasamentele corespunzatoare.

Dimensiunea nevoii de fond de rulment rezulta din miscarea activelor circulante si a datoriilor pe termen scurt. Aceasta dimensiune trebuie sa se inscrie intr-un plafon minim al plasamentelor in active circulante, precum si o limita superioara acceptabila de indatorare pe terman scurt, care sa nu afecteze credibilitatea fata de furnizorii si clientii firmei.

Daca se are in vedere procesul de rotatie a capitalului care se finalizeaza prin recuperarea investitiei, materializata in lichiditati, pentru finele exercitiului poate fi folosita si ecuatia: D TN = D FR - D NFR. Aceasta ecuatie pune in evidenta cresterea gradului de lichiditate si in consecinta a solvabilitatii, prin care se poate aprecia puterea economico-financiara a acesteia, ca efect al autofinantarii.

Sporirea fondului de rulment pe seama aportului de capital sau a creditului poate fi o solutie temporara de consolidare a pozitiei financiare a intreprinderii in cadrul sectorului propriu de activitate.

Utilizarea soldurilor intermediare de gestiune

Obtinerea profitului este scopul oricarei afaceri, constituind astfel obiectivul principal al intreprinderii. Este adevarat ca au fost date si alte interpretari acestui obiectiv, cum ar fi, securitatea financiara a firmei, cresterea valorii acesteia sau asigurarea viabilitatii in conditii de competitie interna si internationala cu respectarea restrictiilor impuse de dezvoltarea durabila.

Chiar si in cazul acestor formulari, in centrul actiunii se plaseaza profitul cascop care devine si premiza a actiunilor viitoare. Nu poate fi viabila o intreprindere care lucreaza in pierdere. Ca sa poata exista trebuie sa fie competitiva, fapt care impune eforturi financiare care au drept sursa profitul.

Instrumentul contabil pentru stabilirea rezultetului este contul „Profit si pierdere”, care arata modul cum s-a ajuns la o stare patrimoniala si care au fost fluxurile de venituri si cheltuieli. Prin regruparea si restructurarea pozitiilor din acest cont se ajunge la „soldurile intermediare de gestiune”, prezente in marea majoritate a lucrarilor de specialitate, inspirate din literatura franceza.

Aceste solduri reprezinta o abordare sectoriala a rezultatului, fiecare avand o anumita semnificatie si utilitate in gestionarea patrimoniului, daca informatia degajata este valorificata in mod corespunzator.

In cadrul sistemului de solduri, se disting:

a)

Marja comerciala reprezinta rezultatul obtinut din operatiuni pur comerciale, indiferent de profilul de activitate al firmei. Urmarita in dinamica, permite evidentierea modificarilor structurale internenite in activitatea firmei. In acelasi timp marja comerciala constituie surse de acoperire a cheltuielilor fixe si implicit serveste la stabilirea pragului de rentabilitate si intervalul de siguranta pentru operatiunile comerciale.

b)

Este un indicator valoric care dimensioneaza activitatea industrial productiva a intreprinderii in cursul exercitiului. Prin modul de evaluare a elementelor componente, nu are un caracter omogen, deoarece productia vanduta este evaluata in preturi de vanzare, iar celelalte in costuri de productie.

Utilizarea in contabilitatea de gestiune a conturilor de venituri ar asigura omogenitatea elementelor componente.

c)

Prin continut exprima cresterea de valoare obtinuta prin utilizarea factorilor de productie.

Ca indicator absolut de acumulari banesti, reprezinta sursa de remunerare a participantilor directi si indirecti la formarea acesteia, respectiv:

- personalul . salarii si alte cheltuieli sociale

- statul impozite si taxe

- bancile (creditorii).. dobanzile

- actionarii. dividende

- intreprinderea.. amortismente si profit (autofinantare)

d)

Exprima surplusul monetar potential obtinut din activitatea de exploatare si asigura sursa de autofinantare a investitiilor din amortizari, profit si provizioane. Este primul sold intermediar cu semnificatie de rentabilitate.

e)

Caracterizeaza marimea absoluta a rentabilitatii activitatii de exploatare si constituie sursa principala pentru acoperirea unor categorii de cheltuieli care nu sunt legate de exploatare. Este influentat de politica de amortizare si de constituire a provizioanelor.

f)

Reprezinta marja care defineste rentabilitatea de ansamblu a firmei, cu luarea in considerare si a rezultatelor directe ale activitatii financiare propriu-zise, dar care sunt in legatura directa cu activitatea de exploatare. Apelarea la credite poate fi determinata in unele cazuri si de ineficienta activitatii din exploatare, dupa cum realizarea de venituri financiare este posibila ca urmare a rezultatelor din exploatare.

g)

Caracterizeaza rezultatul in urma unor operatii cu caracter exceptional intervenite in activitatea intreprinderii, care se refera la operatiuni de gestiuni sau de capital.

h)

Exprima profitul sau pierderea la finele exercitiului.

BIBLIOGRAFIE

1. Calin O., I. Vaduva, M. Ristea, H. Neamtu : „Bazele contabilitatii”, Ed. Didactica si Pedagogica, Bucuresti 2006;

Calin O. (coordonator) : „Contabilitate de gestiune”, Ed. Tribuna Economica, Bucuresti 2005;

3. K. Ebbeken, L. Possler, M. Ristea : „Calculatia si managementul costurilor”, Ed. Teora, Bucuresti 2005;

4. Niculae Feleaga, Ion Ionascu: „Contabilitate financiara”, Vol II Ed. Economica, Bucuresti 2002;

5. Niculae Feleaga, Ion Ionascu: „Contabilitate financiara”, Vol III Ed. Economica, Bucuresti 2003;

9. Nicolae Georgescu: „ Analiza bilantului contabil”, Ed. Economica, Bucuresti 1999;

10. Legea Contabilitatii nr. 82/1991, cu modificari ulterioare

11. Ministerul Finantelor, Ordinul nr. 403 pentru aprobarea reglementarilor contabile armonizate cu Directiva a IV-a a Comunitatilor Economice Europene si cu Standardele de Contabilitate Internationala, publicat in Monitorul Oficial nr. 480/4 octombrie 1999

1 Victor Munteanu: „ Contabilitatea Financiara a Intreprinderilor” Vol. I , Ed. Lucman, Bucuresti 2004;

13. Victor Munteanu: „Contabilitatea Financiara a Intreprinderilor” Vol. II, Ed. Lucman, Bucuresti 2004;

14. Victor Munteanu: „Control si audit financiar contabil”, Ed. Lucman, Bucuresti 2006;

15. Iacob Petru Pantea si colectiv: „Contabilitatea financiara a agentilor economici din Romania Ed. Intelcredo, Deva 2007;

16. Irina Protopopescu : „Contabilitatea societatilor comerciale”, Ed. Sylvi, Bucuresti 1998;

17. M. Ristea, L. Olimid, I. Nisulescu, A. Stoian, V. Raileanu – „Contabilitatea societatilor comerciale , Vol. II, Ed. CECCAR, Bucuresti, 2007;

18. Mihai Ristea coordonator: „Contabilitatea intreprinderii”, Vol I, Ed. Margaritar, Bucuresti 1997;

19. „Standardele Internationale de Contabilitate 2000” Copyright 2000 – Comitetul pentru Standardele Internationale de Contabilitate, Ed. Economica, Bucuresti 2007

20. Tutu Anca: „ Bilantul contabil in gestiunea intreprinderii”, Ed. Tribuna Economica, Bucuresti 2005.