Prezentarea generala si structura trezoreriei

Prezentarea generala si structura trezoreriei

Institutiile publice au nevoie de trezorerie pentru a-si conduce activitatea si a-si achita obligatiile.

Desi IPSAS 2 „Declaratia fluxului de numerar“ nu a definit conceptul de trezorerie, se considera ca este vorba despre ansamblul lichiditatilor si echivalentelor de lichiditati.

„Obiectivul acestui standard este de a solicita furnizarea de informatii in legatura cu schimbarile referitoare la numerar si echivalentele de numerar ale unui entitati cu ajutorul unei declaratii de flux de numerar, care clasifica fluxul de numerar din activitati de exploatare, de investitie si de finantare pe parcursul perioadei”.

Activitatea de trezorerie cuprinde toate operatiunile privind incasarile si platile curente.

In structura trezoreriei, respectiv a operatiilor de trezorerie se cuprind:

disponibilitatile banesti aflate in conturi curente la banci, in lei si valuta, cecurile si efectele comerciale depuse spre incasare sau scontare la banci;

mijloace banesti din imprumuturi externe si interne contractate sau garantate;

mijloace banesti ale bugetelor;

investitiile financiare, cum sunt obligatiunile emise si rascumparate;

acreditivele in lei si valuta si avansurile de trezorerie;

disponibilitati din fonduri speciale;

imprumuturi;

pe termen scurt;

Operatiunile de incasare si plati au la baza relatiile de drepturi si obligatii cu tertii.

Deci, contabilitatea trezoreriei asigura reflectarea existentei si miscarii titlurilor de plasament, a disponibilitatilor existente in conturi la trezoreria statului, Banca Nationala a Romaniei, banci comerciale si in casierie.

Pentru asigurarea unei discipline bugetare ferme, institutiile bugetare efectueaza operatiile de incasari si plati prin unitatile teritoriale ale trezoreriei statului in raza carora isi au sediul si unde au deschise conturile de disponibilitati, de venituri si cheltuieli.

In vederea efectuarii cheltuielilor, institutiile publice au obligatia de a prezen-ta trezoreriei statului la care au conturile deschise, bugetul de venituri si cheltuieli.

Contabilitatea institutiilor publice asigura inregistrarea platilor de casa si a cheltuielilor efective pe subdiviziunile clasificatiei bugetare, potrivit bugetului aprobat.

Obligatiile banesti intre institutiile publice sau intre acestea si alte persoane fizice sau juridice se pot efectua dupa caz, fie in numerar, fie fara numerar, pe baza documentelor de decontare.

Documentele de incasari si plati in numerar

Operatiunile de incasari si plati in numerar se efectueaza direct prin miscarea sumelor de bani pe baza urmatoarelor documente:

a) Chitanta – serveste ca document justificativ pentru incasarea in numerar in casieria institutiei publice si la efectuarea inregistrarilor in registrul de casa si in contabilitate;

b) Imputernicirea – este document justificativ prin care se autorizeaza o persoana incadrata in aceeasi unitate sau membra a familiei pentru a incasa drepturile banesti de la casieria unitatii cand titularul nu se poate prezenta personal. Imputernicirea trebuie aprobata de conducatorul compartimentului financiar-contabil;

c) Registrul de casa – in lei sau valuta, este un document de evidenta operativa si serveste ca document centralizator de inregistrare a incasarilor si platilor efectuate prin casieria unitatii pe baza actelor justificative. Pe baza lui, se stabileste soldul de casa la sfarsitul fiecarei zile;

d) Dispozitia de plata – incasare catre casierie este documentul justificativ de inregistrare in registrul de casa si in contabilitate a operatiunilor privind achitarea avansurilor aprobate pentru cheltuieli de deplasare si a diferentei de platit catre titularul de avans, in cazul justificarii unor sume mai mari decat avansul primit, precum si a incasarii in numerar a diferentelor ramase neachitate din avansurile de deplasare aprobate si a altor sume, conform reglementarilor legale.

Documentele de incasari si plati fara numerar

Operatiunile de incasari si plati fara numerar constau in decontarea drepturilor banesti prin folosirea unor instrumente de plata, fara miscarea efectiva a banilor. Din categoria acestor instrumente fac parte:

a) Ordinul de plata – este o dispozitie neconditionata, data de emitentul unei banci de a pune la dispozitia unui beneficiar o anumita suma de bani la o anumita data;

b) Cecul – este un instrument de plata folosit de titularii de conturi bancare, cu disponibilitati corespunzatoare in aceste conturi.

La derularea operatiunii participa trei persoane tragator (titularul de cont), care da ordin bancii, ca in calitatea sa de tras sa plateasca la prezentarea cecului o suma de bani unei terte persoane (beneficiar) sau insusi tragatorului, aflat in pozitia de beneficiar.

Cecul prezentat este platit numai la vedere (depunere de catre beneficiar).

Pentru organizarea contabilitatii mijloacelor si operatiilor banesti prin conturile de la trezoreria statului sau bancii prezinta o importanta deosebita circularea si continutul extraselor de cont, impreuna cu documentele justificative ale operatiilor din aceste conturi, anexate.

Institutiile publice folosesc pentru evidentierea operatiunilor de incasari si plati conturile din clasa 5 „Conturi la trezoreria statului si banci comerciale“, structurate in urmatoarele grupe:

50 „Investitii financiare pe termen scurt“;

51 „Conturi la trezoreria statului si bancii“;

52 „Disponibil al bugetelor“;

53 „Casa si alte valori“;

54 „Acreditive“;

55 „Disponibil din fonduri cu destinatie speciala“;

56 „Disponibil al institutiei publice finantate din venituri proprii“;

57 „Disponibil din veniturile fondurilor speciale“;

58 „Viramente interne“;

59 „Provizioane“.

Contul 512 „Conturi la banci“ este un cont bifunctional ce se debiteaza cu sumele incasate de institutie si se crediteaza cu platile efectuate. Soldul debitor reprezinta disponibilitatile in lei si in valuta, iar soldul creditor, creditele primite.

Contabilitatea analitica a incasarilor si platilor se tine pe titluri, articole si aliniate in cadrul fiecarui subcapitol sau capitol de cheltuieli. Contul 512 „Conturi la banci“ se dezvolta in sintetice de gradul II, astfel:

5121 „Conturi la banci in lei“;

5124 „Conturi la banci in valuta“;

5125 „Sume in curs de decontare“.

Contul 512 „Conturi la banci“ se debiteaza prin creditul urmatoarelor conturi:

Contul 512 „Conturi la banci” se crediteaza prin debitul conturilor:

7.3.2.1. Operatiuni privind disponibilitatile in lei

O institutie publica incaseaza suma de 3000 lei, reprezentand chiria aferenta lunii curente, plateste contributia la asigurari sociale 8000 lei si 1500 lei la asigurarile pentru somaj.

a)   Inregistrarea prin banca pe baza extrasului de cont a chiriei:

b)   Inregistrarea platii prin banca a contributiei la asigurarile sociale si de somaj, pe baza ordinelor de plata si a extraselor de cont:

Contul 519 „Imprumuturi pe termen scurt”

Institutiile publice care nu au suficiente mijloace banesti pentru asigurarea desfasurarii normale a activitatii pot apela la imprumuturi pe termen scurt. In cazul in care sunt acordate sub forma unor linii de creditare, acestea apar pe masura efectuarii platilor solicitate de entitate. Reflectarea in contabilitate se realizeaza cu ajutorul contului 519 „Imprumuturile pe termen scurt primite”.

Contabilitatea se tine distinct pe conturi sintetice de gradul II, dupa cum urmeaza:

5191 „Imprumuturi pe termen scurt”;

5192 „Imprumuturi pe termen scurt, nerambursate la scadenta”;

5194 „Imprumuturi primite din bugetul de stat pentru infiintarea unor institutii sau a unor activitati finantate integral din venituri proprii”;

5195 „Imprumuturi primite din bugetul local pentru infiintarea unor institutii sau activitati finantate integral din venituri proprii”;

5196 „Imprumuturi interne si externe contractate de unitatile administratiei publice locale”;

5197 „Sume primite din fondul de rulment conform legii”;

5198 „Imprumuturi primite din disponibilitatile contului curent general al trezoreriei statului”.

Contul 519 „Imprumuturi pe termen scurt” este un cont de pasiv, care se crediteaza cu sumele primite, reprezentand imprumuturile pe termen scurt, si se debiteaza cu restituirea sumelor in cauza. Soldul este creditor si reprezinta imprumuturile pe termen scurt nerestituite la momentul respectiv.

Contabilitatea analitica se tine pe obiective.

Institutiile publice finantate din bugetele locale pot primi credite pentru infiintarea unor noi institutii si servicii publice de interes local sau pentru infiintarea unor activitati finantate integral din venituri extrabugetare. Evidenta contabila a acestor credite se realizeaza cu ajutorul conturilor:

In momentul primirii creditului, institutia va face inregistrarea:

La restituirea creditului:

Respectiv:

Si rambursarea imprumuturilor pe termen scurt, primite pentru infiintarea unor institutii si servicii publice sau a unor activitati finantate integral din venituri proprii si subventii:

Imprumuturile pentru investitii sunt specifice unitatilor administrativ-teritoriale, care contracteaza acest tip de credite de la institutii financiare in vederea realizarii investitiilor. Contabilitatea sintetica se realizeaza cu ajutorul contului 5196 „Imprumuturi interne si externe contractate de autoritatile administratiei publice locale” Contabilitatea analitica a creditelor pentru investitii se realizeaza pe categorii de imprumuturi.

Exemplu

Consiliul local al municipiului Slatina contracteaza un imprumut pentru realizarea unei investitii la gradina zoologica din localitate, in valoare de 10000 lei, pe termen de 3 ani, dobanda fiind de 10% pe an. Dupa 3 ani, creditul este rambursat.

La primirea creditului, se efectueaza inregistrarea:

Acordarea de avansuri pentru realizarea obiectivelor prevazute in contract din contul de disponibil se inregistreaza:

Plata furnizorilor din contul de disponibil, mai putin avansurile acordate, si diferentele de curs valutar nefavorabile (in cazul imprumuturilor externe) se evidentiaza:

In cazul diferentelor favorabile de curs valutar, acestea se inregistreaza in creditul contului 765 „Venituri din diferente de curs valutar”.

Sau acordarea de avansuri pentru realizarea obiectivelor prevazute in contract - din contul de imprumut:

Plata furnizorilor din contul de imprumut, mai putin avansurile acordate si inregistrarea diferentelor de curs valutar nefavorabile, in cazul imprumuturilor externe:

In cazul diferentelor de curs valutar favorabile, acestea se vor inregistra in creditul contului 765 „Venituri din diferente de curs valutar”.

Inregistrarea si plata dobanzilor si comisioanelor aferente imprumu­turilor externe se va evidentia in contabilitate cu ajutorul contului l 5181 „Dobanzi de platit”, astfel:

Si

Rambursarea imprumuturilor externe la scadenta se inregistreaza in contabilitatea institutiei publice, astfel:

Exemplul 1

Se inregistreaza imprumutul pe termen scurt primit de o institutie publica de la trezoreria statului in suma de 13.400 lei, cu dobanda de 810 lei.

- primirea imprumutului pe baza contractului de credit si a extrasului de cont:

- reflectarea obligatiei de plata a dobanzii aferente imprumutului la sfarsitul exercitiului financiar:

- plata dobanzilor datorate in perioada urmatoare pe baza extrasului de cont:

In cazul in care la scadenta nu s-a efectuat rambursarea imprumutului pe termen scurt, se procedeaza la transferarea la imprumuturi nerambursate la scadenta.

Exemplul 2:

Institutia publica „Z”, pentru disponibilitatile banesti existente in contul de la banca, inregistreaza dreptul privind dobanzile cuvenite in suma de 2400 lei, dar neincasate pana la sfarsitul exercitiului curent:

- inregistrarea incasarii efective a dobanzii in exercitiul viitor, pe baza extrasului de cont:

In cursul exercitiului financiar curent pentru disponibilitatile din cont, reflectarea incasarii dobanzii pe baza extrasului de cont se face prin formula contabila:

Opozabil acestei situatii este cazul in care institutia publica plateste dobanda aferenta in cursul exercitiului financiar curent, pentru imprumuturile pe termen scurt primite, pe baza contractului de credit si a extrasului de cont.

Reflectarea in contabilitate se face prin formula contabila: