Proiect Contabilitate Manageriala aprofundata

Universitatea : Stefan cel Mare

Facultatea : Stiinte economice si administratie publica

Specializarea: Economie si afaceri internationale

Proiect

Contabilitate Manageriala aprofundata

Teme Proiect

DETERMINAREA COSTULUI COMPLET SI A COSTULUI UNITAR PE TOTAL SI PE FIECARE ARTICOL DE CALCULATIE IN PARTE

DETERMINAREA COSTULUI DE ACHIZITIE

DETERMINAREA COSTURILOR DE PRODUCTIE

METODA GLOBALA

METODA IMPUTARI RATIONALE A CHELTUIELILOR FIXE

DEPASIREA CAPACITATI DE PRODUCTIE SI INREGISTRAREA CAPACITATILOR DE PRODUCTIE

1. DETERMINAREA COSTULUI COMPLET SI A COSTULUI UNITAR PE TOTAL SI PE FIECARE ARTICOL DE CALCULATIE IN PARTE

      S.C. PAR S.R.L fabrica doua produse Lapte si Oua. Procesul de fabricatie este structurat pe doua sectii de baza Sectia 1 si Sectia 2, iar cheltuielile de productie sunt structurate in tabelele urmatoare:

     Structura cheltuielilor directe

      Structura cheltuielilor indirecte

Productia obtinuta: Lapte = 14.000 buc.

Oua = 12.500 buc.

Se stie ca valoarea CGA de 75.000 se va repartiza asupra produsului Lapte (35.000) si asupra produsului Oua (40.000). Sa se determine costurile complete ale celor doua produse pe total si pe articol de calculatie si costurile unitare.

Lapte

Oua

Determinarea costului de productie unitar pentru cele doua produse Lapte si Oua pentru fiecare articol de calcul.

DETERMINAREA COSTULUI DE ACHIZITIE

Exemplul 1

Determinarea costului de achizitie pentru bunuri aprovizionate:

SC. PAR SRL. a achizitionat marfuri din import pentru care sunt necesare lucrari de ambalare si etichetare.

Pretul de cumprarare facturat de furnizor

2.000.000lei

Taxele vamale achitate in vama

300.000 lei

Taxa pe valoarea adaugata achitata in vama                

228.000 lei

Cheltuieli de transport pe parcurs intern          

100.000 lei

Cheltuieli de manipulare          

50.000 lei

Pentru aceasta achizitie furnizorul a acordat o reducere comerciala in valoare de 200.000 lei. Inainte de vanzarea marfurilor s- 525h74f a achitat furnizorul extern, inregistrandu- 525h74f se o diferenta de curs nefavorabila in suma de 300.000 lei.

Costul de achizitie = 2.000.000 + 300.000 + 100.000 + 50.000 – 200.000 = 2.250.000 lei

Exemplul 2

SC. PAR .SRL. a achizitionat 200 de baxuri de ulei, fiind 6 sticle intr- 525h74f un bax, de la furnizorul extern UNISOL, la un pret de 1,25 € ⁄ sticla. Cursul de schimb la data achizitiei este de 3,7 lei ⁄ €. Taxa vamala este de 10%, iar comisionul vamal este de 5%. Pentru a aduce marfa in entitate, S.C. PAR SRL. primeste de la o alta societate de transport S.C. NIOS S.A. o factura in valoare de 357 lei (din care TVA 24%).

Sa se determine costul de achizitie al unei sticle de ulei si sa se inregistreze in contabilitate aceasta operatiune

Costul de achizitie pentru o sticla de ulei: 6682,5 : (200 x 6) = 5,57 lei ⁄ sticla.

Conform IAS 2 costul de achizitie pentru o sticla de ulei va fi 5,57 lei.

Determinarea costurilor de productie

Pentru fabricarea in exercitiul financiar N a unei cantitati de 800 bucati dintr- 525h74f un produs finit, s- 525h74f au efectuat urmatoarele cheltuieli:

- 525h74f cheltuieli directe          360 lei

- 525h74f cheltuieli indirecte       80 lei

- 525h74f cheltuieli fixe   50 lei

- 525h74f cheltuieli variabile        30 lei

- 525h74f cheltuieli generale 70 lei

- 525h74f cheltuieli de desfacere                       20 lei

Capacitatea normala de productie a intreprinderii pentru acel produs este de 1.200 bucati. Sa se determine calculul costului de productie:

COSTUL DE PRODUCTIE = CHELTUIELI DIRECTE + CHELTUIELI INDIRECTE

Conform IAS 2 „Contabilitatea stocurilor”, cheltuielile indirecte cuprind regia de productie, fixa si variabila.

Regia fixa de productie (RFP) cuprinde amortizarea, intretinerea sectiilor si utilajelor s,a.

Regia variabila include costurile indirecte cu materialele si forta de munca.

Alocarea regiei fixe asupra costului de productie se face pe baza capacitatii normale de productie.

Astfel, etapele aferente calculului costului de productie vor fi urmatoarele:

Se calculeaza regia fixa de productie (RFP), deoarece 800 buc < 1.200buc, fiind recunoscuta drept cheltuiala a perioadei in exercitiul N.

RFP = Cheltuieli fixe ×

RFP = 50 RON × = 50 × (1- 525h74f 0.67) = 50 × 0,33 = 16,50 lei

Se calculeaza regia fixa incorporabila in costul stocului (RFI)

RFI = Regia fixa totala – RFP

RFI = 50 - 525h74f 16,50 = 33,50 lei

Se calculeaza costul de productie total (CPT):

CPT = cheltuieli directe

+ cheltuieli indirecte fixe (incorporabile)

+ cheltuieli indirecte variabile

CPT = 360 + 33,50 + 30 = 423,50 lei

Se calculeaza costul de productie unitar (CPU)

CPU = ,                                                

unde Q cantitatea obtinuta

CPU = =0,53 lei

METODA GLOBALA

O societate comerciala are ca produs finit ciocolata de 100 grame si efectueaza pentru obtinerea a 2.500 kg de produs finit, urmatoarele cheltuieli:

■ cheltuieli cu materiile prime (lapte, zahar, cacao etc): 6.000 lei;

■ cheltuieli cu materialele consumabile (detergent, lavete): 500 lei, din care:

utilizate in sectia de productie: 400 lei;

utilizate in sectorul administrativ: 100 lei; ,

■ cheltuieli cu gazul metan necesar incalzirii: 1.500 lei.

Cladirea in care isi desfasoara activitatea societatea are o suprafata totala de 100 m2 din care:

- 525h74f spatiul productiv 40 m2;

- 525h74f birourile administrative 45 m2;

- 525h74f birourile Departamentului Desfacere 15 m2;

cheltuieli cu energia electrica necesara iluminarii: 500 lei,

(spatiul productiv dispune de 20 de becuri cu puterea de 75 W, Iar

birourile societatii de 15 becuri cu puterea de 100 W, din care

birourile folosite de Departamentul Desfacere au 5 becuri);

cheltuieli cu salariile: 17.000 lei, din care:

salariile muncitorilor care lucreaza in sectia de productie 5.000 lei;

salariile personalului administrativ 10.000 lei;

salariul persoanei care livreaza produsele finite la clienti 2.000 lei;

cheltuieli cu taxele aferente salariilor: 40%;

cheltuieli cu amortizarea: 9.000 lei, din care:

amortizarea utilajelor de productie: 1.000 lei;

amortizarea cladirilor: 5.000 lei;

amortizarea mijloacelor de transport: 3.000 lei, din care:

amortizarea autoturismului utilizat de directorul societatii 1.000 lei;

amortizarea autoturismelor utilizate pentru livrarea produselor la clienti 2.000 lei;

cheltuieli cu publicitatea: 3.000 lei.

Cerinte:

1. Sa se determine costul de productie, costul complet si pretul de vanzare pe care trebuie sa- 525h74f l fixeze societatea pentru o ciocolata pentru a obtine profit.

2. Sa se elaboreze contul de profit si pierdere in urmatoarele doua variante:

gruparea cheltuielilor din exploatare dupa functiile intreprinderii;

gruparea cheltuielilor din exploatare dupa natura lor.

Pretul de vanzare fixat de intreprindere pentru o ciocolata este de 1,8 lei, iar intreprinderea a vandut intreaga cantitate de ciocolata fabricata.

Explicatii:

Repartizarea cheltuielilor cu gazul metan necesar incalzirii s- 525h74f a efectuat in functie de
suprafata ocupata:

Cheltuieli indirecte de productie = 1.500x40 m²/100 m² = 600 lei;

Cheltuieli de administratie = 1.500x45 m²/100m² = 675 lei;

Cheltuieli de desfacere = 1.500 x 15 m²/100 m² = 225 lei.

Repartizarea cheltuielilor cu energia electrica necesara iluminarii s- 525h74f a efectuat in functie de puterea instalata a becurilor din societate:

Total putere instalata = 20 x 75 + 15 x 100 = 1.500 + 1.500 = 3.000 W;

Cheltuieli indirecte de productie = 500 x 1.500/3.000 = 250 lei;

Cheltuieli de administratie = 500 x 10 x 100/3.000 = 167 lei;

Cheltuieli de desfacere = 500- 525h74f 250- 525h74f 167 = 83 lei.

Cheltuielile cu taxele aferente salariilor s- 525h74f au calculat ca 40% din cheltuielile cu salariile.

Cheltuielile cu amortizarea cladirilor s- 525h74f au repartizat in functie de suprafata ocupata de fiecare departament:

Cheltuieli indirecte de productie = 5.000 x 40 m²/l 00 m² = 2.000 lei;

Cheltuieli de administratie = 5.000 x 45 m²/l 00 m² = 2.250 lei;

Cheltuieli de desfacere = 5.000 x 15 m²/100 m² = 750 lei.

Contul de profit si pierdere cu gruparea cheltuielilor din exploatare dupa functiile intreprinderii:

Contul de profit si pierdere cu gruparea cheltuielilor din exploatare dupa natura lor:

28 Compus din cheltuieli cu gazul metan necesar incalzirii si cheltuieli cu energia electrica necesara iluminarii

29 Compus din cheltuieli cu salariile si cheltuieli cu taxele aferente salariilor

30 Compus din cheltuieli cu publicitatea

Inregistrarile contabile in contabilitatea de gestiune:

Colectarea cheltuitilor preluate in contabilitatea de gestiune:

= 901

Decontari interne privind cheltuielile

Cheltuielile activitatii de baza                                          13.000

Cheltuieli indirecte de productie                                         4.250

Cheltuieli generale de administratie                                  18.192

Cheltuieli de desfacere       8.858

Includerea cheltuielilor indirecte repartizate rational in costul produsului:
= 923 4.250

Cheltuielile activitatii de baza         Cheltuieli indirecte de productie

Recunoasterea produselor finite la cost efectiv:

931 = 921 17.250

Costul productiei obtinute    Cheltuielile activitatii de baza

inchiderea conturilor de cheltuieli neincluse in costul de productie:

902 = % 27.050

Dect. int. priv. prod. obtin.

924 Cheltuieli generale de administratie          18.192

925 Cheltuieli de desfacere 8.858

inchiderea conturilor:

901 = % 44.300

Dect. int. priv. chelt.

Costul productiei obtinute         17.250

Dect. int. priv. prod. obtin.            27.050

5. Metoda imputarii rationale a cheltuielilor fixe

Sa luam exemplul simplificat de mai jos, in cazul unei intreprinderi ce fabrica un singur produs:

Cheltuielile variabile se presupun a evolua strict proportional cu activitatea. De fapt, cheltuielile variabile pe unitate sunt constante indiferent de variatia volumului de activitate. Cheltuielile fixe se presupun a fi strict constante pentru a nu mai tine cont de alti factori decat de cei ai fluctuatiei nivelului de activitate care sa poata afecta costurile complete unitare corespunzatoare. Activitatea lunii aprilie este definita ca activitate normala (1.000 unitati).

Aplicarea metodei costurilor complete din acest exemplu va duce la situatia de mai jos:

Vom constata ca „obisnuitele' si importantele variatii ale costurilor unitare nu se explica aici decat prin influenta fluctuatiilor nivelului de activitate de- 525h74f a lungul cheltuielilor fixe:

Folosind metoda imputarii rationale a cheltuielilor fixe, obtinem urmatorul tabel :

Costul unitar al imputarii rationale este acelasi ca in perioada „normala' pe care o calculam in functie de subactivitate sau supraactivitate. Diferenta imputarii rationale permite izolarea consecintei asupra rezultatului global al supraactivitatii din luna mai sau al subactivitatii din luna iunie.

Pentru SC DELTA SRL s- 525h74f a stabilit o capacitate normala de lucru la 1.000 h /muncitor/luna, costurile fixe lunare se ridica la 10.000 lei, costurile variabile fiind de 30 lei pe ora/muncitor. In cursul lunii ianuarie a realizat efectiv 1.000 h, dar activitatile lunilor februarie si martie au fost de 800 h, respectiv 1100 h.

Fara a recurge la tehnica repartizarii rationale, costurile unitare se stabilesc astfel:

Dupa izolarea incidentei variatiei nivelului activitatii, am presupus, in acest exemplu, ca nu exista nici variatii ale productivitatii si nici variatii ale pretului.

Folosind metoda repartizarii rationale calculul costurilor se prezinta in tabelul de mai jos:

S- 525h74f au atins astfel, obiectivele urmarite:

A) costurile unitare obtinute sunt stabile: de fapt, exceptand nivelul activitatii, niciodata nu s- 525h74f a schimbat; ceea ce inseamna ca daca, costul unitar obtinut ar fi variat, acesta s- 525h74f ar fi datorat altor factori decat variatia nivelului activitatii;

B) diferenta de incorporare calculata reprezinta efectiv incidenta variatiei activitatii asupra rezultatului intreprinderii.

Aceasta se evidentiaza in exemplul urmator: Presupunem ca intreprinderea nu desfasoara decat aceasta activitate si vinde produsul la un pret unitar de 41 lei. Putem calcula rezultatul fiecarei luni prin doua metode:

Prima metoda: Rezultat = Venit din vanzare - 525h74f Cost total efectiv

6. Depasirea capacitati de productie si inregistrarea capacitatilor de productie.

Mentinerea cresterii actuale fara modificarea pretului si fara publicitate. Concurenta se presupune ca este stabila si cresterea pietei de asemenea.

Previziuni: Un studiu statistic a condus la stabilirea unei functii privind evolutia vanzarilor trimestriale in ipoteza in care piata si concurenta se mentin la acelasi nivel ca in trecut:

Qt = (200 × t + 2.000) × S

unde:

Qt - 525h74f cantitatile vandute pe trimestru;

t - 525h74f 0 pana la 4 trimestre;

S - 525h74f coeficientul sezonier al trimestrului: 0,9; 1,2; 1,6; 0,8, pentru cele patru trimestre.

Sectoarele geografice si procentul vanzarilor se prezinta astfel:

Bucuresti                       40%

Sud                               20%

Vest                              10%

Est                                30%

Standarde comerciale:

Pret de vanzare                         200 u.m./produs

Comisioane si cheltuieli variabile de distributie  5% din cifra de afaceri

Cheltuieli fixe de distributie        70.000 u.m./trimestru

Informatii privind productia:

Obiective: Dispunerea de un stoc de siguranta de 800 de produse la sfarsitul anului.

Constrangeri:

Stocul de produse finite nu trebuie sa fie, la sfarsitul fiecarui tri­mestru, mai mic de 800 de produse.

Capacitatea de productie normala este de 3.000 produse pe tri­mestru.

Standardele pe produs se prezinta astfel:

Informatii contabile privind productia:

stocul initial de produse finite: 800 de produse evaluate la costul efectiv de 140 u.m./produs;

stocul initial de materii prime: 1.000 kg (nivelul considerat ca stoc de siguranta in timpul anului); societatea isi propune ca la sfarsitul anului sa aiba un stoc de 2.000 kg;

costuri fixe de productie: atelierul 1, 50.000 u.m./trimestru; ate­lierul 2, 20.000 u.m./trimestru;

conditii in caz de supraactivitate: cresterea cu 50% a cheltuielilor variabile din atelierul 1, cresterea cu 20% a cheltuielilor variabile din atelierul 2, cresterea cu 200 u.m. a cheltuielilor fixe din atelie­rul 2.

Alte informatii:

Cheltuielile administrative previzionate sunt de 20.000 u.m./trimestru.

Investitii programate: Cumpararea in trimestrul II a unui utilaj nou in suma de 100.000 u.m., care va fi pus in functiune la 01.01.N+1, plata efectuandu- 525h74f se 50% pe 30 mai N si 50% pe 31 octombrie N.

in februarie anul N societatea va rambursa un imprumut pe termen mediu in suma de 100.000 u.m.

Cheltuielile cu amortizarea care au fost incluse in diverse cheltuieli fixe sunt de 15.000 u.m./trimestru.

Creantele si datoriile comerciale inscrise in bilantul initial sunt platite in primul trimestru al anului N. Furnizorii de materii prime se platesc la trei luni de la data livrarii. Cheltuielile de personal si toate celelalte cheltuieli se efectueaza in trimestrul in curs. Clientii se incaseaza jumatate in cursul trimestrului si jumatate in trimestrul urmator vanzarii.

Pentru descoperirea de cont intreprinderea suporta o rata a dobanzii de 3%/trimestru, iar pentru surplusul de numerar beneficiaza de o dobanda de 1%/trimestru.

Toate incasarile si platile in cursul anului s- 525h74f au facut prin banca.

Bilantul la 31.12.N- 525h74f 1 in u.m. prezinta urmatoarea situatie:

Calculul vanzarilor previzionate prin aplicarea modelului statistic:

Trimestrul I:       (200 × 1 + 2.000) × 0,9 = 1.980 produse

Trimestrul II:      (200 × 2 + 2.000) × 1,2 = 2.880 produse

Trimestrul III:     (200 × 3 + 2.000) × 1,6 = 4.160 produse

Trimestrul IV:     (200 × 4 + 2.000) × 0,8 = 2.240 produse

Total                       11.260 produse

Calculul cantitatii de produse care trebuie obtinute de intreprindere:

Capacitatea de productie anuala de 12.000 produse (4 trimestre × 3.000 produse/trimestru) este suficienta pentru acoperirea vanzarilor pre­vizionate. Pentru a determina cantitatea de produse care trebuie obtinuta se compara stocul la sfarsitul fiecarui trimestru cu stocul de siguranta:

In trimestrul III exista o incompatibilitate intre capacitatea normala de productie de 3.000 de produse si necesarul de 3.020 de produse. Societatea are doua variante:

Varianta I:

Sa produca doar 3.000 de produse, ceea ce va conduce la diminuarea vanzarilor cu 20 de produse si la o pierdere datorata marjei asupra costului variabil: (200 u.m./produs - 525h74f 140 u.m./produs) × 20 produse = 1.200 u.m.

Varianta II:

Obtinerea a 3.020 produse, ceea ce presupune depasirea capacitatii de productie de 3.000 produse/trimestru si inregistrarea de cheltuieli supli­mentare astfel:

Cheltuieli variabile atelierul 1                               50% × 40 = 20 u.m./produs

Cheltuieli variabile atelierul 2                                 20% × 20 = 4 u.m./produs

Costul variabil unitar marginal                24 u.m./produs

Cantitate                                                    20 produse

Costul variabil total marginal                           480 u.m.

Costul fix marginal                                          200 u.m.

Costul marginal total                                       680 u.m.

Societatea va alege varianta a doua din perspectiva costului de opor­tunitate. Daca intreprinderea alege sa produca cele 20 de produse peste capacitatea normala de productie va inregistra cheltuieli suplimentare de 680 u.m. Insa daca nu produce cele 20 de produse pierderea indusa de di­minuarea cifrei de afaceri va fi de 1.200 u.m.

Bugetul vanzarilor

Bugetul cheltuielilor de desfacere

Costul bunurilor vandute = 1.820 produse × 163 u.m./produs - 525h74f 800 produse × 140 u.m./ produs = 184.660 u.m.; Valoarea stocului final = Valoarea stocului initial + Costul bunu­rilor obtinute - 525h74f Costul bunurilor vandute.

Bugetul aprovizionarii

Bugetul manoperei directe

Bugetul cheltuielilor de productie pentru atelierul 1

Bugetul cheltuielilor de productie pentru atelierul 2

Bugetul trezoreriei inainte de calculul dobanzilor aferente contului curent la banca

Calculul dobanzilor aferente contului curent:

Trimestrul I: (73.800 - 525h74f 143.000) / 2 = - 525h74f 34.600 → Cheltuieli cu dobanda = 3% × 34.600= 1.038 u.m.;

Trimestrul II: (- 525h74f 143.000- 525h74f 300.800)/2- 525h74f 1.038 =- 525h74f 222.938 → Cheltuieli cu dobanda = 3% × 222.938 = 6.688 u.m.;

Trimestrul HI: (- 525h74f 300.800 - 525h74f 205.880) / 2 - 525h74f 1.038 - 525h74f 6.688 = - 525h74f 261.066 u.m. → Cheltuieli cu dobanda = 3% × 261.066 = 7.832 u.m.;

Trimestrul IV: (- 525h74f 205.880 - 525h74f 135.880) / 2 - 525h74f 1.038 - 525h74f 6.688 - 525h74f 7.832 = - 525h74f 186.438 u.m. → Cheltuieli cu dobanda = 3% × 186.438 = 5.593 u.m.

Bugetul trezoreriei